Ala Iațco: Legalizarea serviciilor sexuale acum este periculoasă deoarece ar expune direct lucrătoarele sexului

Sursa Foto: arhiva personală

Vitalie Dogaru

02 august, 2023, 08:47

Vizualizări: 3081

Numărul angajatelor sexului infectate cu HIV în municipiul Bălți este de două ori mai mare în comparație cu statisticile la nivel de țară. De vină ar fi suprapunerea serviciilor sexuale cu consumul de droguri, mai răspândit în regiunea de nord. Ala Iațco, președinta Uniunii pentru Echitate și Sănătate, susține că singura soluție pentru aceste femei este crearea unor oportunități sociale pentru ca ele să-și câștige altfel existența, cel puțin cele care conștientizează această posibilitate.

Doamnă Iațco, Uniunea pentru Echitate și Sănătate are o experiență de aproape 20 de ani de activitate cu lucrătoarele sexului. Cum a evoluat acest sector în perioada dată?

Organizația noastră s-a focusat de la început pe prevenirea HIV și reducerea riscurilor. Am lucrat mai mult cu persoanele consumatoare și dependente de droguri, iar din 2004 am lansat activități și pentru lucrătoarele sexului. Printre acestea se numără distribuirea mijloacelor de protecție, testarea la HIV și infecții cu transmitere sexuală, referirea pentru consultații medicale specializate, suport social și psihologic.

Astăzi privim mai larg la necesitățile acestui grup și am inclus și servicii de sănătate sexual-reproductivă, prevenirea violenței în bază de gen precum și suport pentru navigarea prin sistemul de asistență socială. Deseori beneficiarii cunosc foarte puțin despre infecția HIV și se creează impresia că această problemă nici nu există pentru ei. Noi le oferim mai multe răspunsuri și intervenim cu tot pachetul de servicii.

Cum caracterizați relația pe care o aveți astăzi cu lucrătoarele sexului din municipiul Bălți și regiunea unde lucrați?

La început aveam foarte puține beneficiare. Lucrătoarele sexului sunt foarte greu accesibile pentru societate și se lasă foarte greu abordate de către organizațiile neguvernamentale. Ele trăiesc cu o presiune dublă, una din partea societății și alta din interiorul lor. A fost nevoie de ani de zile pentru a le căpăta încrederea.

Acum avem peste nouă sute de beneficiare de servicii din partea asociației noastre. Ele provin din zonele orașelor Bălți, Fălești și Ungheni. Femeile se bucură de mai multe servicii oferite de specialiștii noștri fie că este vorba de echipa multidisciplinară sau cea mobilă. În cadrul acestora activează asistenți sociali și medicali, psihologi și medici. Astăzi ne mândrim că putem oferi și asistență și de la egal la egal și putem ajunge în mai multe localități din zona de nord a țării.

Cât de conștiente sunt lucrătoarele sexului de riscurile la care se supun prin activitatea lor?

Femeile care ajung să beneficieze de asistență din partea noastră conștientizează pericolele și singure solicită mijloace de protecție și anumite investigații sau consultații din partea unor specialiști. Dar sunt și femei care nu înțeleg aceste pericole și au nevoie de explicații, iar noi le oferim mijloace de protecție, materiale informaționale, le conectăm cu anumite resurse informaționale ca să ajungă să conștientizeze că se supun unor probleme.

Foarte multe lucrătoare ale sexului au necesități mult mai complexe. Unele dintre ele se confruntă cu probleme de sănătate, cu violența, au copii pe care trebuie să îi hrănească și întreține și nu știu cum să o facă. Pornind de la aceste provocări, noi ajungem să comunicăm cu regularitate, inclusiv pe subiectele care ne interesează pe noi cum ar fi HIV și infecțiile cu transmitere pe cale sexuală.

Avem nevoie de mai multe întâlniri pentru a transmite mesajul nostru și a fi înțeleși corect. O parte din ele înțeleg că există aceste riscuri, dar sunt și persoane influențate de consumul de alcool sau droguri care pot reduce din controlul asupra comportamentului de care dau dovadă într-o situație sau alta. Unele se lasă manipulate și de clienți și renunță la prezervativ și alte aspecte care le pun sănătate și viața în pericol.

Cât de des este prezentă suprapunerea acestor riscuri cum ar consumul de alcool și droguri și prestarea serviciilor sexuale în rândurile lucrătoarelor sexului?

La Bălți aceste fenomene merg mână în mână. Aproape fiecare a două angajată a sexului consumă alcool sau substanțe narcotice. Asta face ca și comportamentele lor să fie mai problematice, provocările mai complexe și cresc riscurile de infectare cu HIV.

Prevalența HIV în rândurile lucrătoarelor sexului din regiunea noastră este de două ori și ceva mai mare decât media pe țară. Conform ultimului studiu bio-comportamental, la Bălți avem 4,4 la sută din prestatoarele de servicii sexuale infectate cu HIV, pe când media pe țara în rândurile acestui grup ar fi de aproape două la sută.

