Expert OMS: Experiența Republicii Moldova în domeniul testării rapide la HIV este grozavă și merită să fie cunoscută în lume

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

18 septembrie, 2024, 12:14

Vizualizări: 895

Republica Moldova a reușit să reducă de aproape 30 de ori numărul de zile în așteptarea diagnosticului la HIV. De la 85 de zile, cât dura perioada de la primul test pozitiv și până la confirmarea diagnosticului HIV în anul 2017, la mai puțin de trei zile în anul 2023. Acest fapt le oferă posibilitatea persoanelor HIV pozitive să înceapă tratamentul antiretroviral în aceiași zi cu stabilirea statutului.

Centrul PAS, împreună cu alți parteneri naționali și regionali, a participat la facilitarea furnizării de asistență tehnică la nivel regional și național pentru a accelera punerea în aplicare a testării la HIV simplificate, descentralizarea și confirmarea rapidă a diagnosticului HIV pentru inițierea tratamentului antiretroviral.

Experiența Republicii Moldova în utilizarea testelor rapide la HIV a fost prezentată în cadrul unui dialog regional de politici cu participarea specialiștilor din șapte țări din regiunea Europei de Est și a Asiei Centrale. Coordonatori ai Programelor Naționale HIV și reprezentanți ai laboratoarelor naționale de referință pentru infecția HIV din Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Georgia au cunoscut cum funcționează sistemul național de testare la HIV atât în laboratoare, cât și pe teren. La activități au luat parte și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății și UNAIDS Moldova.

Veaceslav Grankov, ofițer al Biroului regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, apreciază saltul făcut de Moldova în stabilirea statutului la HIV și spune că acesta este un exemplu pentru mai multe țări. Sănătate INFO l-a mai întrebat de este atât de important acest rezultat.

Spre deosebire de alte boli, diagnoza la HIV nu se face în baza unui singur test. Pentru a fi sigur că nu este un rezultat fals pozitiv și a preveni intrarea în terapia antiretrovirală pentru toată viața se fac mai multe teste. Unele țări mai folosesc metodele instrumentale de investigare în laboratoare care solicită transportarea sângelui, confirmarea rezultatelor. Aceste proceduri durează și oamenii sunt nevoiți să aștepte și săptămâni la rând un rezultat înainte de a începe tratamentul.

Republica Moldova este una dintre puținele țări care respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și a introdus testele rapide. Acestea oferă un rezultat în 20 de minute care permite să fie pusă o diagnoză într-o singură zi, iar purtătorul de HIV să înceapă tratamentul la câteva ore după primul test.

Experiența Moldovei este un exemplu pozitiv pentru întreagă regiune europeană și prezintă interes pentru toate țările din regiune. Vreau să menționez că și unele țări din Europa Occidentală au de învățat de la colegii lor moldoveni despre utilizarea testelor rapide la HIV deoarece multe state continuă să mai folosească metodele instrumentale.

Ce le face să amâne scurtarea algoritmului de testare la HIV?

Faptul că multe țări mai folosesc metodele instrumentale ține mai mult de o inerție în care se află sistemele de sănătate care dețin laboratoare imense unde se mai utilizează eprubete, multă logistică și transport. E un fenomen complex și doar faptul de a renunța la el îi face pe mulți să mai rămână fideli metodelor tradiționale. Dar progresul nu poate fi oprit și testele rapide au devenit acum foarte calitative, accesibile și experiența Republicii Moldova în domeniul testării rapide este la HIV este grozavă.

Dincolo de reducerea timpului de aflare a statutului HIV, care ar mai fi celelalte avantaje ale testelor rapide?

Caracteristicile testelor rapide, dacă se respectă recomandările OMS, nu cedează cu nimic în favoarea celor instrumentale. Ele sunt sigure și au o sensibilitate mai mare de 99 la sută și o specificitate la fel de mare, ceea ce înseamnă că toate persoanele testate pot obține rezultate corecte cu aceste teste.

