PROF. DANIEL CORIU, Președintele Colegiului Medicilor din România: „După aderarea la UE, medicii moldoveni vor putea profesa liber în Vest, dar țara Dvs va avea un deficit și mai mare de specialiști”
Elena Cioina
17 noiembrie, 2023, 16:55
Vizualizări: 1786
Uniunea Europeană are și părți bune și părți mai puțin bune în ceea ce privește mobilitatea medicală. Pe de o parte, cadrele pregătite în Republica Moldova vor putea profesa în oricare țară vestică și vor primi instruiri prețioase. Pe de alta, Moldova, ca țară va rămâne și mai descoperită cu specialiști.
Este concluzia unui interiviu pentru
Sănătate INFO, pe care l-a oferit Profesorul Universitar, Doctorul Daniel
Coriu, președinte al Colegiului Medicilor din România despre avantajele și
dezavantajele pe care le va oferi UE corpului medical din Republica Moldova,
odată cu aderarea la comunitatea europeană.
Domnule Coriu, Republica Moldova urmează să înceapă negocierile de aderare
la UE în cel mai scurt timp, respectiv autoritățile vor trebui să reajusteze
sau chiar să elaboreze acte normative la standardele UE pe toate domeniile,
inclusiv în domeniul sănătății.
Mobilitatea cadrelor medicale e un subiect de interes, pentru că toată
lumea înțelege că pe lângă avantajele de profesionalizare vor fi și multe dezavantaje
pentru noi, ca țară. Domnule Coriu, ce a însemnat Uniunea Europeană pentru
cadrele medicale din România, pentru mobilitatea și profesionalizarea lor?
Întâi de toate, aderarea la Uniunea
Europeană este un pas foarte important din toate punctele de vedere și este,
poate, cel mai important lucru care s-a întâmplat în istoria noastră, a
României. Acum, legat de domeniul sănătății, Sănătatea va fi reglementată
conform legilor, politicilor și strategiei țării Dumneavoastră. Nu va exista un
cadru impus de către Uniunea Europeană. Dar ceea ce va trebui reglementat
conform cerințelor UE ține de exercitarea profesiunii de medic. Și acolo veți
avea foarte mutl de muncă.
De exemplu?
Este vorba în primul rând de
similitudinea programelor de pregătire a specialiștilor. Adică, noi funcționăm
în baza Durectivei 36 din 2005 care cuprinde toate reglementările ce țin de
profesia medicală. Acesta este cel mai important punct care trebuie atins și
care trebuie respectat. Aici sunt cele mai multe probleme care le aveți ca
țară. De exemplu, trebuie să coincidă perioada de pregătire universitară și de
rezidenția. După perioada de licență trebuie parcurse niște etape obligatorii.
Rezidențiatul trebuie să fie oarecum similar cu cel din Uniunea Europeană ca să
se recunoască profesia medicală pentru medicii care au finalizat studiile în
Republica Moldova. Ar trebui să vă faceți un birou care să analizeze și să
implementeze toate schimbările care se impun, iar ele sunt multe.
Care ar fi cele mai importante schimbări care ar urma să se producă pe
acest segment de calificare a resurselor umane?
E vorba de durata rezidențiatului.
De exemplu, acum vin foarte mulți medici din Republica Moldova care vor să-și echivaleze
titlul de calificare, lucru care nu se întâmplă automat, pentru că neavând
aceleași programe de pregătire, aceeași curriculă, nu putem echivala diplomele
imediat. Aici sesizăm problema. În Republica Moldova sunt specialități care se
fac în câteva luni, iar la noi durează ani de zile. Trebuie să fim siguri că
medicul care finalizează programul de pregătire la rezidențiat în Republica
Moldova va fi capabil să facă același lucru în țările din comunitatea
europeană.
Integrarea înseamnă dreptul la
libera circulație, inclusiv pentru cadrele medicale. Sunt foarte multe lucruri
tehnice pe care va trebui să le îndepliniți, dar cu siguranță veți avea nevoie
de organisme profesionale care va trebui să le dezvoltați. De asemenea, este
important ca la nivelul universității (n.r. Universitatea de Stat de Medicină
și Farmacie „Nicolae Testemițanu”) să existe un nucleu care să înceapă să facă
schimbarea.
Apropo, de instituții care trebuie dezvoltate... În Republica Moldova, de
exemplu, nu există un Colegiu al Medicilor. Va fi o obligație a UE să fie
creată o asemenea structură?
Sigur. Trebuie să existe minim
două instituții competente. De exemplu, în România este Ministerul Sănătății,
care dă titlul de calificare și Colegiul Medicilor care reglementează
profesiunea de medic. Trebuie să fie un organism profesional independent de
Guvern și Ministerul Sănătății. Legislația în acest domeniu trebuie făcută în
acord cu cerințele UE și de mare ajutor ar putea fi experții din România.
Revenind la experiența României. Ce a însemnat aderarea pentru cadrele
medicale și pentru sistemul de sănătate?
Este și o parte bună și o parte
rea. Partea bună este că există această mobilitate. Cu accesul la informație nu
aveți probleme, pentru că el există și acum. Va fi un mare câștig pe partea de
instruiri și școlarizare. Al doilea câștig, care va fi unul personal pentru
medici, este mobilitatea. Ei vor putea profesa oriunde și bineînțeles în țările
vest-europene unde există un deficit major de medici, mulți vor migra în acele
zone și Dvs veți rămâne descoperiți. Aici va fi marea problemă. În România,
aproximativ jumătate din absolvenții universităților de medicină migrează în
alte țări. Același lucru se va întâmpla și la Dvs.
A găsit România vreo soluție?
Care ar fi ea?
Soluția ar fi să deveniți mai
atractivi pentru medici, dar nici noi nu am găsit soluția. Și noi avem deficit
de medici, mai ales în anumite zone. Zonele universitare sunt acoperite și
jumătate de țară avem deficit. Noi nu am găsit soluția, deși în România se dau
salarii mult mai mari decât în RM. Soluția ideală e să găsim, să creștem gradul
de activitate ca medicii și asistenții să nu mai părăsească țara, pentru că în
țara lor au tot ceea ce le trebuie – familia, infrastructura necesară cât de
cât bună sau la un standard care să permită un act medical în siguranță. Deci,
mai simplu, sistemul medical trebuie să devină mai atractiv pentru medici și
asistenții medicali.
Ceea ce nu avem acum pus la punct
din punct de vedere a legislației este o lege privind malpraxisul medial...
E o altă durere, care însă nu va
fi impusă de comunitatea europeană, pentru că e o problemă internă a Dvs ce
faceți cu acest malpraxis. Însă recomandarea e să începeți să o dezvoltați de
pe acum. În România avem o lege care reglementează malpraxisul până în
2005-2006, care astăzi nu prea funcționează.
Și în concluzie, dacă priviți
puțin înapoi, ce a adus bun aderarea la UE petnru sistemul de sănătate din
România?
Ne-a adus enorm de mult. Din
toate punctele de vedere este un progres uriaș. Tot ce avem astăzi în sistemul
medical este legat de aderarea noastră la UE. Aderarea te obligă să respecți un
standard de calitate al comunității europene. Vă repet, politica sanitară este
o politică proprie pentru fiecare țară, aici nu se va implica nimeni. Dar Dvs,
ca țară, va trebui să faceți lucruri pentru ca cetățenii să poată beneficia de
servicii de sănătate de calitate. Și în România nu toate lucrurile pe domeniul
sănătății sunt grozave, dar există totuși o presiune, există acces la diverse
fonduri.
Medicii, fac și ei presiune
asupra responsabililor din sănătate odată ce trebuie să respecte anumite
standarde de calitate?
Da, Obligatoriu. Rabat la
calitate nu se poate face. Există acea directivă nr. 36 despre care vă vorbeam
la început, unde există niște norme foarte clare, care trebuie respectate.
Domnule Coriu, vă mulțumesc mult
pentru acest interviu.
Notă: Acest articol este publicat în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/).
Tag: UE, integrare europeană, Aquis-ul comunitar, Ministerul Sănătății, Svetalana Nicolaescu, Daniel Coriu
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
04 octombrie, 2013, 11:00
04 octombrie, 2019, 16:30
04 octombrie, 2018, 15:10
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,55 %