Care grupuri de lucrătoare ale sexului sunt mai expuse infectării cu HIV sau alte maladii cu transmitere pe cale sexuală?

Deși avem în regiuni și angajate ale sexului care sunt prezente online, noi continuăm să lucrăm cu femeile care muncesc în stradă, lângă baruri și hoteluri. Anume ele sunt și cele mai vulnerabile. Știm să sunt și lucrătoare sexuale de elită care prestează servicii prin apartamente, dar ele sunt puține. Cea mai mare parte o reprezintă persoanele care lucrează în stradă. Mai nou, benzinăriile au intrat în lista locurilor unde sunt concentrate lucrătoarele sexului.

Desigur că există și persoane care pretează servicii și la domiciliu. Este un fenomen pe care îl întâlnim oriunde, în orașe și sate. Sunt servicii prestate contra unor sume de bani, dar și a unor bunuri materiale. Desigur că nu putem compara situația din regiuni cu cea din Capitală unde viața este mai dinamică și schimbările se produc mai repede.

Dacă ne referim la grupe de vârstă trebuie să menționez că viața sexuală nu se termină la 40 de ani așa cum li se pare multora. Avem și persoane și după 50 de ani care continuă să practice serviciile sexuale. Minorele cu comportamente riscante pe care le identificăm le referim către serviciile de sănătate prietenoase tinerilor unde li se oferă consiliere și suport acestor persoane.

Care din autoritățile locale sunt mai receptive la problemele pe care le identificați dumneavoastră și cum se implică acestea în soluționarea lor?

Noi lucrăm cu mai multe autorități, dar în primul rând cu cei de la asistență medicală. Indiferent de cantitatea și calitatea serviciilor medicale pe care le oferim în cadrul asociației, noi nu vom reuși niciodată să acoperim lista celor oferite de instituțiile publice. Din păcate, lucrătoarele sexului sunt foarte slab conectate cu medicii de familie și nu întotdeauna găsesc resurse să apeleze la serviciile de asistență medicală. Am descoperit bariere enorme în primirea acestor servicii, chiar dacă ele sunt gratuite sau fac parte din programe naționale. Scopul nostru este să le ajutăm să identifice acolo răspunsuri la întrebările care le interesează.

Colaborăm și cu asistența socială. Avem beneficiare din categorii social vulnerabile care se bucură de suport și protecție socială din partea statului. Noi le îndrumăm pe femei unde să apeleze și atunci când sunt gata să o facă le facilităm această adresare către serviciile publice. Rolul nostru este să le informăm despre toate oportunitățile sociale care există pentru a depăși situația de vulnerabilitate în care se află ele sau familiile lor.

Avem relații bune și cu poliția. Pentru forțele de ordine beneficiarele noastre sunt cazuri pe care acestea le gestionează. Noi ajutăm poliția să extindă abordarea lor dincolo de noțiunile de drept și să le vadă și prin prisma necesității de asistență socială pentru a le refere nouă. Avem foarte multe femei identificate de polițiști în situații de risc, precum consum de alcool și droguri sau prestare de servicii sexuale. De multe ori însoțim oamenii legii la o anumită adresă cu unitatea noastră mobilă care este specializată în testare, consiliere și asistență medicală. În cadrul acestor ieșiri în teren poliția își face datoria, iar noi intervenim pe linia noastră de prestări de servicii.

Se creează impresia că această comunitate a lucrătoarelor sexului este mai degrabă un consumator de servicii. Cât de pregătite sunt aceste femei pentru a-și apăra singure drepturile și a se ocupa de problemele lor?

Am întâlnit în rândul lucrătoarelor sexului și persoane cu calități de lider care ar putea să se implice, dar este prea devreme pentru ca ele să poată prelua acest rol. Experiența mea arată că aceste femei nu au încă destulă siguranța care le-ar permite să vorbească deschis despre situația și vulnerabilitățile lor. Toate încercările mele de a le implica în cadrul unor ședințe publice cum ar fi cele ale Consiliului Național de Coordonare a Programelor TB și SIDA s-au soldat cu eșec. Am fost refuzată de fiecare dată pe ultima sută de metri. Noi suntem gata să susținem această comunitate în setarea și atingerea unor obiective pentru a fi o voce distinctă în societate.

Deocamdată ne bucurăm că acceptă invitațiile la ședințele de grup organizate de asociația noastră unde au posibilitate să se cunoască mai bine și să discute problemele care le frământă. Aceste activități susținute de UNAIDS adună săptămânal aproape 20 de femei cu care discutăm direct sau prin intermediul unor întâlniri virtuale ce le frământă și ce soluții pot găsi la mai multe provocări. Dincolo de această platformă de dialog între ele, eu nu mi-aș permite acum să vorbesc despre o potențială perspectivă de înregistrare a unei entități a lucrătoarelor sexului.

De unde vine această reticentă și cum poate fi combătută?

Grupul angajatelor sexului rămâne unul invizibil și fără voce. În experiența noastră am avut mai multe situații când am reușit să scoatem anumite colectivități din anonimat. Astăzi persoanele consumatoare de droguri sunt auzite, își apără și promovează drepturile. Din păcate noi nu am reușit să facem acest lucru și cu lucrătoarele sexului. Și aici mă refer nu doar la experiența noastră. Explicația ar fi stigma enormă din societate față de ele, cu mult mai mare în comparație cu persoanele consumatoare de droguri.

Comportamentele sexuale s-au bucurat mereu de interes din partea comunității, pe seama lor s-a bârfit și s-au făcut bancuri. Iar în cazul femeilor, stigma a fost mai mare decât al bărbaților implicați în așa activități cu care societatea s-a dovedit a fi mai îngăduitoare.

Din păcate acest subiect nu a fost abordat niciodată la noi pentru a schimba cumva atitudinea societății așa cum am avut campanii despre consumatorii de droguri în care am vorbit despre drepturile lor și accesul la servicii. Am reușit foarte mult să reabilităm acest grup, pe când lucrătoarele sexului au fost mereu în umbră. Ele nu se bucură de siguranță din partea societății care să le facă să aspire la o asociere.

Și cum se manifestă aceste femei când acceptă să se implice în activități care să le apere interesele și drepturile sau în alte evenimente de interes public?

Lucrătoarele sexului sunt deschise cooperării cu membrii organizației noastre. Noi am organizat împreună mai multe activități publice nu doar de Ziua protecției lucrătorului sexului, dar și cu alte ocazii. Ne-am bucurat să le avem voluntare alături de noi și în acțiuni desfășurate împreună cu poliția în diferite cartiere ale municipiului Bălți. Am reușit să stabilim o relație bazată pe încredere și am descoperit încă odată că sunt foarte receptive, dar că deocamdată nu doresc să vorbească direct despre situația lor.

Și vă întreb ca pe un om care contactează cu lucrătoarele sexului mai des: ce își doresc acestea cel mai mult de la societate, care sunt așteptările lor?

În primul rând excluderea penalizării pentru serviciile pe care le prestează. Penalizarea nu are niciun efect asupra corectării comportamentului persoanei care oferă servicii sexuale și nici a situației în care se află ea. Amenda creează doar o condiție în care poate interveni poliția ca să le tragă la răspundere. Dincolo de această interacțiune, oamenii legii nu ar interveni niciodată în astfel de cazuri. Rolul și efectul intervenției poliției nu schimbă nimic în afară de faptul că femeia este obligată să achite o amendă de fiecare dată când este depistată. Probabil că mai plătește și mită. În toate aceste situații statul nu are nimic de câștigat, cu atât mai mult persoana amendată.

Unii merg mai departe și menționează legalizarea serviciilor sexuale. Ce vă face pe dumneavoastră să evitați această abordare?

Pericolul legalizării astăzi constă în expunerea directă a acestor femei. Pentru o astfel de abordare noi trebuie să pregătim mai bine societatea. Eu cred că și clasa politică nu este gata să susțină o schimbare atât de radicală în acest domeniu, iar discuțiile la nivel de parteneri naționali avansează greu în acest sector. Din aceste considerente eu cred că astăzi legalizarea nu ar face altceva nimic în afară de a le condamna și stigmatiza și mai mult pe aceste femei.

Desigur că legalizare poate fi un pas pozitiv care oferă un control mai eficient al infecțiilor cu transmitere pe cale sexuală, organizează mai bine serviciile de asistență medicală și socială pentru aceste persoane. Sunt avantaje indiscutabile, dar din perspectiva nivelului de pregătire a societății noastre mi se pare precoce acest pas.

Și atunci care ar fi soluțiile pe termen scurt pentru astfel de provocări la nivel de societate?

Eu aș opta mai mult pentru punerea în practică a unui mecanism de referire în sistemul de asistență medicală și socială a acestor femei care practică sexul comercial. Doar colaborarea intersectorială le poate ajuta și direcționa către anumite servicii fără a le penaliza.

Nu mă refer la o simplă luare la evidență a beneficiarelor. Referirea se face doar cu acordul lor și nimeni nu le va obliga să apeleze la servicii fără ca ele să își dorească acest lucru. Cea mai mare parte dintre ele reacționează pozitiv atunci când se vorbește despre anumite riscuri și oportunități. Este mai bine să le oferim niște pârghii decât să le facem să plătească o amendă care le va înrăutăți și mai mult situația materială.

Din păcate nu există atât de multe modele la nivel mondial pe care să le urmeze Republica Moldova. Ceea ce trebuie să facem noi este să creăm mai întâi servicii accesibile și disponibile pentru femei și să le extindem în mai multe localități și regiuni. Este nevoie ca acestea să fie acordate într-o atmosferă prietenoasă și ușor accesibilă din perspectiva necesității lor. Acum este cazul să creăm mai multe oportunități sociale ca ele să-și câștige altfel existența, cel puțin cele care conștientizează această posibilitate.

Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului, Bălți, Ala Iațco

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.