Rușinea sistemului medical. Deșeurile continuă să fie arse în aer liber sau dezinfectate cu var

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

14 august, 2013, 11:09

Vizualizări: 2483

Autor: Irina Papuc

Dacă reformarea sistemului sănătății este în toi, atunci partea care devine cea mai rușinoasă și anume gestionarea deșeurilor medicale în spitalele din Moldova pare să fie o problemă veșnică și, deocamdată, fără o soluție viabilă. În lipsa resurselor financiare, dar și a unor strategii bine puse la punct, directorii instituțiilor medicale scapă de deșeurile menajere și de cele medicale cum pot. Marea problemă este că majoritatea dintre ei nu dispun nici măcar de o autoclavă pentru sterilizarea deșeurilor. Astfel, resturile din activitatea medicală ajung la poligon sau sunt arse în aer liber.

În primele cinci luni ale acestui an instituțiile medicale din țară au generat peste zece tone de deșeuri anatomo-patologice, 22 de tone de deșeuri infecțioase, o tonă de deșeuri chimice, aproape două tone de deșeuri radiologice și peste 94 de tone de deșeuri similare cu cele menajere. Cu toate acestea doar în șase spitale din Chișinău și câte unul din Ungheni, Hâncești, Cahul, Briceni și Leova există autoclave, niște vase închise ermetic, folosite pentru arderea deșeurilor medicale. Restul-se descurcă cum pot.

Alexei Bivol, directorul Spitalului Raional din Telenești spune că o autoclavă costă aproximativ 800 de mii de lei, bani pe care conducerea spitalului nu-i are. „Bugetul integral al spitalului pentru un an ajunge la 2 milioane. Numai pentru procurarea celor necesare pentru spital este nevoie de un milion de lei. Pe lângă multe alte probleme pe care le avem este și lipsa unei autoclave”, afirmă directorul care spune că încă nu a găsit bani să o procure, iar până atunci acestea sunt arse în stația termică a spitalului, dar și la groapa autorizată de la marginea orașului. „Am avut de multe ori probleme, pentru că oamenii s-au plâns de miros. Am prezentat și un proiect la Compania Națională de Asigurări în Medicină, dar n-a fost acceptat. Oricum, nu cedez și voi continua să caut surse, pentru ca avem nevoie de o astfel de autoclavă”, susține Bivol.

„Noi ne străduim ca ele să nu fie periculoase biologic, ca să nu infecteze oamenii, mai departe însă nu avem ce face. Le îngropăm, însă nu este normal, pentru că toți vrem să trăim într-un mediu curat”, precizează și Lidia Hanganu, directoarea Spitalului Raional Ialoveni. Ea spune că directorii sunt puși în situația de a se descurca fără resurse financiare, în schimb sunt amendați de către inspectorii de la Ministerul Mediului. „Ni se spune de fiecare dată că managerii instituțiilor medicale sunt responsabili de gestionarea deșeurilor, dar nu există nicio soluție la nivel național. Nu știm când vom avea niște crematorii, unde să nimicim aceste resturi, fără să dăunăm mediului. Amenzile în schimb sunt extrem de mari, de la 500 până la 1.500 de lei și chiar mai mult”, a precizat directoarea spitalului de la Ialoveni.

Responsabilii de la Centrul Național de Sănătate Publică susțin însă că cel care generează deșeurile se ocupă de gestionarea lor. Mai mult, ei cred că directorii spitalelor se implică prea puțin în această problemă. „În ultimii doi ani jumătate au fost emise peste 200 de prescripții din partea centrelor de sănătate publică pentru depistare neregulilor în gestionarea deșeurilor. Directorii trebuie să înțeleagă că ei sunt cei care trebuie să găsească soluții”, afirmă Ecaterina Busuioc, șefa secției control al infecțiilor nosocomionale din cadrul CNSP. Ea recunoaște că multe spitale nu au dotările necesare pentru a gestiona corect deșeurile, iar în unele instituții acestea sunt dezinfectate cu var sau alte soluții în lăzi mari și după aceea sunt duse la poligon. Mai mult, la Basarabeasca, Anenii-Noi și Căușeni deșeurile sunt arse în aer liber, mai afirmă responsabila. Problema însă este și indiferența directorilor de spitale. „Ei trebuie să se implice mai mult în problema deșeurilor, să cunoască modalitatea de segregare a diferitor grupuri de deșeuri. Unii nici măcar nu știu că lămpile luminiscente conțin mercur și sunt foarte toxice. Iată astfel de lămpi am găsit în cadrul unei inspecții în grădina unui spital - erau puse în loc de suport pentru niște gheorghine”, precizează Ecaterina Busuioc.

Potrivit unui studiu al organizației „Health Care Without Harm”, instituțiile medicale din Republica Moldova generează anual câte 16 mii de tone de deșeuri, dintre care 25 la sută sunt infecțioase. Ministerul Sănătății a elaborat recent un plan de acțiuni care urmează să fie implementat pe etape până în anul 2017. Astfel, autoritatea s-a angajat să elaboreze până în 2014 un Ghid național privind gestionarea deșeurilor și un alt document care să reglementeze siguranța injecțiilor. Astfel, până în 2016 în cadrul spitalelor urmează să fie create instalații de eliminare a resturilor medicale, iar pentru crearea mai multor centre regionale de colectare a deșeurilor este prevăzut un termen de cel mult doi ani. Potrivit unor calcule prealabile, cheltuielile se vor ridica la aproape cinci milioane de euro. O parte din bani vor fi alocați de către Fondul Ecologic, iar altă parte - din donații externe.

Articole relaționate:

Îngropate în cimitire sau duse la groapa de gunoi. Cum procedează directorii de spitale cu deșeurile anatomice

Centre regionale de colectare a deșeurilor medicale, din 2016

Zeci de tone de deșeuri medicale, depozitate cu lunile în subsolul Spitalului municipal din Bălți

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

„Să alegi o țigară electronică în locul unei țigări clasice e ca și cum ai cădea de la etajul opt, și nu de la zece”

Penalități de patru ori mai mici la plata primei de asigurare medicală obligatorie

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.