Industria tutunului își extinde influența în Parlamentul European și dincolo de el. Ce prevede Convenția OMS pentru protejarea politicilor de sănătate

Sursa Foto: politico.eu

Cristina Ghermanschi

06 noiembrie, 2026, 12:09

Vizualizări: 156

Peste 400 de întâlniri cu reprezentanți ai industriei tutunului și nicotinei au fost declarate de eurodeputați de la începutul legislaturii din 2024, față de aproximativ 100 în întregul mandat precedent.

Datele, prezentate de POLITICO, readuc în discuție o obligație internațională, și anume politicile de control al tutunului trebuie protejate de interesele comerciale ale industriei tutunului și nicotinei. Publicarea întâlnirilor este necesară, dar nu răspunde singură întrebării dacă ele trebuiau să aibă loc.

În timp ce Uniunea Europeană pregătește schimbări ale regulilor privind tutunul și produsele cu nicotină, companiile din domeniu și-au intensificat contactele cu membrii Parlamentului European. Potrivit articolului publicat de POLITICO numărul întâlnirilor declarate în aproximativ doi ani este de patru ori mai mare decât în întreaga legislatură 2019–2024.

Datele au fost colectate de Smoke Free Partnership și provin din Registrul de transparență. Ele descriu întâlnirile raportate public, nu totalitatea contactelor dintre industrie și decidenți. Nici numărul lor, nici apartenența politică a participanților nu demonstrează, în sine, influențarea unei decizii. Arată însă cât de frecvent are industria ocazia să își prezinte interesele celor care discută viitoarele reguli.

Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului (CCCT) stabilește la articolul 5.3 că Părțile trebuie să protejeze elaborarea și aplicarea politicilor de sănătate publică privind controlul tutunului de interesele comerciale și de alte interese ale industriei tutunului.

Obligația din acest tratat internațional este explicată prin ghidurile adoptate de Conferința Părților în 2008. Acestea recomandă limitarea interacțiunilor la ceea ce este strict necesar pentru reglementarea eficientă și transparena contactelor care au loc. Ghidurile indică audieri publice, anunțarea interacțiunilor și publicarea documentelor aferente drept modalități de asigurare a transparenței.

De ce industria tutunului nu este un interlocutor comercial obișnuit

La baza ghidurilor pentru aplicarea art. 5.3 din CCCT se află constatarea unui conflict fundamental și ireconciliabil între interesele industriei tutunului și cele ale politicilor de sănătate publică. Măsurile care reduc consumul pot afecta vânzările companiilor ale căror produse sunt vizate.

Protejarea politicilor presupune, potrivit recomandărilor, și evitarea conflictelor de interese, respingerea parteneriatelor cu industria în acest domeniu și examinarea informațiilor pe care aceasta le furnizează. Măsurile privesc inclusv organizațiile și persoanele care îi promovează interesele.

„Câte tutungerii a primit familia dumneavoastră?” Premierul Ungariei a acuzat în plen un deputat Fidesz că face lobby pentru industria tutunului

Cum își justifică industria accesul la decidenți

În materialul POLITICO, British American Tobacco susține că are experiență și argumente legitime de prezentat autorităților. Philip Morris International invocă participarea la dialogul democratic și transformarea afacerii către produse fără fum. Eurodeputați consultați de publicație afirmă, la rândul lor, că întâlnirea cu un reprezentant al unui sector nu echivalează cu susținerea poziției acestuia.

Industria invocă și o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22 februarie 2022. În cauza C-160/20, referitoare la măsurarea emisiilor țigaretelor, Curtea a precizat că articolul 5.3 nu interzice orice participare a industriei la elaborarea și aplicarea normelor de contol al tutunului, ci urmărește să împiedice influențarea politicilor de interesele acesteia.

Un alt argument prezentat de industrie este că produsele cu nicotină care nu conțin frunză de tutun s-ar afla în afara domeniului CCCT.

CCCT oferă un reper esențial la articolul 5.2 litera b) care prevede măsuri pentru prevenirea și reducerea consumului de tutun, a dependenței de nicotină și a expunerii la fumul de tutun. Prevenirea dependenței de nicotină este, așadar, menționată expres.

Aceasta înseamnă că eticheta „fără tutun” nu este suficientă pentru a exclude produsul din politicile de prevenire a dependenței de nicotină. OMS a cerut, în mai 2026, reglementări cuprinzătoare pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, inclusiv pliculețele cu nicotină.

Lobbyștii, la masa deciziilor privind legalizarea pliculețelor cu nicotină. Industria tutunului vrea să influențeze regulile pentru produsele cu nicotină

Accesul la decidenți, în momente importante pentru reglementare

Potrivit POLITICO, intensificarea contactelor coincide cu discutarea unor schimbări importante pentru sector. Printre dosarele vizate se află revizuirea regulilor de impozitare și a directivei privind accizele la tutun, aflată în examinarea Consiliului Uniunii Europene.

Publicația descrie și modificări ale formulărilor privind tutunul dintr-un raport parlamentar despre bolile cardiovasculare. În locul unei referiri la aceeași reglementare pentru nicotină și tutun, amendamentele susțineau formularea unor reguli „adecvate”. POLITICO arată că doi dintre eurodeputații care au susținut schimbarea se numărau printre cei cu cele mai multe întâlniri declarate cu industria. Asocierea justifică examinarea procesului decizional, dar nu dovedește singură că amendamentele au fost determinate de aceste contacte.

O investigație anterioară a POLITICO a documentat și intervenții ale funcționarilor europeni în sprijinul Philip Morris International în afara Uniunii. Actualul material arată că eurodeputații italieni au avut cele mai multe întâlniri cu reprezentanții sectorului și amintește că Italia este principalul producător de frunză de tutun din UE.

POLITICO amintește, de asemenea, despre inițiativa unor eurodeputați de a restrânge accesul lobby-iștilor tutunului, care nu a obținut sprijinul necesar. Aceste dispute arată că aplicarea articolului 5.3 din CCCT rămâne o problemă de practică instituțională, inclusiv în interiorul Uniunii Europene.

Industria tutunului la masa deciziilor Guvernului: cum Philip Morris încearcă să deschidă piața pentru un produs interzis în R. Moldova

Republica Moldova: intervențiile industriei tutunului și obligațiile autorităților de a proteja politicile publice

În Republica Moldova, asemenea intervenții au fost deja documentate. Materialele publicate de SănătateINFO despre participarea lobbyștilor la discuțiile privind legalizarea pliculețelor cu nicotină și despre demersurile Philip Morris de a deschide piața pentru aceste produse, bazate pe o investigație a Ziarului de Gardă, descriu încercările industriei de a influența reglementările prin propuneri legislative și fiscale, inclusiv introducerea accizelor pentru pliculețele cu nicotină. Potrivit investigației, Ministerul Finanțelor a respins această propunere, însă alte solicitări ale industriei au fost acceptate în anii precedenți. Aceste cazuri arată de ce protejarea politicilor publice cere verificarea modului în care propunerile comerciale ajung în proiectele autorităților, cine le susține și dacă acceptarea lor respectă interdicțiile legale și obligațiile asumate prin articolul 5.3 al CCCT.

Pentru Republica Moldova, CCCT este în vigoare din 4 mai 2009. Protejarea politicilor de interesele industriei este, prin urmare, un angajament internațional deja asumat.

Ghidurile articolului 5.3 din CCCT vizează toate ramurile puterii și instituțiile care pot influența politicile de control al tutunului. În practică, discuțiile despre accize, comercializare sau aplicarea legii cer atenție și din partea Parlamentului, a autorităților financiare și a instituțiilor de control, alături de autoritățile de sănătate publică.

În Republica Moldova, protejarea politicilor publice de interesele industriei tutunului este prevăzută expres în Capitolul VIII al Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului. Articolul 34 interzice autorităților publice centrale și locale parteneriatele cu industria, inclusiv inițiativele prezentate drept „responsabilitate socială”, înțelegerle voluntare care înlocuiesc măsurile legale și acceptarea asistenței industriei pentru elaborarea sau implementarea politicilor de control al tutunului. Sunt interzise și contribuțiile ori implicarea industriei în campanii și programe legate de controlul tutunului sau de sănătatea publică, inclusiv cele destinate tinerilor. Legea prevede însă o excepție pentru Serviciul Vamal și pentru alte autorități publice centrale în cazul acțiunilor de interes major pentru stat, prevedere care trebuie examinată în raport cu obligația de protejare a politicilor asumată prin Convenția OMS.

Interdicțiile vizează și finanțările, cadourile și conflictele de interese. Articolul 35 interzice contribuțiile voluntare ale industriei către autorități și structuri care exercită funcții publice, cu excepția celor care rezultă din prevederi legale, precum și contribuțiile și cadourile pentru funcționari, demnitari și membrii familiilor acestora. Sunt interzise inclusiv contribuțiile destinate promovării produselor din tutun sau a produselor conexe drept alternative cu „risc redus”, iar sprijinul pentru promovarea imaginii corporative este considerat promovare a produselor sau a consumului de tutun. Articolul 36 exclude de la elaborarea și implementarea politicilor de control al tutunului persoanele implicate, în ultimele 24 de luni, în gestionarea sau promovarea întreprinderilor din industrie și obligă participanții la acest proces să își declare interesele personale și legăturile respective.

Legea nr. 278/2007 atribuie Guvernului responsabilitatea de a aproba două instrumente necesare aplicării acestor prevederi, și anume Mecanismul de supraveghere a respectării interdicțiilor privind parteneriatele cu industria tutunului și Modul de prevenire și soluționare a conflictelor de interese în elaborarea și implementarea politicilor publice de control al tutunului.

Organizație internațională care luptă pentru o generație fără tutun salută majorarea accizelor în Moldova: „O măsură care va salva vieți”

Medicamentele, cea mai mare gaură din buzunarul pacientului din Republica Moldova. Ce ar putea rezolva liberalizarea prețurilor la medicamentele OTC?

Valentina Olaru: „Profesorul nu poate spune că fumatul dăunează, apoi să fumeze la pauză”

Tag: Industria tutunului Parlamentul European Convenția OMS

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.