Vasile Cantarji: „Din păcate, un rol distructiv în gestionarea pandemiei Covid19 în Moldova l-a avut președintele și Mitropolia. Tocmai atunci când era nevoie de foarte multă solidaritate”
Elena Cioina
01 octombrie, 2020, 16:40
Vizualizări: 4165
Evoluția pandemiei COVID în Republica Moldova a avut cel puțin doi factori subversivi, care au subminat practic toate eforturile specialiștilor în sănătate publică de a o combate. Este vorba de influența politicului, dar și a unor reprezentanți ai Bisericii.
Ambele au
avut un rol negativ în gestionarea acestei probleme de sănătate publică, deși
ar fi trebuit să fie invers. Însă, cel care a încurcat și mai mult ițele a fost
chiar președintele, Igor Dodon, care nu a respectat niciuna dintre regulile
antiepidemice impuse de autorități întregii populații. Asta, pe de o parte. De
cealaltă parte, populația a preferat să consume informație ușoară, adesea să
creadă mai mult în falsuri despre COVID19 decât în informații oferite de
instituții avizate sau din surse oficiale. De ce s-a întâmplat anume astfel? Am
fi putut sau nu să evităm numărul mare de infectări, pe care-l înregistrăm
acum, l-am întrebat pe sociologul Vasile Cantarji, care urmărește evoluția
COVID19 și a realizat o serie de studii în care a analizat inclusiv
comportamentul oamenilor față de această epidemie. Iată ce am discutat.
Domnule
Cantarji, Moldova se află într-o situație destul de complicată la capitolul
pandemia COVID19. E adevărat că nu suntem unicii. Mai sunt țări, care se află
într-o situație asemănătoare, dar întrebarea mea este dacă am fi putut evita o
creștere atât de semnificativă a cazurilor de infectare?
Categoric nu.
De ce?
Fiindcă în
lumea asta globalizată, având un virus atât de contagios, nici măcar Coreea de
Nord, care are un contact limitat cu lumea exterioară, nu a putut evita
importul virusului, nemaivorbind de țara noastră, care este, totuși, una
deschisă.
Totuși, noi am luat o serie de măsuri anti-epidemie, a trebuit să stăm
închiși în case, să avem mai puține contacte sociale, să purtăm mască, să ne
spălăm pe mâini, măsuri care ar fi trebuit să ne protejeze să nu înregistrăm
chiar atâtea cazuri zilnice. Nu au funcționat măsurile?
După mine,
nici astăzi nu putem spune care strategie a fost cea mai bună și care dintre
măsurile aplicate au contribuit la reducerea răspândirii virusului. Dacă ne
uităm la abordările care le-au aplicat statele lumii, atunci întrezărim cel
puțin trei de bază.
O cale
aplicată de unele țări a fost cea a testării și izolării masive, de la bunul
început al pandemiei. O altă cale, pe care au adoptat-o o mare parte dintre
țările lumii, inclusiv Moldova, este distanțarea socială. Această măsură are
misiunea să întindă epidemia în timp, astfel încât să nu suprasolicite sistemul
medical, pe de o parte, și să fie
evitate îmbolnăvirile masive până la apariția unui vaccin, pe de altă parte. Și
al treilea grup de țări care au mers pe facilitarea obținerii imunității
colective cât mai rapid și izolarea celor mai vulnerabili.
Și care strategie a avut de câștigat mai mult?
Cred că primul
grup de țări, care sunt și printre cele mai bogate și au și o anumită
experiență în combaterea virușilor noi, în ultimele decenii. E vorba de tigrii
asiatici, care și-au permis luxul de a testa masiv populația și de a o izola de
la bun început. Acest lucru nu se putea întâmpla în Republica Moldova, pentru
că noi nu am mai avut o asemenea experiență și nu am fost pregătiți, ca și alte
țări, cu teste sau echipamente care ne-ar fi protejat, așa cum s-au protejat
asiaticii. Vă amintiți că noi nici teste nu aveam la începutul acestei
pandemii. Deci, în acel moment Moldova nu avea acea posibilitate a testării
masive și a izolării populației.
Care strategie
a fost mai corectă, cine va ieși mai ușor din această pandemie, acum e greu de
spus. Ceea ce observăm acum e că traiectoria cazurilor noi înregistrate în
Moldova e similară celei de la nivel mondial, dar unele decizii luate de
autorități, din păcate, au adus-o în acest top al țărilor afectate de COVID19,
la nivel regional. În fine, noi nu suntem o mare excepție. Practic toate
guvernele s-au dovedit a fi mai puțin pregătite să facă față unei asemenea
situații, pentru că nu se întâmplă foarte des asemenea lucruri, astfel încât
sistemele de sănătate naționale să fie pe fază mereu.
Domnule Cantarji, pe 15 mai a fost anulată starea de urgență în țară.
Nici atunci noi eram într-o situație foarte bună, cel puțin așa credeam, dacă e
să comparăm cu ceea ce se întâmplă acum. Am fi avut o altă situație acum, dacă mai
erau menținute restricțiile sau ele erau necesare în acel moment?