De ce este atât de valoros timpul pentru aflarea statutului HIV?

Astăzi termenul mediu de stabilire a diagnozei la HIV în Republica Moldova este de la câteva ore la o zi, în comparație cu 85 de zile cât era acum câțiva ani. Acest succes face ca o persoane HIV pozitivă poate începe tratamentul în aceiași zi când își află statul, iar asta înseamnă că va reuși mai repede să ajungă la o încărcătura virală nedetectabilă în sânge. Acest rezultat îi va oferi o speranță de viață și o calitate a vieții care nu se vor deosebi cu nimic de cea a persoanelor neafectate de HIV. Reieșind din aceste realități, prezența virusului a ajuns să fie considerată o maladie cronică ușor ținută sub control cu ajutorul tratamentului.

Pe lângă aceste rezultate încurajatoare, Moldova a reușit să descentralizeze și serviciile de diagnosticare la HIV. Asta a făcut ca diagnoza finală să fie stabilită nu doar la Chișinău sau în anumite centre regionale, dar să fie posibilă în mai multe centre raionale, adică mai aproape de cetățeni. Aceste rezultate se vor manifesta puțin mai târziu și vor fi benefice atât pentru persoanele diagnosticate pozitiv la HIV, dar și pentru întreaga societate care va deveni mai protejată.

Ce ar mai putea face Republica Moldova pentru a îmbunătăți sistemul de răspuns la HIV?

Dacă ne referim în general la infecția HIV și nu doar la testare unde Republica Moldova înregistrează rezultate bune, atunci vreau să adaug extinderea profilaxiei pre-contact. Aceasta este accesibilă acum în Moldova și este asigurată de stat, iar fiecare cetățean poate solicita și primi acest tratament profilactic. Cu toate acestea prea puțini oameni beneficiază de aceste medicamente, fapt care face ca efectele acestei profilaxii să fie puțin resimțite la nivel de populație. Este nevoie de o lărgire a numărului de oameni care primesc tratamentul, iar pentru asta sunt necesare mai multe activități în rândurile grupurilor de risc pentru a atrage mai multe persoane în acest tratament pre-contact.

Mai este nevoie de lucrat cu beneficiarii de tratament pentru a mări aderența la tratament. Este nevoie de lucru cu fiecare în parte pentru ca ei să înțeleagă riscurile întreruperii tratamentului atât pentru ei, cât și pentru cei din jurul lor.

Care este rolul organizațiilor neguvernamentale în implementarea acestor programe? Cât de vizibile sunt acestea?

Nu doar că sunt vizibile, dar au și rezultate bune mai ales în implementarea serviciilor de profilaxie și diagnosticare în rândurile grupurilor cu risc sporit de infectare cu HIV. Din cauza stigmatizării și a discriminării cu care se confruntă membrii comunităților afectate în societate, aceștia nu întotdeauna au încredere în instituțiile medicale publice și preferă să se adreseze organizațiilor neguvernamentale unde lucrează oameni ca și ei și există mai puțină birocrație. Oamenii preferă să meargă acolo unde nu vor fi judecați și discriminați. Organizațiile neguvernamentale au acces direct la aceste persoane și le pot oferi toate serviciile de care au nevoie pentru profilaxia HIV și tratamentul pre-contact.

Dumitru Laticevschi: Succesul Moldovei în răspunsul la tuberculoză ține de fortificarea sistemului de sănătate pentru a evita încetinirea progresului

Viorel Soltan: Am cunoscut mulți moldoveni care oferă expertiză unor guverne și instituții internaționale. Unii sunt foști colegi de la Centrul PAS

Iurie Climașevschi: Pentru a reduce din răspândirea virusului HIV este nevoie de o mai bună protejare a lucrătoarelor sexului

Tag: OMS, Centrul PAS, HIV

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.