OMS declară pandemie de COVID-2019. Ce înseamnă o pandemie și ce urmează
Irina Papuc
11 martie, 2020, 18:51
Vizualizări: 12905
Organizația Mondială a Sănătății a declarat astăzi, 11 martie, că focarul de coronavirus este o pandemie, după ce cazurile din afara Chinei au crescut de 13 ori.
Astăzi, 114 țări au raportat peste 118.000 de cazuri de infectare cu Covid-19, boala cauzată de virusul cunoscută sub numele de SARS-CoV2.
„Toate țările încă pot schimba cursul acestei pandemii”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferințe de presă în această seară. „Dacă țările detectează, testează, tratează, izolează, urmăresc și își mobilizează oamenii ca răspuns, cei cu o mână de cazuri pot preveni ca acele cazuri să devină clustere, iar acele clustere să devină transmisii în comunitate. 81 de țări încă nu au înregistrat niciun caz de infectare, ceea ce înseamnă că trebuie să depună efoturi pentru a preveni orice infecție, iar alte 57 de țări au raportat mai puțin de 10 cazuri. Și ele pot face mai mult pentru a reduce cazurile. Strategiile de prevenire trebuie combinate și nu recomandăm renunțarea la strategiile de izolare”.
„Pandemia nu este un cuvânt pe care să-l folosim cu ușurință sau nepăsare. Este un cuvânt care, dacă este folosit greșit, poate provoca frică nejustificată sau acceptarea nejustificată a faptului că lupta s-a încheiat, ducând la suferință și decese inutile. Descrierea situației drept pandemie nu schimbă evaluarea OMS asupra amenințării pe care o prezintă acest coronavirus. Nu schimbă ceea ce face OMS și nu schimbă ceea ce ar trebui să facă fiecare țară în parte. Aceasta nu este doar o criză de sănătate publică, ci o criză care va atinge fiecare sector - deci fiecare sector și fiecare individ trebuie să fie implicați în lupta de a combate și preveni”, a mai spus directorul general al OMS.
A fost China, acum e Italia, dar vor urma și alte țări
În cadrul conferinței de astăzi de la Geneva, experții OMS au atras atenția că statele trebuie să învețe constant cu ce se confruntă. Ce pot face autoritățile cel mai bine este să folosească date statistice generate de studii, să folosească cele mai bune tehnologii și posibilități de identificare a persoanelor care au intrat în contact cu cele infectate, să pregătească spitalele cât mai bine, cu paturi și tehnică pentru respirație asistată. Oamenii trebuie să înțeleagă că este responsabilitatea fiecăruia și că fiecare poate acționa prin măsuri minore: igienă constantă și evitarea spațiilor aglomerate. Lumea întreagă a urmărit efectele grave ale COVID-2019 în China, iar acum în Italia, Iran și Coreea de Sud, însă se crede că și alte țări se vor confrunta cu focare agresive, de aceea este nevoie care fiecare țară să se pregătească cât mai bine.
Una din acțiunile cheie, cost-eficiente, este identificarea persoanelor potențial infectate, care au intrat în contact cu cele confirmate cu COVID-2019 (n.r.- contact tracing). Pentru acest lucru, țările au nevoie să implice cât mai mulți specialiști în sănătate publică, iar dacă există deficit de personal, guvernele trebuie să încerce să folosească organizații de voluntari, după exemplul Italiei.
Ce este o pandemie?
Pandemiile sunt stări de boală care cresc brusc în populațiile din întreaga lume, cu infecții care au loc mai mult sau mai puțin simultan. Deși se referă de obicei la boli infecțioase, cum ar fi ciuma sau gripa, este adesea folosit pentru a face referire la alte condiții de sănătate, inclusiv cancer, obezitate și chiar dependență.
O infecție endemică este una care rămâne relativ stabilă în timp, infectând un număr preconizat de persoane, în moduri de obicei destul de bine înțelese.
Un focar descrie o intensitate bruscă a infectărilor într-o regiune localizată. De exemplu, în 2019, Republica Democratică Congo a înregistrat o creștere accentuată a persoanelor care au contractat virusul Ebola în zona de est. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a privit-o ca pe o situație de urgență pentru sănătatea publică, datele geografice arătau faptul că nu era o epidemie.
Focarele răspândite în regiuni mai largi tind să fie considerate epidemii. Răspândirea Ebola în Africa de Vest între 2013 și 2016 este adesea descrisă folosind cuvântul epidemie. Odată ce epidemia s-a dovedit a fi capabilă să se extindă în întreaga lume într-un mod care susține infecții răspândite, în curs de desfășurare, ea poate fi considerată o pandemie.
Când o epidemie devine oficial o pandemie?
Sindromul respirator acut sever (SARS), un coronavirus legat de COVID-19 și care a infectat aproximativ 8.000 de persoane din 26 de țări în 2003, nu a atins statutul de pandemie, de exemplu.
În 2009, un nou tip de virus gripal A, cunoscut sub numele de H1N1, a apărut într-un focar în Statele Unite. S-a răspândit rapid și a fost definită de OMS ca o pandemie, în baza unei clasificări formale. Atunci, OMS a întâmpinat critici pentru decizia sa. Întrucât infecțiile coronavirusului 2019-coV au continuat să se răspândească la începutul anului 2020, OMS a declarat că nu va mai folosi o clasificare formală pentru a desemna când o epidemie devine o pandemie. Termenul utilizat a fost de „potențial pandemic” pentru a evita declanșarea unei panici necontrolate.
Pandemiile nu se referă la gravitatea unei boli, ci la aspectul de răspândire geografică. Trecerea de la epidemiile locale la o pandemie globală, potrivit OMS, „poate apărea rapid sau treptat, așa cum este indicat de evaluarea globală a riscului, bazată în principal pe date virologice, epidemiologice și clinice”.
Tag: pandemie covid-2019 organizatia mondiala a sanatatii oms
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 aprilie, 2018, 13:53
26 aprilie, 2016, 10:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %