Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Elena Cioina

25 aprilie, 2024, 17:34

Vizualizări: 2071

De aproape o lună, Compania Naională de Asigurări în Medicină a pus în aplicare un proiect online ambițios pentru sistemul de sănătate din Republica, care se știe, a cunoscut multe eșecuri în dezvoltarea sistemelor informaționale, menite să facă domeniul mai loial pacienților și lucrătorilor medicali.

A fost lansat softul eRețeta, prin intermediul căruia sunt eliberate medicamentele compensate pacienților. Altfel spus, medicii nu mai trebuie să scrie rețete pe hârtie, dar direct în computer. Omul nu mai trebuie să stea sub ușa medicului, dar poate merge direct la farmacie după pastile, iar farmacistul nu mai stă bunghit în rețetă să înțeleagă ce medicament a prescris doctorul. E unul dintre subiectele pe care Sănătate INFO le-a discutat cu directorul Companiei, Ion Dodon, pe care l-am întrebat, de altfel, cum vede sustenabilitatea sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală în următorii ani, având în vedere descreșterea natalității, dacă actualul sistem de asigurări e conform nevoilor pacienților, ce cheltuieili suplimentare va trebui să suporte CNAM din 1 iulie, când cresc tarifele la serviciile medicale, există sau nu ingerință politică în activitatea instituției pe care o gestionează și dacă e dispus să-și ducă mandatul de director până la capăt. Iată ce ne-a răspuns.

Domnule Dodon, sunteți la aproape jumătate din mandatul Dvs de director. De fapt, sunteți unul dintre directorii cei mai longevivi ai CNAM din ultima perioadă. Predecesorii Dvs au fost mai puțin timp în această funcție din cauză că s-au schimbat și au picat guverne. După această perioadă de aflare în funcție ce concluzii puteți face despre modul în care funcționează sistemul de asigurări medicale din Republica Moldova?

Activitatea CNAM este una foarte intensă și cu trecerea timpului înțeleg că e nevoie de încă mai multă intensitate. CNAM are o activitate foarte extinsă, începând cu acumularea primelor de asigurare, gestionarea resurselor financiare publice, protecția drepturilor și intereselor persoanelor asigurate, evaluarea și monitorizarea prestatorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale compensate, negocieri etc. Toate aceste domenii necesită o atenție foarte mare. Indiferent cine s-ar afla în fruntea companiei, are nevoie de dedicație și de echipă.

Sistemul de asigurări din Republica Moldova cred că este unul bun, dar, pentru că are o vârstă, fiind gândit la începutul anilor 2000 și pus tot atunci în aplicare, are nevoie de ajustări, îmbunătățiri care l-ar face mai apropiat de necesitățile oamenilor, mai echitabil și mai bazat pe principiul solidarității.

Ce lacune vedeți în sistemul de asigurare obligatorie care ne împiedică, în acest moment, să avem servicii și mai aproape de oameni, atât geografic, cât și din punct de vedere al nevoilor?

Cred că în acest moment se pune o presiune foarte mare pe salariați în ceea ce privește achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și mai puțină presiune pe cei care achită polița în sumă fixă. Mă refer în primul rând la reprezentanții profesiilor juridice și întreprinzătorii individuali, care au niște facilități la achitarea primelor mult mai esențiale decât le au salariații, dar pachetul de servicii medicale, accesul la medicamente și dispozitive medicale este egal pentru toți, indiferent cu cât contribuie omul în sistemul de asigurări.

Unul dintre aspectele pe care punem accent în ultima perioadă, și sper să avem rezultate, este să apropiem Compania Națională de Asigurări în Medicină de pacient, în sensul de a-l proteja, de a-l informa, de a-i explica omului ce drepturi are în raport cu un prestator de servicii medicale sau farmaceutice și acolo unde este nevoie chiar de a-l apăra, dacă i se încalcă drepturile.

De exemplu, am avut discuții cu conducătorii de agenții teritoriale ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și vrem în următoarea perioadă să întreprindem mai multe acțiuni, care să ducă la o apropiere a companiei de pacient și la o responsabilizare mai mare a prestatorilor de servicii.

Acest dezechilibru de contribuție financiară în sistemul de asigurări medicale ar fi cea mai mare lacună acum?

Este una dintre lacune. Cred că lacuna cea mai mare este îndepărtarea sistemului medical de omul simplu și o insuficientă informare a cetățeanului despre drepturile sale în sistem. Un om bine informat este un om protejat și noi ca instituție vrem să venim anume cu o mai bună informare și să protejăm persoana asigurată.

Cum vreți să faceți acest lucru?

Comunicate, campanii de informare, desigur. Vrem să mergem prin instituții medicale să vedem acolo unde sunt, de exemplu, rânduri, unde omului i se spune că orele de primire pentru persoanele asigurate s-au încheiat la ora 11.00 sau că serviciile care ar trebui să fie gratis sunt contra plată, sau acolo unde oamenii sunt invitați la clinica privată peste drum, pentru că așa a decis medicul pentru pacient, de ce se întâmplă acest lucru și să intervenim țintit.

Se pot considera pacienții din Republica Moldova acoperiți astăzi cu servicii medicale de care chiar au nevoie?

Cred că da. Depinde cu cine ne comparăm. Dacă ne comparăm cu noi înșine, ca țară, cred că situația este mai bună decât acum câțiva ani, inclusiv prin aceea că avem mai multe persoane asigurate care deja au acces la serviciile de sănătate prevăzute în Programul unic și la medicamente și dispozitive medicale după caz. Cred că s-a îmbunătățit și calitatea infrastructurii instituțiilor medicale, ceea ce tot este până la urmă parte a calității asistenței medicale.

S-a îmbunătățit finanțarea instituțiilor medicale. Practic nu sunt instituții medicale finanțate de CNAM care să se afle în dificultăți financiare, ceea ce este o premiză pentru o mai bună calitate a asistenței medicale. Cred că, în comparație cu țările din regiune, calitatea serviciilor medicale acoperite prin Fondurile de asigurări în sănătate este mult mai bună.

Deci Dvs considerați că noi avem în țară suficiente servicii medicale acoperite de polița medicală de care chiar au nevoie pacienții?

Da. Gama de servicii este foarte largă.

Dar dacă vorbim de reabilitare, de geriatrie, având în vedere că avem tot mai mulți bătrâni în Republica Moldova, bolnavi cronici, aici vreau să ajung...

Bine, volumul de servicii, chiar în programul de asistență medicală spitalicească, atât pe reabilitare cât și pe geriatrie, raportat la numărul de locuitori, pare a fi mare. Dar la capitolul servicii de reabilitare încă este mult de lucru. Nu au fost dezvoltate servicii de reabilitare cele mai moderne în Republica Moldova în ultimii ani. Studiem împreună cu Ministerul Sănătății experiența altor state și cred că şi aici vom veni cu îmbunătățiri. Asta e.

În acest an, Compania ne anunță că numărul persoanelor care s-au asigurat în mod individual, apropo, este în creștere cu 58.000 de persoane față de aceeași perioadă anului trecut. Cărui fapt se datorează această performanță, dacă este o performanță, din punctul Dvs de vedere?

Sigur că este o performanță, pentru că sistemul de asigurări în Republica Moldova, ca în oricare alt stat european, este un sistem obligatoriu și toată lumea trebuie să fie asigurată. Spunem că este o obligație, așa? Și noi, cumva, avem rezultate care au dus la aceea ca oamenii să îndeplinească această obligație – adică să se asigure.

Dar eu aș vrea să pun accentul de drepturi. Accesul la servicii medicale în Republica Moldova, practic, poate fi exercitat în cea mai bună formă prin sistemul de asigurări. Dacă omul nu este asigurat, prin definiție nu are acces la servicii medicale în volumul necesar. Și, din acest punct de vedere, este sigur o performanță.Anul acesta avem peste 150.000 de persoane care au achitat prima în sumă fixă. Într-adevăr, este un record. Precedentul record a fost anul trecut, când am avut 92.000 de persoane. Anterior, cifra varia în jurul cifrei de 60.000 de oameni.

Așa. Ce s-a întâmplat? Cine s-au asigurat de fapt?

În 2022-2023 am început o campanie mai insistentă de informare a populației despre necesitatea de a se asigura. Și aceasta a adus la anumite rezultate atunci. Anul acesta, cred că a influențat și faptul că au fost foarte multe falsuri în societate despre sistemul de asigurări, despre achitarea sau neachitarea primei de asigurare și cumva populația a început să se asigure. Cred că asta tot a jucat un rol. Și cred că lumea conștientizează că este mult mai bine să se asigure până la 31 martie, pentru că știe că beneficiază de anumite facilități. Toate împreună au dus la aceea că aveam peste 150.000 de persoane asigurate.

Acum, după 1 aprilie, falsurile un pic s-au diminuat și cei care au plătit, de exemplu, 1.014 lei pentru poliță beneficiază de un pachet întreg de servicii medicale, are acces nu doar la medicul de familie, dar și la alte tipuri de asistență medicală. Dar încă nu avem toată populația Republicii Moldova asigurată.

Cât la sută din populație este asigurată?

Noi vorbeam până în 2022 că 87% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt asigurați. Anul trecut am avut cu 32.000 de persoane mai multe asigurate față de 2022.

Și tot 87% erau?

Am ajuns la 85,5%. E o situație un pic paradoxală. Pur și simplu am stabilit ca informația să fie redată corect. Anul acesta vom ajunge până la 87%.

Datorită celor care se asigură de sine stătător?

Da. Este diferență între 60.000 și 150.000 de asigurați.

Din ce categorii sunt cei care se asigură individual? Spuneați la început că este o problemă cu cei care lucrează în domeniul juridic.

Dintre acești peste 150.000 de oameni, marea majoritate sunt persoane care achită 2028 de lei pentru polița de asigurare. Sunt întreprinzători individuali, deținători de patentă, persoane care dau un arendă utilaj agricol, care iau un arendă utilaj agricol. Alți aproape 70.000 sunt deținători de terenuri agricole, care plătesc 1.014 lei până la 31 martie. Și cei mai puțini sunt cei care achită 4.056 de lei și în această categorie intră avocații, notarii și mediatorii.

Ați avut o inițiativă la începutul acestui an când deținătorii de terenuri agricole primeau o casă scrisori și erau îndemnați să achite polița de asigurare medicală și ulterior am văzut că această inițiativă a fost anulată printr-o decizie comună a Ministerului de Sănătății și Comisiei Parlamentare pentru Protecție Socială, Sănătate și Familie. De ce?

Anul 2023 a fost un an când după 1 aprilie erau foarte multe sunete și chiar petiții de la oameni care ne spuneau că nu au știut că pot plăti polița la preț redus și au fost nevoiți să o plătească integral după această dată. Între 1.014 lei și 12.636 de lei este diferență.

Ca să nu se întâmple acest lucru, am decis să informăm populația mai țintit, mai amplu despre faptul că poate beneficia de facilități, ca să nu apară probleme după data de 1 aprilie. Compania Națională de Asigurări în Medicină este obligată prin lege să informeze populația despre necesitatea de achitare a primilor, inclusiv să informeze despre facilități.

Scopul nostru este să atragem mai multă lume în sistem ca să aibă acces la servicii medicale, dar noi nu am expediat nicio scrisoare în afara teritoriului Republicii Moldovei. Doar aici pe loc. Și nu putem ști cine este în țară și cine nu-i. Cumva, a fost afectată diaspora.

Pur și simplu, grupurile de persoane care niciodată nu s-au asigurat, s-au simțit deranjate în acest an că au primit aceste notificări. Anterior nimeni nu i-a informat că trebuie să plătească polița de asigurare. Posibil că acest deranj se datorează și faptului că în 2023 am lansat un sistem informațional nou ce ține de evidența persoanelor care sunt obligate să se asigure. Și toate persoanele care, conform legii, sunt obligate să se asigure, se regăsesc în acest sistem informațional și am considerat necesar să le informăm că pot plăti polița la preț redus, decât să ajungă să plătească 12.636 de lei sau să ajungem la litigii.

Ulterior, deputații au venit cu o inițiativă legislativă de modificare a cadrului legal în ceea ce privește deținătorii de terenuri agricole. Acest document prevede că dacă deținătorul terenului agricol nu este rezident al Republicii Moldova, se află peste hotarele țării, să nu fie obligat să achite prima de asigurare obligatorie. Sau, dacă persoana face parte din categoria persoanelor asigurate de Guvern, la fel, să nu mai fie obligată să achite prima de asigurare. Și această lege cred că va intra în vigoare deja la anul viitor.

Care sunt discrepanțele în acest moment?

Subiectul e foarte sensibil. Uitați-vă, foarte multă lume a fost împroprietărită în anii 90. Acum, dacă omul este deținător de teren agricol și a primit lotul cela de teren, el trebuie să achite o primă de asigurare. Legea era așa - chiar dacă face parte din categoria cetățenilor care sunt asigurați de Guvern, dar are teren agricol, cetățeanul nu este scutit de plata primei.

Vă dau un exemplu - un student care învață la zi este asigurat de Guvern. Dar dacă el are un teren agricol, transmis prin moștenire, trebuie să achite 1.014 lei prima de asigurare. E o situație delicată – pe de o parte el este student și este asigurat de Guvern, iar pe de alta - el este și proprietar de teren și trebuie să plătească poliță.

Sau o altă situație cu o femeie gravidă. Dacă e gravidă, noi știm că este asigurată de către stat. Dar dacă are teren agricol, așa era legea adoptată în în 1998 și apoi modificată în 2002 (n.r. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală), dacă femeia e gravidă, dar are teren agricol, atunci nu îi era activat statutul de persoană asigurată.

Cred că noi vom analiza mai amănunțit toate aceste situații. Sper că și rezultatele recensământului ne vor da mai multe informații, ca să vedem totuși ce se întâmplă cu această categorie de persoane.

Cred că cei care dețin terenuri, mă refer la deținătorii de cote, poate că ar trebui scutiți de această plată, dar cei care cumpără sute de hectare de teren, cred că trebuie să plătească. Și nu 1.014 lei, dar mai mult.

Domnule Dodon, noi avem o parte importantă de cetățeni asigurați de către stat. Este un dezechilibru destul de mare între cei care plătesc contribuții procentuale și plata pe care o face statul pentru categoriile pe care s-a angajat să le asigure. Prevede CNAM o inițiativă care ar obliga anumite categorii din această listă să plătească pentru poliția de asigurare așa cum plătesc cei care trebuie să și-o cumpere singuri sau cei care sunt angajați?

Noi avem mai mult de 1.500.000 de oameni asigurați de Guvern și opinia membrilor societății, din câte văd, e diversă. Unii spun că sunt prea mulți asigurați de stat, 14 categorii de persoane, alții că dimpotrivă suntem stat social și trebuie să avem grijă de toate aceste categorii.

Dar Guvernul nu plătește atât cât plătim noi, angajații, pentru aceste persoane...

E adevărat, dar Guvernul are și alte atribuții în sectorul sănătății. Deci, anul trecut era prevăzut, inclusiv în programul de activitate guvernamentală, să revizuim această listă de persoane. A fost o inițiativă legislativă aprobată de către Parlament prin care șomerii sunt în continuare persoane asigurate, însă doar pe perioada cât primesc ajutor de șomaj, adică doar cât omul e în căutare de lucru și pur și simplu nu găsește.

Regula anterioară era că șomerul primește statut de persoană asigurată medical de către stat din momentul înregistrării la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Acest lucru ducea la situații când omul, de multe ori, se înregistra ca șomer doar pentru a obține statut de persoană asigurată, dar nu pentru a căuta un loc de muncă. Cumva acest număr de persoane a fost restrâns.

Dar tot anul trecut, și aici deja a fost inițiativa noastră (n.r. a CNAM), am decis să asigurăm din contul statului femeile care au copii până la vârsta de 2 ani, indiferent dacă anterior mama a fost sau nu încadrată în câmpul muncii.

Drept argument am luat sănătatea mamei și copilului și am considerat că nu cheltuim prea mult, dacă vom avea grijă de aceste femei după naștere.

Mai ales că de multe ori sunt situații când nici copilul nu are acces la servicii medicale, dacă mama nu este asigurată. Consider că dacă ne ghidăm de principiul solidarității, atunci încasările pentru polița de asigurare medicală trebuie să fie încasate în funcție de posibilitățile și venitul obținut al persoanei, nu în funcție de categoria din care faci parte.

S-ar referi și la angajații instituțiilor de forță? Nu sunt nici cei mai bogați, dar nici cei mai săraci, dacă îi comparăm cu deținătorii de terenuri agricole cu cote, nu cu cei care au mii de hectare.

Apropo, au fost situații când reprezentanții instituțiilor de forță aveau și terenuri agricole. Și acela nu apărea ca debitor, ca persoană care trebuie să se asigure, dar ca asigurat de către stat. Am început să vă răspund la întrebare prin exemple, pentru că eu cred, și asta e opinia mea personală, în viitor ar trebui să ajungem la situația când oamenii plătesc pentru poliță în funcție de venit.

Revin la întrebarea cu reprezentanții sau cu angajații instituțiilor de forță. Cred că trebuie să aibă acces la aceleași instituții medicale ca și toți ceilalți cetățeni și nu doar la un singur spital din Chișinău. Un polițist de la Briceni, dacă are nevoie de internare de urgență, de ce trebuie adus la spitalul Ministerului de Interne de la Chișinău? El poate fi tratat pe loc, în spitalul din regiunea în care se află. Cum? Cine îl asigură? Cine plătește pentru tratamentul acordat? E o chestiune care trebuie discutată. Fie plătește pentru poliță din salariu, fie e asigurat de către Guvern, dar cert este că toți trebuie să aibă aceleași drepturi și obligații. Nu zic că nu trebuie să fie instituții medicale specializate, dar ele ar trebui să se ocupe de ceva mai specific.

Apropo, faptul că nu atingem indicatorii doriți ca țară de includere în sistemul de asigurări medicale a întregii populații a Republicii Moldova se datorează și reprezentanților instituțiilor de forță.

În concluzie, ca să încheiem capitolul cu asigurarea populației, ar fi că sistemul asigurărilor medicale are nevoie, totuși, de o reformare destul de minuțioasă, așa încât să fie evitate discrepanțele, să nu existe unii mai privilegiați, alții mai puțin privilegiați?

Unificarea regulilor ar duce la un confort și pentru populație și la economisirea de bani publici. Pentru că acum, având această categorie de persoane care trebuie să se asigure individual presupune să-i notifici să se asigure, asta înseamnă litigii, dacă omul nu e de-acord să plătească polița, înseamnă cheltuieli pentru armata de juriști implicați în diverse procese etc. Deci, cheltuielile suportate pentru a atrage oamenii în sistemul de asigurări obligatorii de asistență medicală sunt foarte mari.

Cât de echilibrat sunt repartizați banii din fondul de bază

Domnule Dodon, vreau să continuăm cu repartizarea banilor din bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Cât de echilibrat considerați că se repartizează banii din acest fond pentru prestarea serviciilor medicale? Noi avem în fiecare an aceeași epopee. Spitalele primesc cei mai mulți bani din fondul de bază al FAOAM și celelalte sub-programe, restul banilor.

Aproximativ 50% din bugetul FAOAM este cheltuit de către spitale. Uneori, când te uiți dintr-o parte și vezi că jumătate din acest buget merge către spitale, te gândești că nu se lucrează la profilaxie și prevenire. Sigur că e nevoie să diminuăm cheltuielile pentru asistența medicală spitalicească, dar asta nu înseamnă că acum se alocă insuficienți bani pentru celelalte tipuri de asistență medicală. Situația în sector și în instituții, în principiu, este bună. Nu sunt instituții cu datorii istorice, poate niște excepții. Nu sunt restanțe la plata salariilor în asistența medicală primară și în celelalte sub-programe.

Probabil, cheltuielile acestea în asistență medicală spitalicească se datorează și faptului că instituțiile spitalicești au cheltuieli administrative de întreținere a edificiilor, cheltuieli de regie destul de ridicate. Nu putem spune că însuși volumul de asistență medicală spitalicească sau numărul de servicii, dacă putem vorbi așa, este mărit. Cred că ar trebui să ne orientăm mai mult asupra finanțării serviciilor de prevenire și profilaxie.

Domnule Dodon, sistemul nostru de sănătate nu a reușit încă performanța, unei reforme a spitalelor în Republica Moldova, deși inclusiv actuala Guvernare vorbește despre construcția a trei spitale regionale noi, din temelie. Nu vorbește, în general, despre reorganizarea întregii rețele de spitale din RM. Vreau să vă întreb în ce măsură lipsa unei astfel de reforme afectează gestionarea eficientă a banilor publici din sistemul de asigurări medicale? Și vă întreb acest lucru inclusiv pentru că în acest an merg cei mai mulți bani pentru spitale, dar și pentru că noi nu știm de fapt care este nevoia reală a pacienților de servicii medicale.

Eu, în general, sunt adeptul pașilor mici. Nu cred că e corect să luăm brusc niște decizii radicale.

Dar nu-s prea mici pașii pe care îi facem? Pentru că acești pași îi facem de vreun deceniu încoace...

De ce? Cred că accentul trebuie să fie pus la această etapă de specializare. Acolo unde serviciile pot fi prestate, și este necesar ca într-un raion mic să rămână să fie prestate, celelalte servicii să fie concentrate în spitale mai mari. Și accentul pe care îl pun autoritățile acum, inclusiv Compania, este pe spitalele. Nu cred că ar trebui de pus problema de adoptare de decizii radicale aici.

Întrebarea mea era în ce măsură lipsa unei reforme a sistemului de spitale din Republica Moldova împiedică gestionarea eficientă a banilor publici?Mai ales că CNAM și-a propus să cumpere strategic servicii medicale.

Corect. Și ne orientăm între procurare de servicii strategice și procurare de servicii pentru necesitățile reale ale populației. Mai puțin pe servicii care încearcă să ne convingă instituția că poate să le presteze și care ar fi necesare oamenilor. De multe ori intrăm în dispute cu reprezentanții instituțiilor medicale pe acest subiect.

Bineînțeles, un sistem nereformat provoacă cheltuieli neraționale, dar vă zic, cred că cu pași mici trebuie să tindem spre specializarea instituțiilor medicale, spre menținerea infrastructurii acestora și utilizarea lor în scopuri exacte și adaptate nevoilor pacienților. Cam ăsta ar fi răspunsul.

S-a făcut vreun calcul, în general, câți bani s-ar economisi dacă, de exemplu, noi am avea un sistem spitalicesc reorganizat, conform specializărilor despre care vorbiți Dvs? Cel puțin în acest moment, noi nu observăm vreo specializare a instituțiilor medicale, în afară de inaugurarea centrelor AVC, care se deschid în mai multe raioane.

Participăm, împreună cu alte autorități publice, la un studiu de raționalizare a cheltuielilor, dar cercetarea se bazează pe sistemul existent, cum putem să raționalizăm cheltuielile în situația actuală. Nu putem compara cu ceva iluzoriu. Vom avea rezultatele acestui studiu în următoarele luni.

Domnule Dodon, din 2022 spitalele raionale sunt în gestiunea Ministerului Sănătății. În fiecare săptămână suntem anunțați că acestea primesc echipamente noi, moderne, că se fac reparații capitale în diverse secții ale spitalelor. Se reflectă aceste schimbări, de exemplu, și în volumul de finanțare al acestor spitale sau nu? Prestează aceste spitale mai multe servicii medicale și mai calitative în comparație cu perioada în care nu erau atât de bine dotate sau nu?

Ca număr de servicii, probabil, o diferență foarte mare nu este. Dar cred că trebuie să vorbim aici despre calitate și despre noi tipuri de servicii, care anterior nu erau în spital. Și asta desigur că se reflectă. De exemplu, dacă un spital, pe care-l putem califica regional, de exemplu, dispune de utilaj medical nou, un tomograf, să zicem, pacienții nu mai trebuie să meargă să facă această investigație de înaltă performanță la Chișinău.

Acum, dacă spitalul raional a primit un asemenea aparat, administrația cere bani de la CNAM pentru finanțarea acestui serviciu acolo în raion, iar noi alocăm resurse. Deci, volumul de finanțare crește, dar și tipurile de servicii medicale care se prestează, se schimbă.

eRețeta

Domnule Dodon, cum merge softul E-rețeta?

Sunt încă rețete care se scriu pe hârtie, pentru că ele trebuie valorificate, în rest se lucrează direct în sistemul informațional.

Deci, medicii nu mai scriu cu mâna?

Nu mai scriu cu mâna. Unii vor, din păcate, să mai scrie rețete cu mâna, cel mai des din cauza vârstei, poate sunt mai conservatori, dar toți au obligația să scrie rețele în sistemul electronic. Sistemul funcționează bine. Comparativ cu ceea ce a fost anterior, este un progres enorm.

Dvs ce sperați să obțineți într-un final după implementarea acestui soft?

Mai multe. Dar cel mai tare vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale. Până nu demult regula era că doar medicul de familie are dreptul să elibereze medicamente pe rețetă și pierdea vreo jumătate de oră pentru scrierea ei. Și încurca o cifră din codul personal al pacientului, și farmacistul trimitea pacientul înapoi, și pe urmă, venea și când ajungea la următoarea rețetă situația se repeta.

Îmi doresc ca prin acest sistem informațional să evităm erorile umane, birocrația și statul pe sub ușile doctorilor. Mai vreau să obținem o calitate mai bună a actului medical. Sistemul informațional prevede informații despre medicamente, adică medicul poate citi prescripțiile medicale ale preparatelor.

E folositor, mai ales atunci când nu este sigur sau vrea să-și împrospăteze cunoștințele despre un anume medicament, ori vrea să vadă ce medicament nou se mai compensează de către stat. Noi le oferim această informație prin acest sistem informațional, pentru a nu-i lăsa pe agenții economici să-și promoveze medicamentele printre doctori.

Vrem să stimulăm și concurența între importatorii, producătorii de medicamente. Sistemul informațional nu mai permite să prescrii denumiri comerciale pe rețetă. Medicul poate vedea doar substanța activă. E o chestiune care provoacă anumite nemulțumiri printre medici, dar asta va trece cu timpul.

Acum pacientul primește rețeta cu denumirea comună internațională a medicamentului și la farmacie poate să aleagă, vrea unul compensat sută la sută de stat, vrea altul pentru care ar trebui să adauge bani din buzunar. E un sistem bun, care trebuie dezvoltat în continuare și care reprezintă un pas important în digitalizarea sistemului de sănătate.

Ne dorim ca acest sistem să cuprindă și medicamentele necompensate, dar pentru un asemenea modul e mult de muncă și eu tare sper că vom avea suficientă voință și putere să-l putem dezvolta. Dacă ne reușește, atunci toți vor fi obligați să respecte prevederile actelor normative și să prescrie medicamente electronic. Nimeni nu va mai putea elibera vreun antibiotic fără prescripție medicală. Iată aici rezistența va fi mult mai mare.

CNAM nu are o strategie de dezvoltare a instituției din anul 2018

Domnule Dodon, CNAM nu are de ani buni o strategie de dezvoltare pe termen mediu. Cred că ultima, pe care am găsit-o pe site-ul instituției e de prin 2018. De ce? Nu este important un astfel de document?

De la începutul anului 2022 am început să lucrăm asupra unei noi strategii. Am vrut să facem acest lucru singuri, fără a implica mulți experți străini, pentru că noi știm cel mai bine situația noastră. Avem un proiect, pe care-l actualizăm mereu. Însă, de exemplu, un obiectiv strategic al Companiei era implementarea rețetelor electronice și până am elaborat strategia, am implementat soft-ul.

Un alt exemplu ține de procurarea serviciilor de înaltă performanță nu pe buget global, dar per serviciu, pentru că, așa cum vă spuneam mai devreme, instituțiile medicale ne solicitau bani nu pentru a presta servicii de care chiar au nevoie pacienții, dar în funcție de posibilitățile instituției. Noi am schimbat această paradigmă. Nu instituția decide de ce fel de servicii au nevoie oamenii, ci invers.

Și acesta a fost un obiectiv strategic, pe care noi l-am atins, dar strategia încă nu am definitivat-o. Apoi, noi nu am putut să mergem înainte cu propria strategie, pentru că nu era aprobată o strategie de dezvoltare a sistemului de sănătate la nivel național. A fost cumva o frână pentru noi. Acum avem un draft de document deja destul de avansat și sperăm să-l plasăm pentru discuții publice în câteva săptămâni. E o strategie pe un termen de 3 ani.

Evaluarea tehnologiilor medicale

Domnule Dodon, am scris recent pe platforma Sănătate INFO despre faptul că CNAM-ul vrea să se ocupe de evaluarea tehnologiilor medicale.

Da, noi putem, noi vrem și noi avem și capacități.

Cum ați ajuns la asemenea concluzie, ca numai CNAM trebuie să realizeze această evaluare? V-ați sfătuit cu Ministerul Sănătății? Experiența altor țări arată că, de fapt, asta trebuie să fie o structură separată, independentă. De exemplu, noi am analizat experiența Poloniei, a Germaniei, Franței și evaluarea se face nu doar la medicamente și echipamente, dar și la programe, politici publice, etc.

Sigur că am discutat și cu Ministerul Sănătății. Sunt diferite modele de organizare a evaluării tehnologiilor medicale. Țările mai mari, despre care vorbiți Dvs, cum e Franța sau Polonia, au rapoarte de evaluare foarte bune, pe care noi căutăm să le vedem, mai ales când vorbim despre medicamente compensate. Deci, ne uităm să vedem ce fac și vecinii. Deja anumite elemente de evaluare a tehnologiilor medicale, informal, au fost introduse.

Sau dacă ne referim la mecanismul de negociere a prețului la medicamente compensate cu producătorii, pe care îl utilizăm, este la fel o inovație și face parte din procesul de evaluare a tehnologiilor medicale. Se evaluează cost-efiența, impactul bugetar, impactul asupra sănătății publice în caz de compensare sau necompensare a unui medicament sau dispozitiv medical.

Am discutat cu Ministerul Sănătății și am ajuns la concluzia că ne ocupăm noi la această etapă de elaborarea cadrului normativ și de punerea în funcție a acestui mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale, inclusiv datorită faptului că, până la urmă, pe noi cel mai mult ne interesează aspectul de compensare a medicamentelor și dispozitivelor medicale din fondurile asigurări obligatoare de asistență medicală.

Asta nu înseamnă că decizia ce se compensează și ce nu se compensează va fi adoptată doar de către companie, dar o să păstrăm probabil un mecanism care există acum, adică întreaga procedură va trece prin Consiliul de evaluare a medicamentelor compensate sau cum se va numi el după aceasta.

La etapă aceasta noi dispunem de experiență, deja de anumite mecanisme sau anumite elemente de evaluare tehnologică, avem voință, susținere și tot ce ne trebuie pentru a face acest lucru. De ce noi? Pentru că discutăm despre această evaluare de mai mult timp, dar nimeni nu s-a apucat de această problemă.

Ce veți evalua, de fapt?

Accentul principal va fi pus, desigur, pe evaluarea medicamentelor și dispozitivelor medicale. Ăsta va fi aspectul principal. Nu am luat încă o decizie, suntem la început de cale, ce vom face cu evaluarea, de exemplu, a unor tarife sau a unor programe naționale. Vom studia experiența altor state, ne vom orienta către statele europene, asemănătoare ca populație Republicii Moldova, și care au obținut rezultate în acest domeniu. Nu vom inventa bicicleta din nou, cu siguranță. Ne orientăm către țări precum cele baltice, Slovenia, Austria.

Cred că la această etapă noi trebuie să punem accent pe elaborarea cadrului normativ, să vedem ce vrem, să studiem experiența bună a altor state, să stabilim relații de colaborare ca să obținem acces la rapoartele de evaluare a tehnologiilor medicale elaborate în alte țări. De asemenea, ne propunem să avem o colaborare strânsă cu mediul academic și cu organizațiile de pacienți etc.

Nu veți fi în conflict de interese? CNAM este și instituția care finanțează servicii.

Nu cred că suntem. CNAM face acum evaluarea fiecărui medicament depus pentru compensare. Care ar fi conflictul de interese? Doar decizia se ia public, transparent. Cred că are mai mult cuvânt Ministerul Sănătății, noi doar venim cu anumite propuneri. Noi facem evaluarea fiecărui dosar, cerere și prezentăm informațiile instituțiilor superioare. Am avut parte deja de instruiri în acest domeniu, am studiat experiența altor țări și pot să vă spun că sunt mai multe filtre de adoptare deciziilor. Și eu tot aș vrea lucrul acesta să fie trecut prin mai multe filtre. Acum încă tatonăm terenul.

Tarifele la serviciile medicale se scumpesc din iulie

Înseamnă acest lucru servicii mai scumpe pentru pacienți și va avea CNAM-ul bani ca să plătească pentru aceste scumpiri? Și aproximativ cu cât ar trebui să crească Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală ca să puteți face față cheltuielilor?

Acest lucru va afecta persoanele neasigurate. Pe cele asigurate nu le afectează, pentru că va plăti CNAM pentru aceste servicii. Pe anumite segmente vedem și noi că sunt probleme. Cheltuielile din fonduri, la prima vedere cel puțin, vor crește. Noi totuși nu luăm în calcul acum o creștere exponențială a cheltuielilor la acest capitol. Nimeni nu a anulat încă mecanismul de negociere a tarifurilor, avem încheiate contracte cu prestatori de servicii medicale și tare sper că ne vor ieși în întâmplare să rămânem la aceste tarife până la sfârșitul anului.

De ce?

Vom analiza situația și doar acolo unde va fi necesară o ajustare a tarifului, le vom modifica treptat. Vedem ce vom reuși, dar în acest moment nu există un pericol exponențial că tarifele vor crește și noi nu le vom putea face față.

Oricum, cu siguranță ați făcut un calcul ca să vedeți cu cât ar putea crește cheltuielile din FAOAM pentru a putea face față acestor creșteri de tarife...

E vorba de servicii de înaltă performanță, la celelalte servicii sunt alte metode de plată și acum nu există temei să le revedem pe toate începând din iulie. Dacă vorbim despre serviciile de înaltă performanță, atunci volumul acestora a crescut în ultimii ani. În 2022 Compania a inițiat un program separat de servicii de înaltă performanță pentru pacienții oncologici primari.

Ne-am propus să urmărim toți acești pacienți și să le oferim posibilitatea să beneficieze de investigații cu rezonanță magnetică și tomografie computerizată să primească acest serviciu într-un timp util. Acest program e destul de costisitor și eu mă întreb acum ce făceau acești pacienți anterior? Deja eficiența acestora servicii o vom vedea în statisticile ulterioare.

Bine, atunci vă întreb cu cât vor crește cheltuielile pentru serviciile de înaltă performanță, dacă acolo se vor vedea creșterile în primul rând?

Nu am făcut un calcul definitiv, dar este cert că va crește numărul acestor servicii, dar cheltuielile directe ale prestatorilor de servicii de înaltă performanță nu vor crește atât de mult.

Și dacă prestatorii publici nu vor putea veni în întâmpinare și vor spune că e nevoie de creșterea tarifelor, pentru că ei înregistrează deficite. Ce veți face?

De fiecare dată când au fost asemenea situații, ne-am așezat la masă, am venit cu cifre și ne-am uitat dacă veniturile pe care le obțin prestatorii publici sunt sau nu suficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Scopul nostru nu este ca prestatorii să presteze servicii în detrimentul lor.

Sustenabilitatea asigurării obligatorii de asistență medicală

Domnule Dodon, cum vedeți Dvs sustenabilitatea asigurărilor obligatorii de asistență medicală, având în vedere că populația Republicii Moldova este în descreștere, iar numărul persoanelor asigurate de către stat este net superior numărului celor care plătesc fie contribuții procentuale, fie se asigură în mod individual. Și situația asta cu natalitatea se va înrăutăți în următorii ani din mai multe cauze. Iată, Dvs, în calitate de director al CNAM, cum vedeți sustenabilitatea asigurărilor medicale în viitor?

Prin atragerea în sistem a mai multor persoane care niciodată nu s-au asigurat până acum. Ar fi o soluție. Prin unificarea metodelor de încasare a primelor de asigurare medicală. Acest lucru se poate face etapizat și cred că oamenii trebuie să se asigure, în funcție de venituri și nu cred că e corectă metoda de asigurare cu plată fixă.

Asta nu înseamnă că fiecare întreprindere trebuie să achite 9% în acest Fond, dar ne putem gândi la un procent din venitul companiei, care poate fi negociat, care este real, care nu ar demotiva agenții economici să mai facă business în Republica Moldova. Cred că ar fi o soluție pe termen mediu și lung, dacă vrem să asigurăm sustenabilitate.

Dar este nevoie acum, de exemplu, de mărirea procentului pentru plata asigurării în sănătate?

Nu.

Și nici de mărirea prețului fix al poliței medicale, ca să menținem sustenabilitatea acestui sistem?

Noi trebuie să fugim încetișor, etapizat, de plata poliței în suma fixă, să trecem la o singură formă de încasare -contribuția procentuală, în funcție de venit.

Funcția Dvs e o funcție de demnitate publică, dar având în vedere că directorul CNAM este numit de Guvern, există sau nu influență politică în activitatea CNAM?

Indicații, doamne ferește, ilegale, nu primesc, nu au fost așa tentative. Dar desigur, factorul politic întotdeauna influențează.

Iată, ultima decizie care a fost luată în legătură cu deținătorii de terenuri, cum o considerați - o ingerință politică sau e o decizie obiectivă?

Nu, nu neapărat. Probabil asta a fost rezultatul legii care e de 20 de ani în vigoare și ea a început să fie pusă în aplicare acum, odată cu procesul de digitalizare. A fost făcut primul pas de către legiuitor ca să nu sufere cei care cu adevărat nu au nicio vină că au devenit deținători de terenuri. Dar mai departe ar trebui să-i identificăm pe deținătorii de suprafețe mari de terenuri, care cu adevărat au venituri și ar trebui să achite polița medicală.

Din păcate, despre acest subiect discută inclusiv unii care habar nu au ce e un sistem de asigurări obligatorii de asistență medicală. Când vii cu argumente și prezinți situația reală, toată lumea înțelege că nu luăm decizii arbitrare. Cei care fac din asta show-uri politice, înțeleg mai greu.

Dar vreau să vă spun că unul dintre riscurile de activitate ale oricărei structuri implementatoare, cum este și CNAM, ține de schimbările politice din stat. Cum spuneați la început – se schimbau des conducătorii acestei instituții și acest lucru e în detrimentul unor asemenea instituții precum e CNAM.

Înseamnă acest lucru că domnul Ion Dodon își va duce mandatul de director al CNAM până la capăt?

Dumnezeu știe.

Mi-ați spus că nu este bine când se schimbă foarte des directorii. Dvs sunteți trecut de jumătate de mandat.

E complicat să vă răspund la această întrebare. Cert este că am putere, capacitate, dorință de a face lucruri bune și nu voi admite să fiu influențat. Nici nu am avut asemenea situații. Dimpotrivă, mulți oameni apreciază activitatea Companiei și ar fi bine să pot realiza în continuare tot ce mi-am propus împreună cu colegii.

Poate există ceva ce nu v-am întrebat în acest interviu?

M-ați întrebat doar despre puncte vulnerabile și sensibile. N-am vorbit despre reușite, realizări. Cred că cea mai importantă realizare în acest moment este implementarea sistemului E-rețeta. Cred că asta este știrea cu care putem să ne mândrim ca țară.

Domnule Dodon, vă mulțumesc pentru interviu.

Dragoș GUȚU, director general AMDM: Noi trăim într-un deficit de medicamente

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Galina Climov, director executiv al Alianței organizațiilor pentru persoane cu dizabilități din Moldova: „Criza economică provocată de război și pandemie a sărăcit și mai mult oamenii cu deficiențe”

Tag: Ion Dodon, CNAM, eRețeta, servicii medicale, medicamente compensate

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.