„Reforma AMP a eșuat din mai multe motive. Dar trebuie să revenim și să le dăm vot de încredere acelor profesioniști care au avut curajul să treacă la practica liberă a medicului de familie”

Sursa Foto: sanatate.md

Irina Papuc

30 octombrie, 2020, 10:59

Vizualizări: 5758

Despre reforma asistenței medicale primare (AMP) vorbim deja de 22 de ani, dar în continuare rămâne cu reglementări încă ambigui ca forme de activitate, segmentată și cu o atractivitate foarte redusă. Trebuie să recunoaștem, cu regret, că noi am eșuat în promovarea reformei asistenței medicale primare, conform conceptului înaintat de OMS, care are la bază accesul universal la servicii de sănătate.

În continuare, asistența medicală primară rămâne a fi bazată pe forme de organizare fragmentate, forme moștenite din sistemul Semașco și adaptate la dirijarea pe verticală a serviciilor medicale. Avem multiple forme de organizare: în municipiul Chișinău avem asociațiile medicale teritoriale (AMT) care încorporează câteva centre ale medicilor de familie și centrele consultativ-diagnostice și care dirijează la nivel de sector asistența medicală primară; avem câteva centre autonome de asistență medicală primară, centre ale medicilor de familie la nivel raional, centre de sănătate, centre private de AMP. Mai nou, din 2018, avem și câteva zeci de cabinete de practica individuală a medicului de familie.

Principiul de bază în organizarea asistenței medicale primare este garantarea accesului populației la serviciile medicale primare. Acest lucru l-a prevăzut, pentru fortificare, și reforma AMP conform Hotărârii de Guvern din 2018. De fapt, HG din 2018, a venit să reglementeze câteva forme de asistența medicală primară și a fost, probabil, cea mai democratică reformă prin faptul că a lăsat în activitate formele vechi de organizare și a stabilit unele forme noi, dând astfel dreptul persoanei să se asocieze pe mecanismul pe care îl consideră cel mai bun. Cu toate că reforma din 2018 a avut perspective așteptate mult mai entuziaste, trebuie să recunoaștem că nu s-a reușit promovarea la nivel național a practicii individuale a medicului de familie.

După cum știm, HG din 2018 prevedea de la 1 ianuarie 2019 implementarea reformei prin cabinetele individuale ale medicilor de familie la nivel de republică, iar în Chișinău se preconiza introducerea acestei forme de AMP de la 1 iulie 2019. Suntem deja în octombrie 2020 și observăm stagnarea prevederilor acestei reforme – atât la nivel național, cât și în Municipiul Chișinău. Mai mult, în Chișinău sau în suburbii nu avem niciun promotor al practicii individuale a medicului de familie. În schimb, avem câteva centre medicale private de AMP. Acei medici de familie care au avut mult curaj și insistență ca să-și creeze practica individuală sunt din câteva teritorii rurale, dar în continuare sunt destul de limitați în activitatea lor. Esența reformei propuse a fost ca medicii de familie din Republica Moldova să poată profesa individual, după modelul european, în condiţii mai atractive de muncă, cu optimizarea cheltuielilor sistemului de sănătate și îmbunătățirea calității serviciilor medicale.

De ce a existat o lipsă de interes atât de mare la Chișinău pentru noua reformă?

Probabil, în primul rând, există rezistența unor autorități publice locale de a promova această reformă, nedorința unor manageri de a pierde pârghiile de control pe verticală în sistemul de asistență medicală primară.

Cunosc că medicii care s-au decis să-și creeze un cabinet de practică individuală au întâmpinat o mare rezistență din partea autorităților publice locale, anume prin refuzul de transmitere în comodat (așa cum prevede cadrul normativ aprobat) a spațiilor pentru cabinetele individuale. Aceasta a fost și rămâne cea mai mare problemă și barieră în implementarea reformei, dar și în apropierea serviciilor medicale de fiecare comunitate, în special de zonele rurale. Pe de o parte, legea obligă autoritățile publice locale să transmită în comodat spațiile din instituțiile medicale, dar în majoritatea cazurilor autoritățile publice locale nu realizează această prevedere. Respectiv, dacă nu au decizia autorităților publice locale de transmitere în comodat a spațiului, medicii de familie nu pot semna contracte cu CNAM pentru practica liberă.

Cred că trebuie mai multă fermitate din partea autorităților centrale în intenția de a asigura accesul universal și nediscrimiatoriu al populației la servicii esențiale de sănătate. Cu regret, AMP astăzi rămâne o ramură a medicii marginalizată, în special în zonele rurale, iar specialitatea de medic de familie nu este atractivă, respectiv tinerii specialiști nu prea aspiră la această profesie. De ce? Fiindcă reforma a stagnat, nu sunt implementate mecanisme de atractivitate pentru medicii tineri, care să-i motiveze să vină în sistem, să se realizeze într-o practică de succes într-o zonă sau sector anume.

De ce reforma asistenței medicale primare din 2018 nu a funcționat conform așteptărilor?

Promovarea reformei AMP în anul 2018 a mers dificil. Pe atunci, chiar în partidul de guvernământ erau mari divergențe, iar majoritatea funcționarilor de decizie erau împotriva acestei reforme. Ulterior, nesupunerea către cadrul normativ din partea autorităților publice a adus la eșecul în promovarea reformei. Însă, cu certitudine, nu înseamnă că reforma a fost anulată sau trecută pe ”linie moartă”. Reforma este absolut necesară și trebuie promovate în continuare multiple forme de organizare a AMP. Sistemul de asistență medicală primară încă rămâne supra-centralizat pe verticală. Unii se tem să le permită unor medici-entuziaști să se afilieze practicii individuale a medicului de familie. Banii publici ar fi gestionați mult mai eficient și mult mai responsabil.

