Veridica: Burnout sau ceva mai grav? Ce este leziunea morală și de ce medicii nu sunt de vină pentru epuizarea pe care o simt

Sursa Foto: Arhivă personală

Irina Papuc

16 aprilie, 2025, 10:54

Vizualizări: 490

În Republica Moldova există prea puține date ce ne-ar ajuta să înțelegem care este starea emoțională a cadrelor medicale.

Câteva cercetări, limitate ca amploare și impact, făcute mai mult în cadrul studiilor de masterat sau doctorat, arată că rata burnout-ului printre cadrele medicale variază între 40 și 60%. Asta înseamnă, foarte pe scurt, că cel puțin jumătate dintre specialiștii care lucrează în domeniul Sănătății se simt epuizați fizic și emoțional, scrie Irina Papuc, într-un editorial pentru Veridica.

Propun să ne uităm mai atent la aceste date și să ne întrebăm – dacă nu cumva ne scapă ceva foarte important din vedere?

Republica Moldova riscă să se transforme într-un deșert medical

Republica Moldova riscă să se transforme într-un deșert medical. Am scris la acest subiect aici și am argumentat de ce Republica Moldova este într-o situație critică. Am mai spus și despre faptul că subiectul respectiv este discutat prea puțin, având în vedere implicațiile pentru sistemul medical. Între 2018 și 2021, sistemul medical a pierdut 1.200 de medici și asistenți medicali. Doar în 2023, alți 4.387 de profesioniști au plecat, în timp ce doar 3.681 au fost angajați, rezultând un deficit de 700 de cadre medicale într-un singur an.

Exodul cadrelor medicale nu este un fenomen specific doar țărilor cu venituri mici și medii, dar pentru Republica Moldova această criză echivalează cu o bombă cu ceas. Îmbătrânirea personalului, migrarea specialiștilor către UE și eșecul atragerii de profesioniști din afara țării duc la un deficit tot mai mare de cadre medicale.

Această situație pune o presiune suplimentară pe sistemul de sănătate, care trebuie să gestioneze atât cererea crescută de servicii, cât și resursele tot mai limitate. În final, pacientul resimte cel mai mult aceste provocări, în pofida angajamentelor asumate de Republica Moldova privind acoperirea universală cu servicii de sănătate.

Într-un articol publicat anterior pe Veridica am discutat despre unda de șoc generată de cercetările care arată că 1 din 5 medici și 1 din 4 asistenți medicali intenționează să renunțe la profesie în următorii cinci ani - o rată de abandon care nu poate și nu trebuie să rămână neobservată. Trebuie menționat faptul că atunci când un medic părăsește profesia după mai bine de un deceniu de formare, nu doar că se pierde un specialist, dar și întreaga investiție în formarea sa devine inutilizabilă. Este un fenomen mai grav decât un exod necontrolat, pentru că acești profesioniști nu migrează spre alte sisteme medicale - ei dispar definitiv din ecuație.

De ce tot mai mulți medici vor să renunțe la medicină?

De ce tot mai mulți medici afirmă, într-un ritm îngrijorător, că vor să renunțe la medicină? Ce îi împinge spre această decizie radicală? Mai multe lucruri, dar să ne îndreptăm atenția spre câteva elemente esențiale. Conform studiilor, aproape jumătate din lucrătorii medicali din Republica Moldova au declarat că suferă de burnout. Burnout-ul este o formă de epuizare fizică și emoțională care implică trei elemente caracteristice – epuizare, depersonalizare și scăderea sentimentului de realizare profesională, din cauza gestionării ineficiente a stresului prelungit. De obicei, ne spune literatura de specialitate, nu apare la persoane cu istoric de tulburări psihologice sau psihiatrice.

Burnout-ul este, fără ezitare, real și devastator. Dar nu cumva ne scapă ceva esențial? Ceva mai profund decât burnout-ul în sine? Și dacă, de fapt, burnout-ul nu este decât o piesă dintr-un puzzle mult mai complex, iar noi ne concentrăm doar pe un fragment, convinși că vedem întreaga imagine? Ceea ce numim aproape colocvial „burnout” cu referire la o formă de suferință emoțională profundă și prelungită este cu totul altceva – leziune morală, termenul cunoscut în literatura de specialitate fiind Moral Injury.

Mai multe studii, în special în timpul și după pandemia COVID-19, au arătat că lucrătorii medicali ajung să simtă o formă de suferință profundă, prelungită care apare atunci când aceștia sunt puși în situația de a lua decizii împotriva setului lor de valori morale și împotriva jurământului dat de a pune pacientul întotdeauna pe primul loc. Un concept preluat din mediul militar, leziunea morală a fost identificată la soldați care fie au participat la orori de război, fie le-au fost martori, fără a putea interveni. Imaginați-vă uciderea de civili – un militar care asistă la asemenea scene poate resimți un amestec sfâșietor de dezamăgire, furie și vinovăție, chiar și știind că intervenția sa ar fi fost imposibilă.

Deși mediul militar și sistemul medical sunt fundamental diferite, experții vorbesc despre o suferință similară. În Sănătate, leziunea morală apare atunci când medicii sunt forțați să acționeze împotriva propriilor valori sau sunt neputincioși în fața unui sistem care îi împiedică să-și facă meseria.

Imaginați-vă un chirurg care pierde un pacient cu anevrism doar pentru că spitalul nu are dotările necesare sau un oncolog care nu poate oferi unui copil cu cancer tratamentul avansat care i-ar putea salva viața. Sentimentul de vinovăție nu vine doar din neputință, ci și din conștientizarea unei nedreptăți sistemice.

Sau gândiți-vă la un medic care asistă la o eroare comisă de superiorul său, dar tace de teamă să nu fie sancționat. Când loialitatea față de pacienți intră în conflict cu realitatea dură a sistemului, sentimentele resimțite pot duce la acest tip de suferință profundă. Iar exemplele nu se opresc aici.

Subiectul leziunii morale, intens discutat în țările dezvoltate

Subiectul leziunii morale este intens discutat în țările dezvoltate, iar noi trebuie să ascultăm opinia experților măcar pentru câteva motive foarte importante. În timp ce burnout-ul poate fi considerat drept o limitare individuală – adică o persoană nu reușește să-și gestioneze resursele fizice și emoționale pentru a îndeplini un volum de muncă asumat, leziunea morală schimbă această abordare de pe responsabilitatea individuală către responsabilitatea sistemică. Wendy Dean, una dintre promotoarele conceptului de leziune morală, explica într-un articol publicat în STAT în 2018 că medicii, prin însăși formarea lor, sunt pregătiți să facă față stresului și mediilor emoțional solicitante. Problema este că adesea confundăm burnout-ul cu leziunea morală – însă aceasta din urmă nu este despre fragilitatea individului, ci despre un sistem defect.

Citiți continuarea pe Veridica.md.

Încă un guvern care a eșuat în Sănătate. Punct și de la capăt...

Vaccinul care nu produce ură

De ce medicii și pacienții au ajuns să se urască atât de mult?

Tag: moral injury leziune morala irina papuc

Categoria: Editoriale

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.