Svetlana Romanova, directoarea Centrului „Adolescentul”: Lucrătoarele sexului nu sunt gata să lucreze pe alb chiar dacă legalizarea le oferă protecție

Sursa Foto: Facebook

Vitalie Dogaru

25 iunie, 2023, 17:51

Vizualizări: 2243

Centrul de educație şi reabilitare a adolescenților „Adolescentul” oferă din 1997 servicii lucrătoarelor sexului în cadrul unor proiecte de reducere a incidenței HIV/SIDA. Anual aproximativ cinci sute de femei din raionul Orhei beneficiază de asistență din partea voluntarilor. Psihologa Svetlana Romanova, directoarea Centrului, spune că lucrătoarele sexului din regiune sunt foarte discrete, vulnerabile din punct de vedere social și nu sunt pregătite pentru legalizarea serviciilor sexuale.

Doamnă Romanova, cât de răspândite sunt serviciile sexuale în zona raionului Orhei unde lucrați?

Statisticile neformale arată că în regiunea noastră ar presta servicii sexuale mult mai multe persoane în comparație cu numărul celor care se adresează la noi și beneficiază de asistență. Acest grup de persoane este închis și foarte puține vor să iasă și să se afișeze în fața societății. Lucrătoarele sexului sunt discriminate și au un grad foarte mare de auto stigmatizare. Multe accesează serviciile noastre prin intermediul unor colegi, prieteni sau vecine mai îndrăznețe care le ridică de la noi prezervative și alte bunuri pe care le distribuim acestei categorii.

Am observat că atunci când le oferim pachete mai consistente cu absorbante, lubrifianți, șervețele umede și alte produse necesare lor, unele dintre ele depășesc frica și vin la centrul nostru. Din păcate fondurile nu ne permit întotdeauna să le oferim aceste bunuri și pot spune că numărul beneficiarelor de servicii depinde de aceste cadouri modeste. Astăzi niște prezervative nu mai sunt atât de atrăgătoare pentru aceste femei deoarece unele nici nu conștientizează cât de importantă este utilizarea prezervativului...

Pornind de la teama care le domină pe aceste femei, cum reușiți totuși să stabiliți comunicarea cu ele?

Noi nu le judecăm pentru ceea ce fac, noi vrem doar să le ajutăm să se protejeze mai bine. Toate serviciile sunt anonime și gratuite. Cea mai importantă activitate a noastră este informarea pentru a preveni niște situații neplăcute. Noi ieșim foarte des cu discuții sincere prin diferite instituții în care vorbim despre serviciile noastre. După fiecare întâlnire numărul vizitatorilor Centrului crește. Mergem prin colegii, școli polivalente unde sunt tineri din diferite localități. Cât ar fi de curios, dar unii pentru prima dată aud despre folosirea prezervativelor, despre lubrifianți. Aceste subiecte nu sunt discutate în familii și școli, iar tinerii nu cunosc multe lucruri.

Acum trăim cu totul alte vremuri și e ciudat să descoperi că în materie de viață intimă lucrurile au rămas ca și acum 50 de ani. Părinții mei nu au vorbit cu mine despre relații sexuale. Aceste subiect era tabu în familia noastră. După ce m-am sărutat prima dată așa eram de înapoiată că m-am dus acasă și nu m-am liniștit câteva săptămâni de frică să nu fi rămas însărcinată. Îmi dau seama că și astăzi în pofida existenței mai multor canale de informare tinerii nu cunosc multe lucruri despre viața sexuală sau ceea ce știu este departe de adevăr.

Sunteți alături de prestatoarele de servicii sexuale de mai bine de 15 ani, iar organizația dumneavoastră de 20 de ani are grijă de sănătatea lor. Cum s-a schimbat portretul unei lucrătoare a sexului în această perioadă?

Mă bucur mult când văd lucrătoare ale sexului care vin după prezervative la noi. Acesta este un succes al activităților noastre care s-au dovedit de încredere în rândul beneficiarelor noastre. Cu toate acestea mai avem mult de lucru pentru a le reduce din auto stigmatizare și a le face mai sigure pe ele.

Uneori pentru a câștiga încrederea unei astfel de persoane este nevoie de mai multe luni de lucru atent și discret. Eu pot recunoaște în grupurile care participă la discuții persoane care prestează servicii sexuale, dar nu pot să le abordez direct. Apreciez când ele ne mai vizitează și solicită asistență din partea noastră. Dacă aș da dovadă de mai multă insistență asta le-ar face să se închisteze și mai tare, iar eu nu vreau să ele să se ascundă de mine.

