Rezidenți moldoveni premiați în afara țării pentru performanțe în chirurgia plastică: „Dacă ar fi fost după autorități, ar trebui să ajungem la 40 de ani și să știm doar să coasem un vas”
Silvia Rotaru
23 octombrie, 2018, 13:23
Vizualizări: 10623
Sunt tineri, energici și deja experimentați în chirurgia plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă. Ca să ajungă specialiști buni au înțeles că trebuie să investească în cunoștințele lor, de aceea, ori de câte ori au ocazia, merg la diverse conferințe, work-shop-uri și stagii în străinătate. De curând, pentru activitatea practică, dar și cea științifică au luat premii importante în cadrul unei gale, organizată la București de o clinică specializată în chirurgia plastică – Gala Zetta.
Este vorba de Olesea Catărău, care
s-a învrednicit de premiul „Tânăra Speranță a Chirurgiei Plastice” și de
Vladimir Stratan, care a luat premierul pentru debut în categoria rezidenți anul III-IV Ambii sunt
medici rezidenți, în anul 4, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu”, specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sub îndrumarea profesorului universitar, Grigore Verega.
Gala Zetta, cu genericul „Ajută-ne să ajutăm”, a fost în acest an la prima ediție și a avut un scop caritabil. Toți banii adunați urmează să fie folosiți pentru 50 de operații plastice, estetice sau de reconstrucție pentru pacienții care nu au posibilități financiare, dar au nevoie de aceste intervenții (arsuri, accidente grave, malformații la copii și maturi, membre amputate).
Din Moldova au participat trei medici rezidenți. La eveniment au ajuns la inițiativa fostului președinte al Asociației Chirurgilor Plastici din România, Dragoș Zamfirescu, cu care tinerii colaborează deja de patru ani.
Și Olesea, și Vladimir cred că orice investiție făcută în specializarea lor îi va face în primul rând buni profesioniști. Unde vor munci după ce termină studiile, încă nu știu, dar își doresc foarte mult să poată munci acasă. Am vorbit cu ei despre Gală, studii, practică medicală, vise și oportunități. I-am întrebat în primul rând cât de mult contează pentru ei premiile oferite de specialiștii români, dar și stagiile medicale organizate în afara țării.
Totul a fost foarte transparent și toți am avut șanse egale
Vlad Stratan: Am făcut cunoștință cu
Dumnealui (n.r. Dragoș Zamfirescu) acum
patru ani. De atunci colaborăm, ne vedem, ne sfătuim și participăm la orice
eveniment științific la care Dumnealui are acces.
Olesea Catărău: Ca să poți participa la
această Gală a trebuit a trebuit să trecem printr-un concurs de selectare.
Totul a fost foarte transparent și toți am avut șanse egale. A fost organizat
concursul în prealabil la care trebuia să aplici formularul, raportul despre activitatea
practică și științifică, dacă am participat și la alte congrese în calitate de
speakeri sau doar de participanți, dacă avem articole publicate, dacă am fost
la alte cursuri, workshop-uri în România sau Moldova. Am fost întrebați dacă am
luat și alte premii, dacă am făcut voluntariat și chiar activitate didactică.
Vlad Stratan: Toată lumea a avut
posibilitatea să participe. Important să ai curaj și timp să participi.
Olesea și Vlad se numără printre cei 12 rezidenținorocoși care au
venit acasă cu diplome și premii. De exemplu, Olesea va putea în 2019 să
participe la un stagiu practic sau la un curs de instruire pe banii plătiți de
clinică – 750 de euro. Vlad, la rândul său va putea participa la congresul
Mondial de Microchirurgie Reconstructivă de la Bologna, care se va desfășura vara
viitoare.
Deși destul de tineri, ambii medici sunt deja membri ai mai
multor asociații de profil - Asociației de Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică din Moldova, Asociației Chirurgilor Plasticieni din România, Asociației de
Ortopedie și Traumatologie din Republica Moldova și ai Federației Europene de
Chirurgie Plastică. Pentru că calitatea de membru beneficiază de reduceri,
atunci când se înscriu la diverse congrese tematice. Mediciniștii spun că orice
scutire contează pentru ei.
