Povestea asistenților sanitari militari care vor pleca în Kosovo: „Sper să nu fim nevoiți să aplicăm cunoștințele medicale pe soldații noștri”

Sursa Foto:

redactor

27 februarie, 2014, 14:42

Vizualizări: 3301

Trei asistenți sanitari din cadrul Armatei Naționale vor merge într-o misiune de menținere a păcii în Kosovo. Rolul acestora este să le ofere ajutor medical militarilor răniți. Unii cu experiență de zeci de ani, alții foarte tineri, așteaptă cu emoții ziua în care vor ajunge în zona de conflict. Deși au fost antrenați cum să acționeze în situații de risc, asistenții recunosc că le este frică cel mai mult de situațiile neprevăzute, atunci când viața colegilor va depinde de abilitățile și cunoștin

Autor: Sorina Bujarov

Printre cei 40 de militari pe care-i trimite Armata Națională a Moldovei în Kosovo în misiunea de pacificare se numără și trei asistenți sanitari. Aceștia ar urma să intervină în caz de necesitate, pentru a oferi primul ajutor medical militarilor răniți. Unii dintre ei au studii medicale, alții au finisat cursuri de instruire în Germania. Deși nu au studii avansate în medicină, pot oferi primul ajutor medical în cazul hemoragiilor, fracturilor și arsurilor. Pot bandaja răni și imobiliza fracturi în condiții în care mulți medici și-ar pierde cumpătul.

Vladimir Cerneațchi este unul dintre asistenții sanitari care urmează să plece în Kosovo. A studiat medicină, dar a ales să muncească în armată. Acesta a terminat Colegiul Național de Medicină și Farmacie în 1997, însă nu a ajuns să muncească în spital nici măcar o zi. Asta pentru că, spune el, i-a fost mai aproape de suflet viața de soldat. După ce a fost recrutat în armată și a finisat serviciul militar a ales să rămână în Armata Națională.

„Inițial îmi doream să lucrez în domeniul sănătății, însă după ce am gustat din viața de militar, m-am răzgândit. Superiorii mi-au propus să fac carieră de militar și eu am acceptat fără să stau prea mult pe gânduri. Milităria are mai multe avantaje decât profesia de felcer. Unul dintre ele este salariul”, povestește Vladimir.

Spune totuși că nu a renunțat definitiv la medicină. Deseori practică ceea ce a studiat la Colegiul de Medicină.

„Munca unui asistent sanitar este asemănătoare cu cea a unui asistent medical. Noi îndeplinim aceleași funcții, doar că nu în spital, ci pe câmpul de luptă. Deși s-ar părea că nu putem foarte multe, deseori acordarea primului ajutor medical îi salvează viața omului, iar asta este în puterile noastre”, adaugă militarul. De 16 ani muncește în armată, iar la cei 35 de ani ai săi este deja locotenent major. Spune că s-a decis să plece în Kosovo pentru a câștiga experiență, dar și pentru bani.

„Am decis că am nevoie de experiență. Mai bine decât realitatea, nu te poate antrena nimic. Și banii m-au motivat să merg. Totuși unde în Moldova poți câștiga 50 de dolari pe zi?”, recunoaște locotenentul.

Deși a făcut numeroase ore de antrenament, Vladimir Cerneavschi mărturisește că îi este frică de ce se poate întâmpla în Kosovo.

„Întotdeauna ți-e frică de ceva nou, nemaivăzut până acum. Sunt sigur însă că o să facem față. Sper să nu fim nevoiți să aplicăm cunoștințele medicale pe soldații noștri”, mărturisește militarul.

Asistenții sanitari sunt echipați ca oricare soldat, doar că în în trusa acestora se găsesc garouri, pansamente, amoniat și analgezice, pe care au dreptul să le utilizeze în cazuri extreme.

Sergentul major Ion Matei, un alt asistent sanitar care urmează să plece în Kosovo, muncește în cadrul Armatei Naționale din 2009. Nu are studii medicale, însă a făcut mai multe cursuri internaționale în asistența medicală în situații de criză. Cu toate acestea, mărturisește că îi este frică de ideea că viața unui militar poate depinde de acțiunile lui.

„Mi-e frică mai mult de faptul că viața unui coleg va depinde de mine, iar eu n-o să pot să-l salvez. Numai termenul de „zonă de conflict” îți dă fiori”, mărturisește militarul în vârstă de doar 25 de ani.

Spune totuși că de dragul experienței și a salariului oferit s-a hotărât să meargă în zona de risc. Mărturisește că a fost mai greu să-și convingă familia, însă și aceasta a cedat într-un sfârșit rugăminților lui.

„Cel mai ușor a fost să o conving pe soția mea. I-am explicat că nu merg la război, ci într-o misiune de menținere a păcii. A înțeles. Mai greu a fost cu mama”, povestește militarul.

Cei trei asistenți militari vor fi plecați pentru jumătate de an, timp în care se vor expune multor riscuri. Cu toate acestea, la întoarcere nu-i așteaptă nicio distincție. Nu se arată deranjați de acest fapt. Spun că experiența câștigată acolo valorează mai mult.

Cei 40 de militari moldoveni urmau să plece în Kosovo într-o misiune de menținere a păcii pe 14 februarie. Plecarea însă s-a amânat pe un termen deocamdată nedeterminat.

Articole relaționate:

Povestea lui Jan Drobeniuc, epidemiologul moldovean stabilit în SUA. „Aici, viața nu mai e un proces de supraviețuire. Pot să mă focusez pe cercetare, fără frustrări”

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă”

Povestea unei asistente medicale care muncește în Canada. „Am plecat din țară dintr-un singur motiv. Vreau să-mi fac munca cu demnitate, nu să cerșesc de la pacienți”

Diferențele sistemelor de sănătate din Moldova și Cehia povestite de Sergiu Leahomschi, obstetrician-ginecolog la Praga. „Aici medicii și profesorii universitari sunt cele mai respectate profesii”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.