Eu vreau ca ele să se protejeze pentru a stopa răspândirea unor infecții, să fie informate, instruite și conștiente de importanța folosirii prezervativului. Asta ar preveni transmiterea infecțiilor pe cale sexuală. Uneori le și spun că un prezervativ le poate salva și de o hărțuire sau un viol. Într-o astfel de situație îndemnul la folosirea prezervativului îl poate face pe violator să renunțe la intenție.

Majoritatea lor au rămas la fel de speriate ca și acum 15 ani când m-am întâlnit pentru prima dată cu ele. Acceptă cu greu orice contact și evită persoanele străine. Anume din cauza aceasta noi am instalat un aparat automat de distribuire a prezervativelor de unde beneficiarele pot ridica în orice moment al zilei prezervative și lubrifianți cu ajutorul unui card. Asta ține mai mult de oraș, în mediul rural situația e și mai gravă. Multe lucrătoare ale sexului nu pot să-și permită să procure prezervative sau lubrifianți pentru că sunt cheltuieli suplimentare și asta le expune la riscuri suplimentare.

Care este diferență dinte prestatoarele de servicii sexuale din mediul rural și cel urban. Prin ce se deosebesc?

Prin comportament. Cele de la oraș sunt puțin mai îndrăznețe. La sat sunt mai retrase, mai cu rușine. Orășencele pot fi și mai obraznice dacă trebuie. Ceea ce le aseamănă sunt modul de a câștiga un ban, dar prețul serviciilor este diferit. Lucrătoarele sexului din orașe au acces la mai multe instruiri, ajutoare, controale medicale în comparație cu colegele lor de prin sate.

La Orhei prestatoarele de servicii au un alt comportament în comparație cu cele din Capitală care își permit să fie mai vizibile și stau pe marginea drumului în așteptarea clienților. La noi asta nu se întâmplă. Localitățile sunt mici, dar în fiecare sat sau oraș se știe cine prestează servicii sexuale. Acest lucru îl cunosc taximetriștii mai ales cei care lucrează noaptea. Mai sunt băi și saune unde se mai practică serviciile sexuale.

Noi nu facem diferență în acordarea unor servicii. Lucrăm cu foarte multă grijă și confidențialitate fie că femeia este de la oraș sau sat. Noi nu ignorăm pe nimeni, încercăm să găsim cheițe pentru inima și suflețelul fiecărei persoane. Dacă o singură dată beneficiara va simți o atitudine negativă față de ea și ceea cu ce se ocupă, ea nu va mai reveni la tine, iar asta înseamnă cu un om mai mult expus unor riscuri.

Cu ce autorități de stat aveți colaborări la acest capitol pentru a acoperi necesitățile prestatorilor de servicii sexuale și cum reacționează structurile de stat în aceste situații?

Noi lucrăm foarte mult cu spitalele, centrele de tineret, primăriile, asistența socială și poliția.

Cel mai bine colaborăm cu medicii. Aceștia intervin la fiecare solicitare cu consultații și tratamente. Centrul nostru poate interveni cu diferite servicii de consultare la specialiști. Să nu uităm că majoritatea lucrătoarelor sexului sunt din familii vulnerabile. Nevoia le-a făcut să-și vândă corpul pentru a supraviețui.

Încercăm să stabilim relații bune și cu poliția. Acolo unde se practică sexul comercial, de multe ori se consumă în exces și alcool, uneori și droguri și comportamentul acestor persoane lasă de dorit. Am avut cazuri când lucrătoarele sexuale s-au plâns că poliția a aplicat violența față de ele. Am discutat cu angajații forțelor de ordine și ei știu cum ar trebui să abordeze astfel de cazuri și dacă este cazul să le îndrepte spre noi. Am avut mai multe beneficiare care au ajuns la centrul nostru la recomandarea polițiștilor.

Ați avut beneficiare care v-au surprins cu istoriile lor, cu felul de a-și argumenta activitatea?

Îmi amintesc de o doamnă de vreo 70 de ani care a venit să se testeze pentru prima dată la HIV. Am intrat ușor cu ea în discuții și am aflat că este lucrătoare sexuală. Doamna s-a dovedit foarte comunicabilă și mi-a povestit mai multe despre felul cum prestează servicii sexuale. Cu unii clienți se comporta ca un părinte. Discuta cu ei, le oferea informații despre protejare. În tot ce făcea era de o sinceritate rară. „Dacă vrei să primești plăcere, le spunea ea bărbaților, și eu vreau să primesc plăcere, de aceia să nu-mi vii cu mâna goală”. Era o femeie foarte bine instruită și de fiecare dată când pleca la vreun sanatoriu venea la noi și se aproviziona cu prezervative.

Vorbim mai mult despre lucrătoarele sexului. Aveți și lucrători bărbați în lista de beneficiari?

Am cunoscut băieți pe care pot doar să-i bănuiesc că ar presta servicii sexuale. I-am identificat după solicitările cu care au venit la centrul nostru. Mi s-au părut informați pentru că au solicitat lubrifianți și prezervative cu duritate sporită. Asta mă face să cred că ei practică sexul cu alți bărbați. Este voința lor și eu nu îi judec pentru aceasta. Nu le-am dat povețe de viață și ce să facă. Pentru mine este important ca ei să se protejeze și să nu fie o sursă de infecție pentru alții.

Cât de cooperante sunt lucrătoarele sexului cu organizațiile care le acordă asistență?

Avem colegi care lucrează cu ele de la egal la egal. Această abordare este foarte eficientă pentru că doar astfel putem ajunge la grupurile care preferă să rămână necunoscute. Numai acești colegi au acces la ele. Uneori este riscant să te apropii fără niciun motiv de astfel de persoane. Este nevoie de o perioadă de adaptare atât pentru ele, cât și pentru angajații noștri. Nu oricine și oricând este acceptat. Noi le acceptăm așa cum sunt. Pentru început nici nu discutăm prea mult cu ele. Le lăsăm să conducă ele singure relația pe care vor să o stabilească cu noi. Ele apreciază această discreție și încetul cu încetul prind la curaj și începem să colaborăm.

Se vorbește mult despre crearea unor organizații care să le reprezinte interesele și din care să facă parte lucrătoarele sexului? Cât de pregătite ar fi acestea pentru un sindicat sau o mișcare de lobby pentru apărarea drepturilor lor?

Din cauza discriminării și atitudinii negative din societate aceste persoane nu vor ieși degrabă din umbră. La nivel de comunitate sunt oameni care își câștigă existența mai mult pe cont propriu, decât prin unificarea unor forțe. Nu cred că putem vorbi de o comunitate nici măcar la nivelul celei a consumatorilor de droguri. Atmosfera de la Orhei diferă de cea din Chișinău sau Bălți. Noi avem sate mici în care oamenii se cunosc și niciodată nimeni nu va vrea să afișeze ce face atâta timp cât această ocupație este blamată de societate.

Deocamdată toate problemele lor sunt soluționate de alte asociații care le acordă asistență fie socială, juridică sau economică. Nu am observat niciun interes din partea lor pentru a prelua o parte din aceste servicii de vreun centru organizat de lucrătoarele sexului.

Pornind de la aceste observații ale dumneavoastră, cât de pregătite sunt lucrătoarele sexului pentru legalizarea activității lor?

Poate că la Chișinău și în alte mari orașe există mai multe condiții pentru această abordare. Lucrătoarele sexului sunt mai bine plătite și au de unde achita taxe la stat. În regiuni situația este cu totul alta. Serviciile lor sunt foarte prost plătite, iar statutul lor nu le permite să spună cum își câștigă existența. Din cauza aceasta ele sunt reticente atunci când vine vorba de legalizarea activităților. Desigur că multe dintre ele mai au un loc de muncă din care la fel supraviețuiesc, iar prestarea serviciilor sexuale le aduce doar un ban în plus.

Da, sunt conștiente că legalizarea poate să le ofere anumite avantaje sociale, o poliță medicală, o pensie, dar nu sunt gata să lucreze pe alb. Prea multă discriminare și stereotipuri le înconjoară și nici nu au multă încredere în stat și structurile acestuia.

De cât timp am avea nevoie pentru ca societatea să depășească aceste realități cu care se confruntă lucrătoarele sexului?

Totul depinde de prioritățile statului. Eu personal sunt pentru legalizarea acestei activități pentru că le va oferi acestor persoane mai multă protecție. Dar din păcate societatea nu este pregătită. Cei care vor să beneficieze de serviciile lucrătoarelor sexului vor să o facă mai degrabă pe ascuns. Și tot ei sunt cei care le desconsideră și umilesc.

Eu nu cred în prezența unor case de toleranță prin localitățile noastre. Poate pe la Chișinău sau Orhei. Clienți se vor găsi mereu. Profesia aceasta este cea mai veche și a fost mereu solicitată. Noi nu o putem desființa, dar să o facem mai puțin periculoasă este în puterile noastre.

Și atunci ce soluții ar exista pentru a face viața acestor femei mai sigură și în afara pericolelor?

Dezincriminarea serviciilor sexuale ar fi soluție de moment, deși multe lucrătoare ale sexului nu înțeleg ce înseamnă asta și ce avantaje le-ar aduce. Mai este nevoie de mult timp pentru ca ele să conștientizeze problemele lor și soluțiile care li se oferă. Din păcate vorbim de un contingent foarte special la limita sărăciei, neșcolarizat și discriminat, dar se mai confruntă și cu un grad mare de auto stigmă.

Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.