Lobbyiștii tutunului, acces nelimitat în Parlamentul European. Scrisoare către comisarul european pentru Sănătate, Olivér Várhelyi
Irina Papuc
19 noiembrie, 2026, 13:38
Vizualizări: 217
În Parlamentul European au fost înregistrate, în ultimii 2 ani, peste 430 de întâlniri între europarlamentari și reprezentanți ai industriei tutunului - de peste patru ori mai multe decât în tot mandatul anterior. Printre delegațiile naționale cel mai des vizitate se numără și cea a României, alături de cele din Italia, Germania, Spania și Cehia.
Fundația olandeză Youth Smoking Prevention a trimis luni, 26 octombrie, o scrisoare comisarului european pentru Sănătate și Bunăstarea Animalelor, Olivér Várhelyi, prin care îi cere Comisiei Europene să consulte Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe marginea articolului 5.3 din Convenția-cadru pentru controlul tutunului. Întrebarea este dacă articolul care interzice industriei tutunului să influențeze politicile publice se aplică și aleșilor din Parlamentul European.
Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC) este un tratat internațional ratificat de 180 de părți, printre care și statele membre ale Uniunii Europene. Articolul 5.3 al tratatului are o formulare scurtă, dar cu efecte largi.
„În stabilirea și punerea în aplicare a politicilor lor de sănătate publică în materie de control al tutunului, părțile acționează pentru a proteja aceste politici de interesele comerciale și de alte interese ale industriei tutunului, în conformitate cu legislația națională”, prevede textul citat în scrisoarea trimisă Comisiei Europene.
Ghidul de implementare a articolului 5.3 stabilește și cine anume trebuie să respecte regula. „Părțile ar trebui să protejeze formularea și punerea în aplicare a politicilor de sănătate publică pentru controlul tutunului față de industria tutunului în cea mai mare măsură posibilă”, se arată în document. Acesta stipulează și că măsurile trebuie aplicate „în toate ramurile guvernării care ar putea avea un interes sau capacitatea de a afecta politicile de sănătate publică în materie de control al tutunului”.
Autoarea scrisorii, medicul pneumolog Wanda de Kanter, președinta fundației, insistă pe pasajul care enumeră explicit destinatarii.
„Ghidurile se aplică funcționarilor publici, reprezentanților și angajaților oricărei instituții sau organism național, statal, provincial, municipal, local ori altei instituții publice sau semipublice aflate sub jurisdicția unei părți, precum și oricărei persoane care acționează în numele acestora. Orice ramură a guvernării (executivă, legislativă și judiciară) responsabilă de stabilirea și punerea în aplicare a politicilor de control al tutunului și de protejarea acestor politici împotriva intereselor industriei tutunului ar trebui să răspundă pentru aceasta”, citează scrisoarea din ghidul OMS.
Cererea adresată comisarului Várhelyi
Fundația olandeză nu cere Comisiei Europene să ia ea însăși o decizie, ci să se adreseze Secretariatului FCTC de la Geneva, care poate emite o interpretare oficială atunci când îi este solicitată de una dintre părțile convenției.
„Acum, când UE revizuiește politicile privind tutunul pentru perioada următoare, este bizar faptul că lobbyiștii din industria tutunului au acces nelimitat în Parlamentul European, care joacă un rol important în elaborarea politicilor. Dacă interesele comerciale și celelalte interese ale industriei tutunului trebuie ținute departe de elaborarea politicilor privind tutunul, acest lucru ar trebui cu siguranță aplicat și Parlamentului European”, se arată în scrisoare.
Potrivit fundației, un asemenea document ar avea efecte dincolo de Bruxelles. O declarație a Secretariatului FCTC în care s-ar preciza că articolul 5.3 se aplică integral parlamentarilor și personalului acestora ar bloca accesul lobbyiștilor în Parlamentul European și, în același timp, ar crea un precedent pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, susțin autorii.
Lobbyiștii au avut de patru ori mai multe întâlniri
Creșterea numărului de contacte dintre industrie și aleșii europeni a fost semnalată în aceeași săptămână și de Smoke Free Partnership, o coaliție de organizații europene de sănătate publică de la Bruxelles. În intervalul 2019-2024, în registrul european de transparență au fost consemnate în jur de 100 de astfel de întâlniri. Însă din iulie 2024, de când a început actualul mandat al Parlamentului European, numărul lor a depășit 430.
Publicația olandeză TabakNee, care ține propria evidență a contactelor de lobby, a numărat 438 de întâlniri până la 1 octombrie 2026. Atât fundația, cât și publicația avertizează că este vorba despre o subestimare, pentru că nu toate întâlnirile ajung să fie înregistrate. Obligația de declarare le revine doar europarlamentarilor care dețin funcții de președinte de comisie, raportor sau raportor din umbră.
Datele citate de Smoke Free Partnership arată că lobbyiștii industriei au discutat până acum cu 193 dintre cei 720 de europarlamentari și că 40 de entități diferite fac lobby în Parlamentul European în numele industriei tutunului. Cele mai multe contacte, 133, au fost înregistrate cu membri ai Partidului Popular European.
România, printre cele mai vizitate delegații
Analiza coaliției de la Bruxelles arată că lobbyiștii s-au concentrat în special pe europarlamentarii din Italia și Germania, urmați de cei din Spania, Cehia și România. Organizația cere Parlamentului European și tuturor instituțiilor europene să respecte strict articolul 5.3 din Convenția-Cadru a OMS.
România este unul dintre statele europene cu prevalență ridicată a fumatului, iar modificarea directivelor europene privind produsele din tutun urmează să fie transpusă ulterior în legislația națională, inclusiv în regulile privind vânzarea și promovarea țigărilor electronice și a plicurilor cu nicotină.
Miza: două directive și o taxă
Intensificarea lobby-ului nu este întâmplătoare. Comisia Europeană a demarat revizuirea întregii politici europene în domeniul tutunului, iar o propunere privind Directiva privind produsele din tutun (TPD) și Directiva privind publicitatea la tutun (TAD) este așteptată până la finalul acestui an. Industria încearcă să obțină reguli mai permisive pentru produsele alternative cu nicotină, prezentate drept mai puțin nocive decât țigările clasice.
În paralel, se discută revizuirea directivei privind accizele la tutun, pentru care comisarul european Wopke Hoekstra a depus o propunere în iulie 2025. Parlamentul European are doar rol consultativ în acest dosar, însă poziția sa cântărește în Consiliul Uniunii Europene. Pe 17 iunie, un compromis convenit în comisia pentru afaceri economice și monetare a fost respins în plen, ceea ce a adâncit blocajul pe acest subiect. Tergiversarea deciziilor este una dintre tacticile cunoscute ale lobby-ului din industria tutunului, notează TabakNee.
Precedentul din 2014
Scrisoarea și materialul care o însoțește amintesc de efectele pe care lobby-ul industriei tutunului le-a avut la precedenta revizuire a Directivei privind produsele din tutun, în 2014. Comisia Europeană și miniștrii europeni au propus atunci ca țigările electronice să fie distribuite exclusiv prin farmacii, ca produse pentru renunțarea la fumat. Amendamentele depuse în Parlamentul European au făcut ca acestea să rămână pe piață ca produse de larg consum.
Scrisoarea către comisarul Várhelyi se încheie cu argumentul pentru care autorii consideră că industria tutunului nu poate fi tratată la fel ca alt grup de interese.
„Industria tutunului este singura industrie care comercializează produse ce creează adicție și, în același timp, nocive și care pun viața în pericol. Această industrie unică este, prin urmare, reglementată de o convenție internațională unică a ONU, care include un articol unic ce interzice lobby-ului din industria tutunului să influențeze elaborarea politicilor. Parlamentarii de pretutindeni nu ar trebui exceptați de la această regulă”, scrie Wanda de Kanter.
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv o generație fără fumat până în 2040, prin reducerea la sub 5% a ponderii consumatorilor de tutun. Prevederile fac parte din Planul european de combatere a cancerului.
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 noiembrie, 2013, 16:55
19 noiembrie, 2015, 11:41
Cele mai citite
Modelarea economică confirmă: majorarea accizelor este o măs ...
03 august, 2026, 16:13
Premiul Nobel pentru Medicină 2026: Trei cercetători, premia ...
06 octombrie, 2026, 10:38
Peste o lună intră în vigoare noile reglementări privind fum ...
22 mai, 2026, 14:28
Cum planifică Republica Moldova să lupte cu tuberculoza în n ...
15 iulie, 2026, 16:58
Pliculețele cu nicotină sunt interzise. Cine încearcă să le ...
26 august, 2026, 15:57
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi40,92 %
