Cercetătorii au aflat cauza apariției schizofreniei. Maladia se împarte, de fapt, în opt boli diferite

Sursa Foto:

redactor

18 septembrie, 2014, 13:25

Vizualizări: 1687

Contrar convingerilor care au dominat gândirea medicală timp de decenii, schizofrenia nu reprezintă o singură boală, susțin specialiștii. În realitate, este vorba despre opt probleme genetice diferite, fiecare cu simptomele ei specifice, arată noi cercetări psihiatrice.

Redactor: Sorina David

Rezultatele acestor cercetări, publicate în American Journal of Psychiatry, ar putea ajuta la diagnosticarea mai exactă a acestor probleme psihiatrice şi la crearea unor tratemente mai eficiente. De asemenea, descoperirea elucidează aspecte ale modului în care genele acţionează împreună pentru a da naştere unor tulburări complexe.

Schizofrenia este clasificată ca o tulburare psihotică, fiind caracterizată de incapacitatea de a deosebi realul de ireal, de a gândi clar, de a manifesta reacţii emoţionale normale şi de a prezenta un comportament social normal.

Oamenii de ştiinţă nu cunosc exact cauzele schizofreniei, cert este însă că aceasta nu se manifestă exact la fel la toate persoanele afectate, ceea ce a şi dus la stabilirea unei categorii mai largi de diagnostice, sub numele de „spectru schizofrenic”.

În proporţie de aproximativ 80%, schizofrenia este determinată genetic, dar cercetătorii aveau dificultăţi în identificarea genelor responsabile. Însă o nouă abordare în analiza influenţelor genetice, la peste 4.000 de persoane diagnosticate cu schizofrenie, a permis, în sfârşit, cercetătorilor să identifice mai multe grupuri de gene care contribuie la apariţia a 8 tipuri diferite de tulburări schizofrenice.

█ Boala singurătății care trebuie tratată ca durerile de inimă sau cancerul

Maladiile complexe, precum schizofrenia, pot fi influenţate de sute sau mii de gene, care interacţionează unele cu altele în moduri complicate şi dinamice, creând ceea ce oamenii de ştiinţă au numit „arhitecturi genetice multifaţetate”.

Specialiştii de la Washington University School of Medicine din St. Louis, SUA, au analizat aproape 700.000 de puncte din genomul uman în care era alterată o anumită nucleotidă din ADN (polimorfism uninucleotidic). Analizând acest aspect la 4.200 de persoane ce sufereau de schizofrenie şi 3.800 de persoane ce nu aveau boala, s-au identificat modul în care variantele genetice individuale interacţionau unele cu altele pentru a determina boala.

Astfel, halucinaţiile şi delirul erau asociate cu un anumit set de variante ADN, corelate cu un risc de schizofrenie de 95%. Un alt simptom, vorbirea și comportamentul dezorganizat sunt asociate cu un alt set de variante ADN, corelate cu un risc de 100% de apariţie a schizofreniei. Studiul reprezintă un progres extrem de important în domeniul geneticii psihiatrice, deoarece a arătat că nu este suficient să fie studiate gene individuale, în cazul unor boli cu determinare complexă, cum e schizofrenia, ci e nevoie de a identifica modul în care grupurile de gene implicate în apariţia bolii interacţionează între ale şi de a arăta cât de mare este riscul de apariţie a schizofreniei, asociat cu aceste seturi de gene. De fapt, persoanelor care au anumite variante genetice le este aproape imposibil să evite apariţia bolii.

█ Internați forţat în spitale de psihiatrie. Cum erau tratați disidenții politici în perioada sovietică

Rezultatele explică de ce studiile care încercau să lege schizofrenia doar de o anumită genă dădeau rezultate atât de neconcordante între ele. Explicaţia constă în faptul că, în cazul acestei boli, nu era vorba de o genă care acţiona independent, ci de seturi de gene care acţionau împreună şi coordonat.

Pe baza acestor rezultate, pacienţii au putut fi clasificaţi în funcţie de simptomele lor şi de severitatea acestora, rezultând că, de fapt, e vorba de 8 boli diferite calitativ, asociate cu profiluri genetice diferite.

E posibil ca un asemenea mecanism genetic, bazat pe seturi de gene ce acţionează împreună, să fie implicat şi în apariţia altor boli comune, dar complexe, precum hipertensiunea şi diabetul.

█ Articole relaționate:

Un moldovean și-a făcut dreptate la CEDO. Fiind deținut, acesta a fost supus forțat mai multor intervenții chirurgicale. El crede că a fost victima unui experiment medical

Povestea doctorului moldovean care și-a făcut dreptate la CEDO. „Nu credeam că se vor gândi la un doctor păcătos din Moldova căruia nu i s-a făcut dreptate”

Milioane de copii din întreaga lume ar putea deveni obezi în următorii 15 ani. Experții cer taxe pe zahăr și restricții la publicitatea alimentelor nesănătoase

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.