Olesea Catărău: Fiind rezident, ești
oarecum limitat financiar și nu îți permiți să participi la diferite congrese,
cursuri, workshop-uri și atunci este nevoie de susținere. Bursele câștigate au
menirea de a susține tinerii rezidenți, pentru a-i motiva să continue, să se
perfecționeze și să aplice tot ceea ce învață și observă.
Perseverența le-a adus tinerilor destul de multe premii în
cei 4 ani de rezidențiat. La fel și oportunitatea de a merge la diverse
instruiri în domeniu.
Olesea Catărău: Atât eu, cât și Vladimir am fost norocoși să câștigăm mai multe premii care au constat în multe stagii practice. Eram în anul 2 de rezidențiat și am participat la Congresul cu participare internațională organizat de Asociația Chirurgilor Plastici din România și de Societatea de Chirurgie Estetică. Eram o echipă din cinci rezidenți și toți am beneficiat de posibilitatea să facem stagii în afară. Eu am ales Statele Unite. Am mers în Houston în cadrul Departamentului de Chirurgie Plastică a MD Anderson Cancer Center. A fost o experiență foarte bună în ceea ce privește intervențiile programate de reconstrucție ale defectelor tegumentare ale pacienților oncologici. Am participat la intervenții de reconstrucție mamară, reconstrucție la nivel de gât, restabilirea drenajului limfatic. În vara anului trecut am participat la școala de vară pentru rezidenți, în România, câștigând un stagiu practic de chirurgie estetică. Stagiul l-am făcut vara aceasta în cadrul unei clinici private sub îndrumarea doamnei Carmen Giuglea, președintele Societății de Chirurgie Estetică. Stagiu, bazat mai mult pe chirurgia estetică, reconstrucție de nas, lipoaspirații, chirurgia destinată persoanelor care au avut scăderi considerabile în greutate și la care pielea nu mai are abilitatea să revină la normal.
Vlad Stratan: Și eu am avut
posibilitatea să particip la diverse stagii organizate de Asociația Zetta
pentru rezidenți. Am făcut un stagiu de două săptămâni în această clinică. Am
participat la operații de reconstrucție. Ne-a arătat că nivelul nostru de
pregătire este destul de ridicat în comparație cu al multor colegi din România,
adică avem doctori buni, mulți dintre ei lucrează peste hotare. Am venit mai
încrezători în forțele proprii, motivați și inspirați. Am fost și la Congresul Federației Europene de Microchirurgie din Belgrad.
Tinerii spun că din păcate au avut parte de o altfel de abordare din partea chirurgilor cu experiență din Moldova. Mult mai ostilă și sceptică în ceea ce privește calitățile lor profesionale. Și totuși, tineri spun că au reușit să facă față provocărilor.
Olesea Catărău: Mulți cred că chirurgia plastică e despre a pune „țâțe și buci”. Când am început studiile aveam anumite module. Trebuia să mergem să vedem cum se face chirurgia plastică în ginecologie, ortopedie, etc. Unii dintre ei ne întrebau cine suntem, cum se va numi specialitatea noastră peste cinci ani, ne spuneau că nu vom face nimic după rezidențiat. Ne întâmpinau cu ace, ne spuneau că am venit să le furăm pâinea, că ei fac asta de mult timp și nu avem ce căuta acolo. Mulți erau sceptici și nu voiau să ne învețe nimic. Asta este o mare problemă când nu ai susținere din partea profesorilor sau a altor medici din țara ta.
Uneori, avem intervenții de opt ore
Curajul și perseverența de a munci și a crește
profesional și în Moldova, i-a făcut să rămână în țară și să lucreze cot la cot
cu alți medici. Cea mai dură școală, spun tineri, este la Institutul de
Medicină Urgentă, unde muncesc și în prezent. Sunt puțini rezidenți care se
aventurează să opereze oamenii în regim de urgență, știind că viața acestora
depinde de ei în mod esențial.
Olesea Catărău: Muncim la Institutul de
Medicină Urgentă în cadrul Centrului Republican de Microchirurgie sub conducerea conferențiarului universitar Anatolie Calistru. Intervențiile pe care le facem sunt majoritatea efectuate în regim de
urgență sau când starea pacientului este stabilă. Facem de la reaplicarea unei
bucăți de piele până la replantarea unui deget, membru, de la sutura unei
artere pentru revascularizarea unui membru, până la stabilizarea unei fracturi
deschise la nivel de mână, braț și antebraț. Uneori, avem intervenții de opt
ore. O intervenție de replantare necesită și concentrare și răbdare și
precizie. Lambouri libere, adică luat de pe picior și transferat pe mandibulă,
cap, sân, necesită mai multe etape și uneori se lucrează în două echipe,
multidisciplinare: ortopezi, chirurgi oro-maxilo-faciali, în funcție de
operație.
Chirurgia plastică, estetică și microchirurgia
reconstructivă este o specialitate dezvoltată în întreaga lume. În Moldova abia
își face loc.
Vlad Stratan: Noi am rămas încă în
urmă cu această specialitate. În alte țări este introdusă de prin anii ‘70. Pleiada de chirurgi care știu bine cum se face această
meserie au deja peste 60 de ani, deci e nevoie de specialiști tineri, de noi
performanțe. Chirurgia estetică este la un nivel foarte înalt dezvoltat în
Moldova, dar ea se face doar în centrele private. La spitalele publice avem
chirurgi vasculari care se ocupă de vase de calibru mult mai mare, de la braț
în sus, de exemplu.
Olesea Catărău: Noi suntem o țară cu un risc foarte mari de traumatisme industriale și agricole, arsuri, de boli congenitale înnăscute nu doar dobândite, de aceea mereu va fi nevoie de operații de reconstrucție. Diferența dintre un chirurg plastic și un chirurg general sunt principiile de reconstrucție după care lucrează, de poziționarea inciziei pentru ca ulterior să nu creeze careva retracții prin cicatrici și deficiențe funcționale. Când te supra-specializezi pe ramura dată știi cum trebuie să fie restabilit țesutul, funcția, restabilit nervul, vasul corect, atunci și rata complicațiilor postoperatorii scade și avem o restabilire funcțională adecvată.
Problema nu este în abilitățile tehnice ale personalului medical, ci în condițiile în care se operează
La Centrului Republican de Microchirurgie din cadrul
Institutului de Medicină Urgentă, medicii muncesc pe jumătate de salariu. Ei
spun că cel mai mult și-ar dori condiții de muncă pentru activa cu plăcere. Li
s-a promis că secția lor va fi și ea renovată.
Olesea Catărău: Ne bucurăm că anul
trecut ni s-a adus un microscop nou pentru secția noastră și pentru cea de neurochirurgie.
Cu el se ușurează și scurtează timpul de intervenție. De un microscop depinde
cât de repede lucrezi. Problema nu este în abilitățile tehnice ale personalului
medical, ci în condițiile în care se operează. Dacă am avea aceleași condiții
ca peste hotare, pentru că noi mâini avem, atunci rezultatele ar fi și mai bune
decât sunt acum.
Cea mai dureroasă problemă rămân însă salariile. Sunt
atât de mici, încât nu și-ar permite să plătească nici măcar pentru
participarea la un work-shop în străinătate.
Vlad Stratan: Cea mai mare problemă este
lipsa susținerii financiare sau susținerea realizării unor stagii în
străinătate. Nu suntem departe de România, dar bursa și salariul lor este de 10
ori mai mare. Bursa noastră este de 1.200 de lei și salariul de 1.750, în total
2.950. Participarea la un congres costă cel puțin 100 de euro. Cum să facem față
în acest caz?
Olesea Catărău: Foarte multe abilități le înveți făcând gărzi. În România rezidenților, ăncepând cu anul III li se plătesc, nouă însă nu. Acum, de un an de zile, avem un alt statut în spital, suntem angajați ca medici microchirurgi pe gardă. Astfel, ni se plătesc două gărzi, dar se întâmplă să facem și 10 gărzi pe lună. Orice chirurg este chirurg, dacă face practică.
Avem aproape 30 de ani și trăim cu banii și mâncarea trimisă de părinți
Și deși au câte aproape 30 de ani spun că în continuare
părinții le sunt salvarea.
Vlad Stratan: Mama mea este medic de
familie în sat. Știe ce se face în acest domeniu. Mori de foame. Noi avem
aproape 30 de ani și trăim cu banii și mâncarea trimisă de părinți.
Olesea Catărău: Acum muncesc la trei
joburi. Sunt microchirurg de gardă la IMU, sunt responsabilă de promovarea online a unui salon de produse ortopedice, unde nu trebuie să fiu fizic prezentă și sunt
medic la o școală privată în Moldova, deschisă de americani, în rest depind de
părinți.
I-am întrebat pe tineri și ce cred despre ultimele
schimbări în Legea Ocrotirii Sănătății, care îi obligă să facă rezidențiatul în
Moldova.
Vlad Stratan: Când faci o lege, ea
trebuie să fie și aplicabilă. Sunt multe specialități bune la care nu sunt locuri
bugetare. Sunt de acord că Universitatea cheltuie pe studenți, dar trebuie să
ne motiveze să și rămânem. Ei însă mai mult ne bagă bețe-n roate, decât ne
ajută să ne dezvoltăm. Dacă ar fi fost după Minister, atunci ar fi trebuit să
stăm aici și să ajungem la 40 de ani să coasem un vas și să nu mai știm nimic
altceva. Sunt mulți studenți care după primul an nu mai vor să facă medicina.
Olesea Catărău: Vor să lucrăm în
raioane, dar acolo nu avem condiții ca să ne dezvoltăm. Cunosc persoane care
voiau să se întoarcă în raion să activeze, dat nu aveau condiții. Nu doar
profesionale, dar și sociale. Tu nu te limitezi doar la spital, ai și viață
personală. Ca tânăr specialist, la 30 de ani, când termini rezidențiatul nu ai
masă, casă și atunci statul nu-ți oferă nicio susținere pentru asta. Nu ai nici
condiții de muncă în care ți-ai putea face munca cu demnitate, și atunci ei se
miră de ce specialiștii pleacă.
Rezidenții spun că Universitatea ar trebui să schimbe inclusiv tactica de admitere la studii și astfel multe lucruri se vor îmbunătăți.
Olesea Catărău: Ar fi bine ca intrarea
în facultate să fie în bază de examen, dar să fie un examen transparent. Să nu
se bazeze pe interviuri banale, ci să fie teste grilă, care să poată fi verificate,
corectate. Să fie aprobate de Minister. Să luăm exemplul României, acolo se fac
examene și este tot procesul foarte transparent. Ulterior, după prima sesiune,
să se facă selecția. La noi transparența lipsește.
Vlad Stratan: Eu cred că cea mai bună
tactică e a francezilor. Intră cine vrea. După primul an se face examen pe
materiile de bază. După asta jumătate dintre ei pleacă. Foarte mulți colegi care
nu au strălucit la materii astăzi sunt specialiști foarte buni, iar cei care au
învățat foarte bine, nu mai fac medicină.
La anul viitor tinerii specialiști termină studiile la
rezidențiat. Încă nu știu ce surprize le pregătește sistemul medical din
Moldova. Și-ar dori să rămână în țară, dar nu știu dacă vor avea locuri de
muncă.
Olesea Catărău: În mod logic ar trebui
să te repartizeze acolo unde tu ai condiții pentru a opera. În acest moment
condiții sunt doar la IMU și la Centrul de leziuni termice, la Institutul de
Oncologie sau la Spitalul din Bălți. Eu aș opta pentru o specializare pe un
domeniu și mai îngust din chirurgia plastică - microchirurgia reconstructivă, pe
care aș putea să o fac în Europa sau America. Aș putea aplica doar după ce
termin rezidențiatul. Mă gândesc să mă implic și în activitatea științifică, să
fac doctoratul. Ar fi bine să cochetez și cu chirurgia estetică și aș putea munci
în centrele private. Acolo însă toți vor experiență fără a investi timp și
resurse în medici. Aș vrea să muncesc în țară, să nu fiu forțată de sistem să
plec.
Vlad Stratan: Este o enigmă, că eu nu
știu unde voi fi repartizat după rezidențiat. La noi sistemul are multe
carențe, dar dacă ești insistent, cred că totuși poți obține ceea ce vrei.
Mediciniștii spun că și-ar dori și o lege care să le
apere drepturile lor, iar cazurile de malpraxis să nu fie discutate doar în
comisii, ci cercetate și verificată evoluția lor. La fel, și-ar dori pacienți
mai respectuoși și recunoscători pentru munca pe care o fac, pentru că e totuși
mai bine să lași și loc de Bună Ziua.
Tag: rezidenti gala zetta specialitatea chirurgie plastica estetica si reconstructiva
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %