Mihai Magdei: „Reforma Sănătății Publice este o răzbunare a unui grup de persoane”

Sursa Foto: Centrul Național de Sănătate Publică

Irina Papuc

02 martie, 2018, 15:17

Vizualizări: 8508

Reforma Sănătății Publice este nu doar în întârziere, ci și confuză. Există riscul ca situația sanitar-epidemiologică stabilă în prezent, să se înrăutățească odată cu punerea ei în aplicare. Mulți specialiști vor pleca, iar alții nu vor veni. Se creează impresia că sănătatea publică nu mai este o problemă prioritară a statului, ci una inferioară, iar cineva vrea cu tot dinadinsul să distrugă ceea ce a fost bun până acum. Sunt doar câteva dintre concluziile lui Mihai Magdei, fost viceministru al Sănătății și medic-șef sanitar de stat în contextul reorganizării întregului Serviciu de Supraveghere a Sănătății Publice din Moldova. Ce argumente are, citiți în acest interviu.

Domnule Magdei, reforma sănătății publice se implementează cu întârziere, iar specialiștii din domeniu se tem că lunecăm în ilegalitate. Cum vedeți tranziția de la sistemul vechi la ceea ce numim azi Agenția Națională de Sănătate Publică cu toate componentele sale?

Noi nu putem numi reformă această răzbunare a unui grup de oameni. De ce? În primul rând, pentru că sistemul de sănătate publică cu adevărat era unicul sistem care era condus de o lege în domeniul supravegherii de stat a sănătății publice. Prin implementarea acestei noi legi, sistemul de sănătate și supraveghere nu mai devine de stat, dar devine pur și simplu subordonat Ministerului Sănătății cu multiplele instituții care până la sfârșit nu au determinate funcțiile foarte bine. Acest sistem nu a fost coordonat nici cu Organizația Mondială a Sănătății. De ce spun asta? Organizația Mondială a Sănătății a emis un ordin cu un grup de oameni care a studiat profund măsurile care trebuie luate în Sănătatea Publică. Atunci s-a ajuns la concluzia că ar fi bine să fie creat Institutul de Sănătate Publică. Compartimentul științific din acest sistem își pierde din categoria de salarizare. Se mișcau niște lucruri înainte și aceste probleme studiate de către compartimentul științific erau puse la baza elaborării programelor naționale de profilaxie, ceea ce astăzi este pus la îndoială.

De asemenea, odată cu crearea Agenției trebuia să se pună problema este sau nu necesară funcția de secretar de stat în domeniul sănătății publice. În contextul actual el este de prisos.

Reforma vine cu o reducere importantă a statelor de personal...

Da, reforma prevede că vor fi reduse jumătate din state, dar nu se prevăd cheltuieli pentru majorarea salarizării. Din câte cunosc circulă deja un document pe interior în care se prevede o majorare de salariu de 10 la sută. Asta e, ca să înțelegeți, o creștere de aproximativ 120 de lei. Să vedeți că o mulțime de specialiști o să se elibereze din funcție. Deoarece ei până acum puteau cumula datorită funcțiilor libere și salariul era mai mare, acum ei nu vor mai putea cumula. Acestea sunt lucruri care o să lovească peste coloana vertebrală a întregului sistem de sănătate. Statele de personal sunt reduse la 50%, dar noi nu avem 50 de procente de specialiști neangajați, noi avem aproximativ 10-15% de funcții libere. De ce la noi pensionarii sunt acceptați să lucreze? Pentru că au pensii mizerabile și tineri în loc nu vin.

Există deja Hotărârea de Guvern și ea trebuie îndeplinită. Cu părere de rău vom pierde oameni. În loc să fie creat în folosul specialiștilor și al țării, noi am creat un sistem în viitor foarte neviabil și foarte greu va fi de implementat. Din cauza structurii, în primul rând. Era normal ca noi să descentralizăm tot sistemul de la Ministerul Sănătății, să nu mai avem verticalele acestea.

În acest context, Facultatea de Sănătate Publică deja a fost lichidată. În acest caz ar trebui să avem specialiști pregătiți din medicina generală, dar asta durează mai mult timp. Acum ce să facem cu tinerii care cândva au dorit să devină specialiști? Deja tinerii de 22-23 de ani sunt în alertă, vor să știe ce va fi cu ei, dacă vor avea unde să se angajeze.

Soluția ar fi pentru cei de la anul I să fie înmatriculați la medicina generală. Pentru cei din anul V trebuie revăzute programele. Celor din anul VI le este mai greu, căci ar trebui să mai facă un an de învățământ. Peste o perioadă o să ne pomenim fără specialiști. Nu vom avea epidemiologi, microbiologi. Vor dispărea pentru că s-au închis mai multe instituții.

Cât de posibil este ca ANSP să găsească resurse suficiente pentru majorarea salariilor?

Sistemul de sănătate publică trebuie să fie încadrat în sistemul financiar al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și, așa cum se contractează funcțiile spitalicești, să existe contractare în baza criteriilor și în domeniul Sănătății Publice.

Vă amintiți de gripa din anii 2009-2010, când s-a cheltuit un 1 milion de lei din bugetul CNAM și ele nici acum nu au fost reîntoarse, am rămas datori la niște companii, pentru preparatele de diagnostic a gripei, dar s-a lucrat și noi am avut atunci cei mai buni indici în acest domeniu. Iar se așteaptă aceste lucruri. Uitați-vă ce se întâmplă cu rujeola. Ne întoarcem în 95 la difterie când am avut vreo 75 de decese, la pneumonie când am avut 1.000 de decese.

Există o gloată de specialiști care nu doresc ca sănătatea publică să fie dezvoltată și să fie încadrată în sistemul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală. De ce introducem la nivel de stat discriminarea? Acești specialiști nu sunt tot medici? Nu CNAM ar trebui să fie interesată ca sănătatea să fie protejată în primul rând?

Structura și funcționarea sistemului la nivel de teritoriu vă este suficient de clară acum?

Așa cum sunt create aceste structuri acum, se creează impresia că supravegherea de stat a sănătății publice devine o problemă inferioară. Vedem că se petrec niște lucruri fără un studiu adânc și fără studiu de fezabilitate. Așa cum nu au fost prevăzute resurse pentru majorarea salariului, nici bani pentru a implementa această reformă tot nu au fost prevăzuți. Până la 200 de automobile trebuie să-și schimbe numerele de înmatriculare etc. Iarăși spun că se creează impresia că această reformă cam a fost făcută de ochii lumii. Mai mult, noi nicăieri în lume nu găsim un exemplu care să se potrivească acestui model propus în Moldova.

Dacă e să vorbim de cele 10 centre de sănătate la nivel teritorial care nici astăzi nu sunt create, vreau să spun că numărul nu este nici pe departe argumentat. De ce s-a decis să rămână 16 judecătorii? De ce când s-a prezentat reforma spitalicească au fost înaintate 19 spitale? 10 sunt prea puține. Această cifră a apărut acum 2 sau 4 ani când a fost semnat un ordin când au fost dotate laboratoarele cu tehnică de la japonezi, atunci s-a decis ca să fie dotate numai 10 centre laboratoare. Și iată așa s-a ajuns la cifra asta, printr-un simplu ordin al ministrului Sănătății. Vor fi mari probleme în viitor. Să nu uităm că situația epidemiologică se complică. Uitați-vă ce se întâmplă la capitolul rujeolă în alte țări, dar nimeni nu se întreabă la noi în țară de ce nu avem rujeolă. Pentru că am avut un sistem bine organizat. Dacă sistemul va fi distrus, în câțiva ani ne vom pomeni și cu rujeolă, și cu difterie, etc.

Și cele de acum nu sunt cumva prea multe?

Sigur că 36 de centre sunt prea multe. Noi am vorbit încă acum trei ani cu OMS că sunt prea multe. Dar hai să vedem, lăsăm 28-24, dar să ne dea voie să lărgim aria de acoperire a funcțiilor din domeniul sănătății publice. Din 22 poți face 18 din 18 poți face 16 la necesitate. Din 10 nu mai faci niciodată nici 12, nici 16. Se pierde din baza material-tehnică. De ce noi nu am luat experiența Israelului, a Germaniei, Austriei, Japoniei. Noi am creat ceva inexistent până acum, neargumentat științific până la capăt.

Spuneați că sistemul este distrus de niște persoane care se răzbună. Pe ce se răzbună și cine sunt acele persoane?

Da, am zis că este distrus prin faptul că nu există un studiu de fezabilitate, în baza căruia noi să stabilim obiectivele pe care vrem să le obținem. Nu face nimeni reforme fundamentale fără studii de fezabilitate care să conțină calcularea impactului.

Dacă reforma asta se face de ochii lumii, numai ca Banca Mondială să vadă că noi am făcut niște reforme, atunci va fi cu adevărat o lovitură prea mare pe coloana vertebrală a cetățenilor. Eu cred că nici prim-ministru nu cunoaște toate aceste chestiuni. Este foarte greu să vii de la conducerea unui spital la conducerea unor probleme care țin de protejarea sănătății, nu de acordare a asistenței medicale. Sunt două lucruri diferite.

De ce vorbim despre un grup de persoane? Cine sunt aceste persoane?

Autorii acestei reforme sunt prea bine cunoscuți. Eu nu vreau să dau nume. Eu știu că statul are nevoie de instituții pe care să se mențină, care să fie pilonii principali. Dar dacă vorbim de securitatea sănătății, epidemiologică, igienică, bacteriologică, a produselor alimentare, cei de la Sănătatea Publică sunt pilonul principal al statalității statului.

Care sunt riscurile imediate, pe termen mediu și lung?

Înrăutățirea situației sanitar-epidemiologice, prin reapariția unor maladii emergente. S-au distrus echipele care erau pregătite în domeniul profilaxiei și implementării programului de alcoolism, tabagismului. Laboratoarele bacteriologice și cele chimice vor rămâne aproape neutilizate în teritoriu și încetul cu încetul vor deveni inutile. Referitor la specialiști cred că există riscul mare ca mulți să se disponibilizeze. O parte din tineri vor pleca. Salvarea este în revederea unor atribuții, revederea salarizării. Cel mai bine ar fi ca Guvernul să înțeleagă ce a făcut și să reevalueze modul de realizare a reformei. E păcat că Pavel Filip sau Plahotniuc (n.r. – Vlad Plahotniuc, președintele PDM) ascultă numai anumiți oameni. Ar trebui să mai asculte și pe alții.

Domnule Magdei, vă mulțumim pentru acest interviu.

Parascovia Munteanu: Mijloacele de contracepție sunt astăzi disponibile, dar nu și accesibile. Mai ales pentru persoanele cu dizabilități

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Viorel Soltan: Am cunoscut mulți moldoveni care oferă expertiză unor guverne și instituții internaționale. Unii sunt foști colegi de la Centrul PAS

Tag: Mihai Magdei, medic sef sanitar de stat, reforma, sanatate publica

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.