Dilemă dublă. Centrele de Sănătate Publică cheltuie sume impunătoare pentru repararea utilajului vechi, iar cele cu aparataj nou nu-l folosesc

Sursa Foto:

redactor

15 august, 2014, 13:29

Vizualizări: 1483

Anul trecut, Centrele de Sănătate Publică din țară au cheltuit din propriii lor bani peste 1,1 milioane de lei pentru reparația utilajului, iar alte 2,9 milioane de lei - pentru reparația sediilor instituțiilor, arată datele Centrului Național de Sănătate Publică. Administrațiile instituțiilor spun că în fiecare an se pomenesc în această situație, iar din acest motiv specialiștii sunt nevoiți să lucreze cu aparataj vechi de aproape jumătate de secol.

Autor: Sorina David

Cea mai mare parte din utilajul din Centrul de Sănătate Publică din Râșcani a fost procurat încă în perioada sovietică. Deși în fiecare an se procură câte ceva din instrumentar, utilajul de bază rămâne același de zeci de ani. Pentru că e prea scump, administrațiile centrelor spun că nu îl pot cumpăra de sine stătător.

„Majoritatea utilajului este din anii ’70. Vă dați seama că este vechi și supraexploatat, de aceea în fiecare an trebuie reparat. Unele trebuie reparate de mai multe ori pe an. Ultima dată când am reparat utilajul am cheltuit peste 12 mii de lei, însă uneori sumele pot fi și mai mari. Nu demult am reparat frigiderul, termostatul”, a declarat Vergil Manole, managerul Centrului de Sănătate Publică din raionul Râșcani.

Vergil Manole spune că din serviciile contra cost reușesc să adune lunar doar 10-20 de mii de lei. Din acești bani însă trebuie să procure consumabile, să achite serviciile comunale, să achite o parte din salariu angajaților și să reparare utilajul.

█ Ion Băhnărel, vicedirector la CNSP: „Nu trebuie neapărat să le ofere bani. Ar putea să-i ajute cu combustibil, deoarece specialiștii circulă mult, mai ales când testează apa din fântâni și altele”

„30 la sută din sursele extrabugetare sunt alocate pentru salarizarea angajaților, iar restul merg pentru repararea utilajului, consumabile, motorină, servicile comunale, care iarna ajung la sume foarte mari de bani. Maxim ce ne putem permite este să cumpărăm o dată la doi ani sau la un an câte un aparat”, a mai adăugat Manole.

În curând trebuie să treacă acreditarea, așa că toți banii adunați din serviciile cu plată au mers pentru reparația cosmetică a sediului și procurarea unor utilaje care erau deja defectate. Acestea au costat aproximativ 50 de mii de lei, doar atâta au reușit să economisească din banii extrabugetari.

Potrivit Centrului Național de Sănătate Publică, cei mai mulți bani pentru reparația utilajelor, dar și a sediilor, au fost plătiți din sursele extrabugetare ale Centrelor de Sănătate Publică. Mai exact, 89 la sută din cheltuielile pentru repararea utilajului și inventarului au fost oferiți de Centrele de Sănătate Publică și doar puțin peste 10 la sută din sumă a venit de la Ministerul Sănătății. Pentru reparația clădirilor, Centrele de Sănătate Publică au cheltuit aproape 80 la sută din banii veniți din surse extrabugetare și doar 22 la sută – de la Ministerul Sănătății.

În timp ce angajații din unele Centre de Sănătate Publică sunt nevoiți să lucreze cu utilaj vechi care trebuie reparat în fiecare an, unele centre din țară, deși au fost dotate cu utilaj nou de ultimă generație, au rămas cu datorii mari. Centrul de Sănătate Publică din Soroca are datorii de aproape 200 de mii de lei la firmele ce comercializează consumabile de laborator.

█ Mii de moldoveni suferă de boli parazitare. Numărul este în creștere în mai multe raioane. Cu toate acestea, numărul celor care pot beneficia de tratament antiparazitar a fost redus

„Avem datorii mari din cauza acreditării. O trebuit să îndeplinim condițiile impuse, așa că ne-am îndatorat. La unele firme avem datorii de 30 de mii de lei, la altele 20 de mii, iar cea mai mare sumă, de 90 de mii de lei, o datorăm unei firme din Chișinău pentru că am luat în avans niște consumabile de laborator”, a declarat Tudor Mogureanu, manager la Centrul de Sănătate Publică Soroca.

Astfel, nu au cheltuit bani pentru reparația utilajului, însă s-au îndatorat pentru că au trebuit să cumpere consumabile mult mai scumpe pentru noul utilaj.

„Consumabilele pentru utilajul nou costă mult mai scump decât pentru utilajul vechi. Pe lângă aceasta, a trebuit și să facem reparație de 400 de mii de lei pentru a corespunde condițiilor pentru amplasarea utilajului nou și așa am intrat în datorii. Lunar, din serviciile contraplată, câștigăm câteva zeci de mii de lei, deci este imposibil să facem față singuri”, a mai declarat Mogureanu.

În Republica Moldova există 36 de Centre de Sănătate Publică, dintre care doar 10 vor fi dotate cu laboratoare performante, după ce Ministerul Sănătății va reorganiza sistemul de sănătate preventivă din Moldova. Celelalte 26 de centre vor continua să activeze în condițiile de astăzi.

█ Articole relaționate:

Criză de specialiști la Centrul de Sănătate Publică din raionul Basarabeasca. Cei care au rămas reușesc doar să facă investigații parazitologice la copii și să monitorizeze bolile transmisibile

Ion Băhnărel: „Moldova investește doar 1% pentru prevenirea și profilaxia maladiilor din tot bugetul prevăzut pentru ocrotirea sănătății”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.