Care sunt recomandările Dvs pentru autoritățile publice centrale, dar și locale, după încercările din 2018 de a reforma domeniul?

Toți pașii necesari pentru transformarea asistenței medicale primare sunt foarte clar stipulați în Hotărârea de Guvern din 2018 și în acele amendamente făcute la Legea ocrotirii sănătății, tot în 2018. Ne trebuie fermitate și concludență, fără a inventa impedimente artificiale. Să învățăm din practicile bune din alte țări, trebuie să investim foarte mult în asistența medicală primară - resurse materiale și financiare. Trebuie să creăm o infrastructură foarte atractivă pentru tinerii specialiști, începând cu locuințe bine amenajate pentru tinerii medici, cu facilități sociale, salarii atractive, transport sanitar, instituții medicale renovate și bine dotate, școli și grădinițe cu educație performantă, etc. Unul din elementele cheie rămâne motivarea medicului de familie și stimularea inițiativei personale.

Trebuie să schimbăm paradigma, ca asistența medicală primară să nu rămână atât de marginalizată. Medicul de familie trebuie să devină de facto actorul principal care dirijează asistența medicală primară, sistemul trebuie să-i recunoască autoritatea. Trebuie să le dăm vot de încredere celor câteva zeci de profesioniști care au avut curajul să se avânte în practica liberă a medicului de familie. Știm că mulți au cedat și au renunțat când au văzut cât de mare este rezistența sistemului și cât de mare este cercul birocratic. Avem multe de făcut aici.

La nivel regional, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează consistent construirea unui sistem de asistență medicală primară foarte puternic, cu acces universal pentru fiecare și cu servicii medicale esențiale nediscriminatorii și de calitate. OMS rămâne în continuare cel mai important partener în promovarea reformei AMP.

Anul 2020 a fost și rămâne a fi un an foarte dificil, când au apărut urgențe de sănătate publică și alte priorități legate de pandemia Covid-19. Este și o altă cauză de ce reforma AMP a trecut pe ultimul plan, dar la care cu siguranță trebuie să revenim.

Pentru revenirea la transformările esențiale în AMP sunt binevenite practicile bune regionale și parteneriatele în domeniu. Cunosc că actualmente un astfel de proiect este derulat de către Centrul PAS cu suportul Ambasadei Lituaniei, care vine să ofere anumite modele și recomandări de bune practici de alternativă în asistența medicală primară, inclusiv prin atitudinea participativă a autorităților publice locale, implementarea unor mecanisme atractive și facilități esențiale acordate medicilor de familie.

Proiectul urmărește sporirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate. Înțeleg că proiectul este în derulare și vom aștepta acele evidențe și recomandări care, sunt convins, vor fi importante pentru autoritățile publice centrale, dar în special de autoritățile publice locale.

Notă: Această opinie a fost realizată în cadrul proiectului „Sprijin pentru reformarea asistenței medicale primare (AMP) în Republica Moldova”. Vom menționa că în ultimii zece ani, Republica Moldova este afectată de o lipsă constantă a medicilor de familie, în special în mediul rural. Mecanismele financiare de stimulare a tinerilor specialiști nu au efectul scontat, iar emigrarea lor imediat după absolvirea studiilor generează pierderi importante a resurselor publice alocate pentru instruirea lor, dar și un gol de specialiști ce nu mai poate fi acoperit.

Potrivit datelor oficiale ale ANSP (Agenția Națională de Sănătate Publică), din 2002 și până în 2019 sistemul a pierdut peste 450 de medici de familie, de la 2.136 de specialiști raportați în 2002, în 2019 au rămas numai 1.687, cu un grad de acoperire de 4,8 la 10.000 populație, iar numărul este în scădere constantă în ultimul deceniu. Asistența financiară și tehnică acordată în ultimii 5 ani de către partenerii internaționali ai Republicii Moldova nu a influențat îmbunătățirea sistemică a asistenței medicale primare (AMP). Guvernul Republicii Moldova a demarat la începutul anului 2019 liberalizarea practicii medicului de familie, dar cu rezultate limitate.

Proiectul „Suport pentru reformarea asistenței medicale primare în Republica Moldova” prevede următoarele: elaborarea unor recomandări pentru reformarea asistenței medicale primare în baza practicilor internaționale care și-au demonstrat eficiența, care să contribuie la reorganizarea centrelor de asistență medicală primară cu statut juridic independent, elaborarea noilor principii de activitate care să stimuleze motivația, să asigure stabilitatea, autoreglementarea, responsabilitatea și principiile democratice.

Proiectul este implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul Programului de cooperare pentru dezvoltare și promovare a democrației în Moldova în 2020, cu sprijinul financiar al Ambasadei Lituaniei în Moldova.

Viorel Furdui, director executiv CALM: „E un precedent periculos ideea de a trece proprietățile spitalelor raionale în gestiunea statului. Se încalcă dreptul la proprietate garantat de Constituție”

Alexandru BOTNARI: Avem nevoie de soluții ca să rezolvăm problemele din spitale, nu să le complicăm și mai mult

Mihail Pîsla: Reforma sănătății publice eșuează. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, există riscul major al unei avalanșe de probleme. Ministerul trebuie să se sesizeze

Tag: reforma AMP asistenta medicala primara Boris Gilca

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.