Cred că
timpul ne va judeca. Este mult prea posibil ca chiar și acele măsuri punitive
la acel moment, destul de drastice, să nu fi fost absolut necesare. La fel, se
prea poate că nici impunerea și aplicarea amenzilor pentru nerespectarea
măsurilor antiepidemice să nu fi avut mare efect. Cert este că puținele state,
care de la bun început au aplicat testarea masivă, au reușit să țină sub
control epidemia. Alte soluții nu au fost atât de eficiente.
Adică, acum când vedem oameni care nu vor să poarte măști, care nu
respectă distanța fizică sau, în general, spun că nu există Covid19, nu ar
trebui să ne supărăm și nici să-i învinuim că ar putea contribui la răspândirea
virusului?
De ce nu
trebuie? Trebuie, pentru că e dovedit că distanțarea socială diminuează
răspândirea virusului. Doar că acum ceea ce noi nu putem spune, este procentul
infectărilor provocate de oamenii care nu poartă mască, cât la sută dintre
aceste cazuri noi sunt provocate de faptul că s-au redeschis școlile și
grădinițele, de relaxarea măsurilor, etc. E nevoie de timp și multe date și analize
pentru a putea face niște concluzii și a lua niște învățăminte. Doar așa vom
ști care măsuri au fost mai eficiente și care nu și-au avut rostul.
Revenind la comportament și la felul cum reacționează moldovenii la
această pandemie. Spuneați mai devreme că țările asiatice au mai multă
experiență în combaterea virușilor noi și populația de-acolo e mai obișnuită cu
asemenea situații, iar măsurile anti-epidemice impuse de autorități sunt luate
ca atare și nu sunt puse la îndoială sau ignorate, ceea ce nu prea facem noi în
partea astălaltă de lume, inclusiv în Moldova. Noi de ce suntem atât de
înverșunați, încât nu credem nici măcar în existența virusului, nemaivorbind de
purtatul măștii ca măsură de protecție. Lucrurile care sunt luate în serios de
asiatici, noi, cumva, le luăm în zeflemea. Cum s-ar explica fenomenul?
Aici nu
există unu, doi sau 10 factori care ar explicat acest fenomen. Sunt mult mai
mulți. Haideți să vorbim despre factorii culturali-sociali. În primul rând noi
nu avem educație sanitară. Cu toții știm că relația noastră cu sănătate începe
fix atunci când lucrurile sunt scăpate de sub control. Deci, noi ne adresăm la
medic, când aproape nu se mai poate nimic îndrepta. Asta arată atitudinea
noastră față de propria sănătate.
Apoi, noi nu
avem încredere în aproape nimic, iar în autorități în primul rând. Noi nu
credem practic în nimic și acest lucru chiar s-a înrăutățit în ultimii ani.
Adică nu e o situație specifică doar pentru această pandemie? Asta vreți
să spuneți?
Da, și acest
lucru s-a răsfrâns și asupra acestei situații. Apoi, am mari pretenții la felul
în care a acționat mediatic guvernarea. Când ministrul Sănătății iese seară de
seară la televizor și îi roagă pe oameni să stea acasă și în aceeași zi apare
la TV președintele și spune faimoasa frază că „e un virus, care trece ca și o
simplă răceală”, astfel de declarații diminuează foarte mult din efortul depus
de specialiști și de Guvern de a convinge oamenii să se conformeze cerințelor.
În perioada martie-aprilie, când zi de zi se vorbea despre COVID19, despre păstrarea
distanței sociale, cetățeanul a tot ascultat luni de zile vrute și nevrute despre
această infecție, până când, într-o bună zi, a aflat că un cunoscut de-al său
are COVID. Această infodemie a fost un fel de teren rodnic ca să fie acceptate
pe larg tot felul de teorii ale conspirației cu privire la existența
COVID-ului. Deci, există o mulțime de factori, care i-au determinat pe oameni
să reacționeze așa cum reacționează la această pandemie.
Bun, dar nu toate informațiile au fost false sau care aduceau în prim plan
niște teorii ale conspirației. Sunt instituții internaționale, naționale, care
au spus că e un virus periculos și doar de noi depinde cum scăpăm de el...
Să nu uităm despre banala capacitate a populației de a sistematiza și a percepe analitic multitudinea de informații din câmpul său mediatic. Noi cunoaștem preferințele de consum media ale populației și ele vorbesc despre o calitate foarte proastă de consum a informației. În primul rând, noi mai puțin consumăm informație din mediile analitice. Căutăm informație mai ușor de recepționat, dar nu știm să comparăm datele din mai multe surse. În consecință, sunt răspândite foarte ușor tot felul de teorii ale conspirației și neadevăruri despre diverse lucruri.
Lideri, în care noi să ne încredem și să-i urmăm, am avut?
Vă întreb
altfel. În care instituție populația are cea mai mare încredere? În Biserică.
Acum gândiți-vă care a fost poziția Mitropoliei Moldovei în perioadele cruciale
de luptă împotriva COVID19. Bill Gates
și cipizarea. Și apoi ne mirăm de ce populația acceptă tot felul de teorii, una
mai trăsnită decât alta.
Dacă ar fi să enumerați câteva momente, care ne-au jucat cel mai mult
festa în controlul COVID19 în Republica Moldova, la care v-ați opri?
Prima ar fi declarația președintelui, care ne-a spus că această infecție trece mai ușor decât o răceală și ne-a mai spus „oameni buni, nu vă temeți”. Apoi plimbările președintelui prin toată țara, inclusiv cu tot felul de artiști, fără zare de mască. Asta în timp ce autoritățile ne rugau, pur și simplu, să o purtăm. Întâlnirile, pe care le are președintele cu tot felul de cetățeni, copii, etc, iarăși fără să poarte masca. Sunt acțiuni, care au subminat autoritatea specialiștilor din sănătate. Un alt rol negativ, de această dată, l-a avut Mitropolia Moldovei. Din păcate. Să recunoaștem că a avut un rol distructiv, subversiv în gestionarea acestei pandemii. Din păcate, aceste lucruri s-au întâmplat tocmai în momentul, când era nevoie de foarte multă solidaritate. Apoi, deși au fost impuse niște restricții menite să taie din răspândirea virusului, oamenii nu au reușit să înțeleagă și să simtă impactul pozitiv al acelor măsuri.
Pe de altă parte, Domnule Cantarji, în toată lumea, pe lângă președinți,
premieri, etc, cei mai vocali în această pandemie au fost specialiștii –
epidemiologii, virusologii, oamenii de știință. De ce în Moldova nu a fost la
fel?
Pentru că politicienii noștri nu au putut să înțeleagă gravitatea problemei la timp și „rânza politică”, alimentată de electorală, s-a dovedit a fi mai mare decât logica, conștiința și responsabilitatea.
Dar ar fi putut specialiștii responsabili de gestionarea acestei
pandemii în țară să aibă măcar o declarație mai fermă în care să iasă în fața
publicului și să spună că ceea ce face președintele, ceea ce face șeful
Executivului, nu este în regulă și iată de ce? Și chiar să dea sancțiuni, dacă
tot se dădeau la toți, pentru a arăta că așa nu se poate....
Probabil că această
lipsă de fermitate a accentuat și mai mult neîncrederea populației față de
toată această pandemie. Nu am văzut ca sistemul să se organizeze pe intern și
să riposteze acestor acțiuni iresponsabile ale unor conducători din acest stat.
Da, au fost unii medici care și-au spus punctul de vedere, dar nu îmi amintesc
să fi fost exprimate poziții colective față de felul în care acționează
aceștia. Nici măcar încercări nu au existat. Ca și în orice domeniu din această
țară, și în sănătate se creează anumite standarde și mecanisme interne după
care se ghidează membrii comunității medicale.
Pe de altă
parte, uitați-vă cine sunt membrii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate
Publică. Avem un singur medic epidemiolog acolo, care e secretarul de stat de
la Ministerul Sănătății. E prea puțin ca să convingi toată armata aia de oameni
să ia anumite măsuri. În astfel de structuri și în astfel de situații
principala scripcă ar fi trebuit să fie epidemiologii, oamenii din domeniul
sănătății publice, cărora trebuiau să li se ofere toate pârghiile de conducere.
Ce rol a avut
mass-media din Moldova în gestionarea informației despre COVID19?
Foarte des
i-am întrebat pe jurnaliștii pe care-i cunosc de ce la talkshourile pe care le prezintă vorbesc mai mult despre
politică? Și răspunsul a fost, cel puțin pentru mine, bizar –noi ne facem
emisiunile uitându-ne la rainting. Și dacă omul vrea subiecte politice, atunci
noi îi dăm politică. Acum mă gândesc, chiar nu s-ar fi uitat oamenii la
emisiuni despre COVID19, dacă timp de o lună televiziunile, de exemplu, ar fi
organizat emisiuni cu specialiști, care să vorbească în cunoștință de cauză
despre această infecție, pericolele infectării și măsurile de prevenire? Cred
că ar fi avut raiting destul de mare.
Acum, mai putem schimba ceva? Mai există șanse ca percepțiile false,
care și le-au creat mulți dintre moldoveni să fie combătute? Sau deja e prea
târziu?
Cum spunea faimosul Winston Churchill, până adevărul își
îmbracă pantalonii, neadevărul reușește să facă înconjurul lumii. De regulă să
induci o idee falsă, e mult mai ușor decât să o combați. Și o combați nu
alergând după tren, dar e bine să îți dezvolți propria viziune și strategie de
comunicare cu publicul. Iar comunicarea e bine să fie consecventă, mai ales în
situații de criză.
Domnule Cantarji, vă mulțumesc pentru dialog.
Tag: COVID19, pandemie, Igor Dodon
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
12 decembrie, 2016, 15:37
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %