Cum se descurcă studenții-părinți de la medicină. „Aproape jumătate din bugetul nostru pe o lună îl cheltuim într-o săptămână”

Sursa Foto:

redactor

03 martie, 2014, 11:16

Vizualizări: 4432

Nu mai este o noutate faptul că mulți dintre studenții moldoveni trăiesc la limita existenței. Situația este însă și mai complicată pentru cei de la medicină, care sunt nevoiți să învețe până la aproape 30 de ani. În această perioadă unii dintre ei își întemeiază o familii. Reușesc însă cu greu să le întrețină, pentru că nu se pot angaja cu un salariu complet până la finisarea studiilor.

Autor: Sorina Bujarov

Eugen Caragia are 25 de ani și este student în anul VI la Facultatea de Medicină. Tânărul s-a căsătorit anul trecut, iar soția i-a născut gemeni. Bărbatul primește o bursă de 700 de lei, iar soția, studentă și ea la medicină în anul V, are o bursă de 600 de lei. Acești bani, povestește Eugen, nu le ajung nici pentru mâncare, de aceea s-a angajat asistent medical la Spitalul Clinic Republican pe jumătate de salariu. Aici muncește trei zile pe săptămână de la ora 16.00 și până la 22.00, mai exact după programul de studii. Și aici salariul nu este impunător. Eugen ridică doar 700 de lei.

„Lunar avem un buget de 2.300 de lei, pentru că pe lângă bursele noastre și salariul meu primim indemnizație pentru copii 300 de lei. Desigur că acești bani nu ne ajung. Doar pentru alimentarea copiilor cheltuim 600 de lei pe săptămână. Ei nu pot fi alăptați pentru că soția a avut complicații la naștere. Pe lângă aceasta, pentru scutece cheltuim aproape 300 de lei pe săptămână. Aproape jumătate din bugetul nostru pe o lună se cheltuie într-o săptămână”, mărturisește tânărul tătic.

Din păcate, tânărul nu se poate baza pe ajutorul părinților. Eugen este orfan și a crescut la casa de copii, iar părinții soției nu își permit să-i susțină financiar. Mama acesteia a fost nevoită să renunțe la serviciu pentru a-și crește nepoții, ca fiica să-și poată continua studiile, iar tatăl muncește cu un salariu de doar 2.000 de lei.

„Ei ne ajută că au grijă de copii, dar cu bani nu pot să ne ajute pentru că doar socrul meu muncește, pe un salariu care abia lor de le ajunge. Anul trecut mi s-au întâmplat toate odată. Mi s-au născut băieții și tot de atunci nu mai primesc indemnizație pentru că sunt student orfan”, mărturisește studentul.

Acesta mai spune că anterior primea o indemnizație de 1.300 de lei lunar, însă de anul trecut nu mai primește acest ajutor. „Autoritățile ajută studenții orfani până la vârsta de 25 de ani. Nu s-au gândit că cei de la medicină învață până la aproape 30”, se indignează Eugen.

Pentru a putea supraviețui cu cei 2.300 de lei pe lună, Eugen și Ina sunt nevoiți să strângă cureaua. Trăiesc într-o cameră la cămin, iar copiii cresc la bunica la țară, pentru că nu-și permit să închirieze un apartament unde să poată locui toată familia. Mai mult, administrația universității a refuzat să le ofere cămin familial, pe motiv că încă niciunul din ei nu este rezident.

„Sunt micuți și trebuie să crească alături de părinți, dar cresc la țară la bunici. Noi mergem în fiecare săptămână să-i vedem, dar nu e suficient. Altă soluție însă nu avem. Sperăm că de la anul viitor îi vom putea aduce lângă noi”, susține tânărul tătic.

Faptul că trebuie să economisească îi afectează și din punct de vedere profesional. Tinerii nu-și permit să-și cumpere materiale informative, să meargă la schimb de experiență sau să participe la conferințe științifice.

„Economisim aproape la tot, dar cel mai mult regret că nu mai am posibilitatea să particip la conferințele științifice. Universitatea organizează conferințe științifice cu invitați din străinătate o dată la doi ani. Ca să particip, trebuie să plătești în jur la 300 de lei. Înainte mergeam, pentru că chiar sunt foarte utile, acum însă nu-mi permit, pentru că am de hrănit copii”, mărturisește Eugen.

Spune că nu și-ar dori foarte mult. Vrea un salariu de 2.500 de lei pentru el și pentru soția sa.

„Să avem lunar un buget al familiei de 5.000 de lei aș fi foarte mulțumit. Însă acesta este un vis, mulți ani o să treacă până noi o vom avea un așa buget, pentru că din câte văd foarte puține spitale dau salariu la rezidenți, iar tinerii specialiști nu au un salariu mai mare decât bursa de rezident”, spune Eugen.

Speră totuși că greutățile vor lua sfârșit când va termina studiile. Vrea să se facă neurolog sau endocrinolog și să meargă să muncească în raion.

„Uneori, din cauza acestor probleme mă mai gândesc că nu merită să mai continui să învăț, pentru că oricum nu voi putea supraviețui cu salariul unui medic. Îmi dau seama însă că trebuie să trec peste toate, de dragul familiei mele. Sperăm la un viitor mai bun, nu numai pentru noi, dar și pentru toți medicii”, a afirmat la final Eugen.

Articole relaționate:

Rezidenții din două instituții medicale și-au primit salariile promise de Guvern

Rezidenții, lăsați cu ochii în soare. Aceștia nu și-au mai primit nici până acum salariile promise în luna octombrie. Până acum nu se știe nici măcar cine trebuie să aloce banii

Soluții cu două tăișuri. Medicina de familie, pusă pe umerii rezidenților fără diplomă

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.