Dumitru Laticevschi: Succesul Moldovei în răspunsul la tuberculoză ține de fortificarea sistemului de sănătate pentru a evita încetinirea progresului
Vitalie Dogaru
09 iulie, 2024, 14:48
Vizualizări: 1148
Republica Moldova este printre primele țări din lume care au obținut sprijin financiar pentru combaterea tuberculozei încă din aprilie 2003 din partea Fondului Global. Dumitru Laticevschi este manager regional pentru Europa de Est și Asia Centrală la Fondul Global. El susține că Moldova s-a menținut în ultimele două decenii pe o traiectorie foarte favorabilă în răspunsul la tuberculoză, iar tendință trebuie menținută pentru a preveni încetinirea sau inversarea progresului de-a lungul anilor.
Fondul Global de Combatere a SIDA,
Tuberculozei și Malariei a alocat Moldovei peste 8 milioane de dolari pentru
combaterea tuberculozei pentru anii 2023-2025. Ce înseamnă această sumă pentru
situația epidemiologică din Moldova și care ar trebuie să fie rezultatele la
finalul acestei perioade?
Grantul
în curs de implementare (1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026) are un volum de
finanțare de 18.5 milioane, dintre care 8.3 sunt pentru tuberculoză.
Finanțarea
Fondului Global are rolul de a fortifica răspunsul multisectorial la problema tuberculozei
și de a cataliza inovația în acest domeniu. La ambele capitole Moldova s-a
prezentat ca un partener foarte serios. Morbiditatea și mortalitatea prin tuberculoză
s-au redus semnificativ. Pe durata grantului curent se preconizează reducerea
mortalității de la nivelul de 6.78 per 100,000 populație în anul 2022 până la
5.25 la începutul anului 2025; 4.62 în 2026 și 4.07 în 2027.
După ce în perioada sovietică combaterea
tuberculozei a avut parte de o finanțarea considerabilă, primii ani după
proclamarea independenței au fost marcați de haos în acest sector fapt care a
provocat o creștere considerabilă a numărului de cazuri de tuberculoză. Apoi a
urmat testarea mai multor politici, iar astăzi sistemul încearcă să se focuseze
pe necesitățile fiecărui pacient în parte. Cât de vizibile sunt eforturile
depuse de autorități și care ar trebui să fie modelul acceptat de sistem în
răspunsul la tuberculoză?
Descrieți un tablou care caracterizează
toate statele post-comuniste, din Bosnia și până în Mongolia tratamentul bazat
pe spitalizarea îndelungată deturna atenția de la pacient la clădiri și paturi.
Când tranziția la economia de piață a complicat situația economică a unor mase
largi de populație, răspândirea tuberculozei s-a suprapus pe un sistem
ftiziatric scump, greoi și ineficient. În mare măsură, problemele curente cu tuberculoza
multi-rezistentă sunt rezultatul acestei situații din anii 1990.
La începutul anilor 2000 Moldova și-a
modernizat abordarea tuberculozei. Inițial în penitenciare și ceva mai târziu
în sistemul civil a fost introdus un sistem bazat pe modelul Styblo. Se impunea
prioritizarea depistării și vindecarea pacienților cu spută pozitivă. Această
strategie a permis concentrarea resurselor pe segmentul cel mai relevant din
punct de vedere epidemiologic. În scurt timp s-a reușit obținerea unor tendințe
epidemice favorabile, care continuă până în prezent.
Politicile bazate pe necesitățile
pacientului permit o interacțiune mai bună între sistemul sănătății și pacient,
fapt foarte important având în vedere că tratamentul rămâne îndelungat. Moldova
a reușit progrese importante în această direcție, iar pandemia COVID 19 a
confirmat valoarea acestei abordări.
COVID a dus la creșterea numărului de
cazuri de tuberculoză după ce pe timpul pandemiei o parte din persoanele
afectate nu s-au adresat după servicii medicale. De câți ani are nevoie
Republica Moldova pentru a compensa această restanță? Ce riscuri pot apărea
între timp?
În tot spațiul Europei de Est și al Asiei
Centrale anii 2020 și 2021 s-au remarcat printr-o scădere abruptă a numărului
de cazuri depistate. Redresarea acestei situații înseamnă depistarea cazurilor
legate de procesul epidemic natural, plus a cazurilor care nu au ajuns să fie
depistate în timpul pandemiei. O creștere compensatorie în anii 2023 și 2024 deasupra
nivelului pre-pandemic mi se pare un semnal foarte favorabil.
Marea provocare pentru sistemul de
sănătate din Republica Moldova în răspunsul la tuberculoză rămân cazurile
rezistente la medicamente. Ce pot face autoritățile pentru a reduce din
incidența tuberculozei multidrog rezistentă, dincolo de asigurarea cu
antibiotice de linia a doua? Ce experiențe pot fi preluate din alte țări unde
acestea au avut succes?
Răspândirea tuberculozei este puternic
influențată de factorii sociali. În istoria Europei și a Americii de Nord,
tendința de reducere a numărului de cazuri s-a început cu mult înainte de
antibiotice, la începutul secolului al XIX-lea, și a fost în cea mai mare măsură
rezultatul condițiilor mai bune de trai. (De altfel, începând cu anii 1950
antibioticele au accelerat progresul într-o manieră decisivă).
Suprapopularea favorizează transmiterea.
Termoizolarea proastă a clădirilor și încălzirea insuficientă în lunile reci
ale anului pot forța oamenii să reducă pierderile de căldură prin ermetizarea
geamurilor și a ventilației și prin utilizarea în comun a spațiilor restrânse.
Îmi amintesc cum în iarna anului 1995-96 pe fondul întreruperilor de curent
electric, deținuții din secția de boli infecțioase a spitalului penitenciar
încercau să-și creeze un minim de confort prin acoperirea geamurilor cu mai
multe straturi de polietilenă. Greu de imaginat un mediu mai bun pentru
micobacterii.
Orice măsură de termoizolare, instituire
a unor sisteme de încălzire eficiente, ameliorarea ventilației în încăperi și sporire
a suprafeței locative poate produce un efect masiv asupra tuberculozei, dar și
asupra altor infecții respiratorii.
Republica Moldova are un Program
național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025 cu un buget de peste
un miliard de lei. Dar autoritățile se confruntă cu lipsa specialiștilor și
reticența din partea grupurilor de risc. Cum pot fi depășite aceste provocări
pentru a face accesul universal la depistarea contacților și a grupurilor cu
risc ridicat la tuberculoză?
Este un tablou tipic în regiune. Ne
confruntăm cu randamentul descrescător al investițiilor. Atunci când în sistem
lipsesc preparatele esențiale, prima mie de euro asigura diagnosticul și tratamentul
a zeci de pacienți. Această etapă ține de trecut. Prevalența redusă face
efortul de depistare mult mai intens. Iar mortalitatea redusă scade motivarea
de a completa tratamentul.
În condițiile bugetelor și resurselor
specializate limitate, ambele tendințe dictează transferul de sarcini către
medicii generaliști, asistentele medicale și ONG-urile specializate. Generaliștii
si lucrătorii comunitari pot cunoaște exact cine și de cât timp tușește în
comunitate, cine ia tratamentul și cine trebuie să beneficieze de bani pentru o
călătorie dus-întors în oraș pentru radiografie. Acest transfer de sarcini
poate elibera specialiștii pneumoftiziologi pentru sarcinile de complexitate pe
care le pot realiza doar ei.
Experții locali vorbesc despre
realizarea unor planuri de tranziție care să stabilească perspectivele de
colaborare cu Fondul Global și trecerea la autofinanțare a Programului național
TB. Care sunt prognozele pentru continuarea finanțării din parte Fondului
Global și cât de pregătită este Republica Moldova pentru trecerea la finanțarea
programelor din bani proprii? De ce depind aceste ajutoare?
Fondul
Global alocă resursele pe baza de capacitate economică și povara HIV, tuberculozei
și malariei. Moldova continuă să fie în lista de țări eligibile în viitorul
apropiat și mediu. Detaliu important – „business modelul” Fondului Global
presupune ieșirea o dată la trei ani cu cereri de reînnoire a finanțării în
„piața” donatorilor. La acel moment se prezintă rezultatele investițiilor
anterioare și se fac proiecții pentru următorul interval.
Conferința
de reînnoire a finanțării din 2025 va decurge pe fondul unor provocări enorme
în afara conturului de sănătate publică globală. În cazul unei sume colectate
mai puțin reușită, țările eligibile cu economie relativ puternică și povara
maladiilor relativ mică vor avea, probabil, acces redus la finanțare. În acest
sens, orice demers al demnitarilor și activiștilor pe lângă liderii mondiali de
a continua sprijinul pentru lupta cu epidemiile globale este un mod de a îmbunătăți
șansele la o finanțare mai bună.
Privitor
la gradul de pregătire a Moldovei pentru tranziție vreau să spun că succesul
țării în reducerea epidemiei este evident. Reducerea de aproximativ 30% a
numărului estimat de cazuri multi drog-rezistente între 2015 și 2022 este un
exemplu al modului în care dimensiunea problemei poate fi redusă, astfel ca un
sistem fortificat de sănătate să o poată prelua mai ușor în viitor. Totodată,
efectul pandemiei demonstrează foarte clar că și o scurtă slăbire a focusării
pe tuberculoză poate încetini și inversa progresul. Din punctul meu de vedere,
Moldova e pe o traiectorie de tranziție foarte favorabilă, iar încetarea
imediată a finanțării ar fi prematură și riscantă.
Republica Moldova are bugetate resurse
financiare pentru intervențiile organizațiilor societății civile în combaterea
tuberculozei. Cât de vizibile sunt activitățile ONG-urilor și de ce depinde
impactul acestora în comunitățile cheie?
Faptul că Moldova contractează
serviciile ONG-urilor pentru combaterea tuberculozei e o trăsătură foarte avansată.
În afară de Moldova, în Europa de Est și Asia Centrală doar Kazahstanul și
Ucraina (până la invazie) aveau programe robuste de implicare a societății
civile. Atunci când ONG-urile pot prezenta rezultate tangibile în depistarea și
urmărirea tratamentului se lansează un cerc virtuos: programele naționale încep
să beneficieze și devin cointeresate în activitatea ONG-urilor.
Responsabilii din sănătate afirmă că
laboratoarele din țară pot face investigații performante pentru depistarea
tuberculozei și stabilirea tratamentului corect. Cum sunt resimțite aceste
capacități în datele statistice despre situația epidemiologică și ce restanțe
ar mai existat pentru îmbunătățirea activității laboratoarelor?
Moldova
se poate mândri cu un serviciu de laborator foarte solid. Acesta a stat la baza
succesului în reducerea morbidității și mortalității în ultimii 20 de ani. În
mare măsură datorită serviciului de laborator, Republica Moldova a fost primul
program din emisfera de Est care a obținut încă în 2004 acordul Organizației Mondiale
a Sănătății („lumina verde”) de a purcede la tratamentul de masă a tuberculozei
multidrog-rezistente. Numărul de articole în reviste mondiale de specialitate
este impresionant. Personal, în 2005-2006 am colaborat cu laboratoarele civile
și cele din penitenciarele din Moldova la un studiu internațional al
diferențelor cantitative în rezultatele microscopiei sputei. Acel studiu a
condus la modificarea de către OMS a recomandărilor pentru numărul de analize a
sputei pentru diagnostic.
În
același timp, așa cum disponibilitatea tratamentului nu e identică cu reușita
tratamentului, prezența unui serviciu de laborator nu este identică cu
depistarea precoce și completă. Pentru a accelera tendințele epidemice
favorabile este nevoie de un set de măsuri de organizare care să asigure
testarea rapidă a tuturor suspecților și tratamentul imediat și calitativ al
cazurilor.
Stoparea tuberculozei până în 2030
necesită nu numai sisteme de sănătate puternice, ci și investiții în îngrijirea
centrată pe oameni. Pe ce ar trebuie să se focuseze comunitățile pentru a
contribui la misiunea globală de eradicare a bolii?
Exemplul pandemiei de COVID-19 a
demonstrat că prezența mijloacelor de combatere a infecției poate fi nivelată
de rezistența indivizilor contra măștilor sau al vaccinurilor. Comunitățile
sunt mult mai bine echipate pentru a înțelege circumstanțele specifice ale
pacienților cu tuberculoză și pot servi drept sprijin foarte eficient pentru
a-i determina pe cei cu tuberculoză presupusă să se testeze, iar pe cei cu
tuberculoză confirmată să-și urmeze conștiincios tratamentul.
Ultimele conferințe la nivel de Uniune
Europeană au scos la iveală că unele țări europene nu dispun de echipamente
moderne pentru diagnostic și nu au acces la medicamente tratamentul celor mai
grave tulpini de tuberculoză. S-a descoperit că în unele țări medicamentele de
ultimă generație fie nu sunt autorizate, fie sunt prea scumpe pentru a fi
utilizate. Pornind de la aceste informații vehiculate de organizații
internaționale, care sunt riscurile pe termen mediu și lung pentru continentul
european?
Da, am
luat cunoștință de raportul respectiv al Medicilor Fără Frontiere și am urmărit
sesiunile respective la Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății.
Problema a devenit acută când un număr mare de cazuri din Ucraina s-au
confruntat cu un sistem sanitar obișnuit cu un număr infinit mai mic de cazuri înregistrate
în țările europene.
Sub
presiunea unui număr enorm de cazuri, Estul continentului european și-a
modernizat tratamentul tuberculozei și a reușit să-l facă extrem de eficient cu
sprijinul Fondului Global. Astăzi costul tratamentului unui pacient în Est este
de circa 500 euro, iar în Vest ajunge la circa 40.000 de euro. Pe termen lung, Vestul
Europei va depista și vindeca cazurile de tuberculoză multidrog-rezistentă și
va rezolva criza. La costuri sporite.
Ce arată datele privind tuberculoza în
țările vecine Republicii Moldova – Rusia, Ucraina și România – și cum se pot
acestea reflecta asupra situației din Moldova?
Trendurile
din România sunt foarte solide. Scăderea numărului estimat de cazuri de
tuberculoză multidrog-rezistentă a fost foarte bună între 2015 și 2020, după
care a stagnat și s-a majorat ușor în 2022. Trendul din Moldova este
asemănător, dar cu un gradient de scădere mai puțin intens.
Ucraina
prezintă un tablou diferit. Programul de tuberculoză din Ucraina și-a început
reorganizarea mai târziu, și linia numărului estimat de cazuri de tuberculoză
multidrog-rezistentă era practic plată între 2015 și 2019. Pandemia și războiul
care au urmat au întors trendul în sus. Mișcarea maselor mari de cetățeni
ucraineni e în măsură să influențeze situația tuberculozei în țările de
destinație. În acest sens, în 2022 Fondul Global a alocat mijloace suplimentare
de urgență programelor din Moldova și România. Programelor din Caucaz și Asia
Centrală li s-a recomandat să trateze refugiații la fel ca și pe propriii
cetățeni.
Fondul
Global nu finanțează tuberculoza în Rusia și nu urmărește situația din această
țară.
Cât de mult credeți că până în anul 2030
omenirea poate ține sub control tuberculoza, așa cum își propun organizațiile
internaționale? Ce mai are de făcut lumea pentru ca bacilul Koch să rămână doar
în laboratoare de cercetare?
Tuberculoza
poate fi pusă sub control. În regiunea Europei de Est, țări precum Bulgaria, Macedonia,
Bosnia și Serbia au adus problema la nivelul capacităților programelor și au
încetat să fie eligibile pentru finanțarea din partea Fondului Global. Armenia
și Turkmenistan se apropie de acest moment. Însă la nivelul curent al economiei
globale și la starea curentă a sistemelor de sănătate, obiectivul 2030 pare a
fi prea optimist. Va fi nevoie de accelerarea prevenției, a tratamentului
tuberculozei latente și introducerea vaccinului pentru a apropia orizontul
2030.
Tag: tuberculoza, campanie, PAS, Dumitru Laticevschi, Fondul Global
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
07 octombrie, 2019, 17:14
07 octombrie, 2016, 13:10
07 octombrie, 2015, 12:32
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,55 %