Training pentru reprezentanții ONG-urilor care lucrează cu grupurile-cheie cu risc sporit de infectare HIV. Ce nou au învățat participanții

Sursa Foto: Centrul PAS

Silvia Rotaru

15 septembrie, 2020, 16:23

Vizualizări: 3737

La Chișinău s-a desfășurat, săptămâna trecută, un curs amplu pentru prestatorii de servicii de prevenire a infecției HIV și serviciilor de suport psiho-social, pe tema „Standardul de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire HIV în mediul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri și Acreditarea serviciilor de prevenire HIV și serviciilor de suport psiho-social acordat grupurilor vulnerabile în contextul HIV”.

Scopul evenimentului a fost sporirea calității serviciilor de Prevenire HIV oferite persoanelor aflate în grupurile-cheie cu risc sporit de infectare cu HIV, precum și pregătirea organizațiilor neguvernamentale pentru procedura de acreditare a serviciilor pe care le prestează acestora.

Astfel, timp de 5 zile consecutiv, reprezentanții mai multor organizații non-guvernamentale, care acordă servicii de prevenire și suport psiho-social persoanelor vulnerabile la HIV/SIDA au putut învăța de la traineri cum pot îmbunătăți calitatea serviciilor prestate, aplicând în practică prevederile noului Standard de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire HIV în mediul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri, aprobat in 2020. De asemenea, aceștia au fost inițiați cu actele normative și etapele, pe care trebuie să le parcurgă o organizație pentru a putea primi acreditarea serviciilor, pe care le prestează persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare cu HIV.

În cadrul atelierului, participanții s-au familiarizat cu cadrul normativ legal în domeniul prestării serviciilor de prevenire HIV în mediul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri, la fel și a serviciilor sociale și cadrul normativ legal ce reglementează procedura de acreditare a prestatorilor de servicii. Cursul a oferit informații privind etapele de aplicare a procedurii de acreditare a prestatorilor de servicii sociale și lista de acte necesare a fi puse la dispoziția grupului de experți în procesul de evaluare în teren a prestatorilor de servicii sociale.

De asemenea, au fost prezentate instrumentele de autoevaluare și evaluare și fortificate abilitățile de autoevaluare a prestatorilor de servicii. .

Cristina Moraru este coordonator de proiect în cadrul AO „Pentru Prezent și Viitor”. Ea spune că orice întâlnire cu specialiști din același domeniu este o oportunitate de a învăța lucruri noi, pe care fiecare le poate aplica ulterior în practică.

„Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor anul acesta diferă puțin de cel de anul trecut. O chestie firească, însă fiecare regulament se modifică după specificul organizației, profilul beneficiarilor. În regulament se găsesc o mare parte dintre serviciile pe care le oferim și noi. De asemenea, un element nou, este cadrul normativ. Noi nu avem specialiști pentru acreditarea serviciilor sociale, pentru că activitatea noastră este axată cumva pe testare și prevenire. În rest, schimbul de experiență, informațiile pe care le oferă ei, despre cum reacționează la o anumită situație, sunt noi pentru noi. Fiecare punct expus este și un moment din care învățăm ”, spune aceasta.

Despre adaptarea la noile condiții pandemice, Cristina afirmă că timpul i-a obligat să facă schimbări, altfel nu ar fi putut activa.

„La început a fost mai greu să ne adaptăm, dar am stabilit în cadrul organizației anumite reguli de comunicare, așa ca pandemia să nu se răsfrângă negativ, atât asupra prestatorilor, cât și asupra serviciilor. Am încercat să punem lucrurile la punct ca să ne protejăm unii pe alții și să avem un respect unii față de alții. Cât despre calitatea serviciilor, ne străduim ca toate serviciile să le prestăm la maxim și beneficiarii să fie mulțumiți”, a declarat Cristina Moraru.

Aliona Ciobanu, coordonator de programe la Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor, a menționat în ceea ce privește procedura de acreditare a serviciilor sociale despre care au vorbit specialiștii, că multe dintre informațiile prezentate au fost pentru ea noi și complicate pentru a fi înțelese din prima, respectiv necesare fiind și alte instruiri adiționale în acest domeniu.

„Pentru mine aceste informații au fost noi, dar nu pe înțelesul meu. Cred că ar trebui repetate. În rest, informația a fost una cunoscută. Cred că aș fi vrut să aflu mai multe noutăți privind tratamentul, ceea ce ține de infecția HIV, niște abordări noi. Cum reacționează HIV cu alte maladii, spre exemplu cu TB sau Hepatita C, ce este nou la capitolul dat”, a menționat Aliona Ciobanu.

Aliona spune că perioada pandemică este complicată pentru organizațiile, care prestează servicii de suport persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare cu HIV.

„În acest moment este dificil să găsești persoanele care au HIV, dar și care suferă de alte maladii, precum TB, hepatită. Acum, în pandemie este foarte complicat, pentru că persoanele nu sunt asigurate și nu au acces la fel de bun la medicul de familie. Sunt probleme pentru noi, unde și cum o facem. Printre cei cu HIV, o bună parte au și TB. Încercăm să facem față cum putem, dar o bună parte a beneficiarilor îi pierdem. Toate metodele pe care le-am aplicat până acum, odată cu instalarea carantinei, nu funcționează. Noi aveam și unitate mobilă, și deplasări, și ieșiri în teren. Frica lor și faptul că noi nu ieșim cu toate serviciile a făcut să se mai ascundă de noi. Pierdem din vizor și persoanele care au fost permanent sub supravegherea noastră”, a explicat Aliona Ciobanu.

Tatiana Scaruba este lucrător social în cadrul ONG-ului Credința. Ea spune că lucrează cu diferite grupuri de risc, dar îndeosebi cu copiii și spune că în pandemie, când au fost aplicate măsuri de restricționare a mobilității, despre prevenirea HIV/SIDA s-a vorbit și s-au făcut prea puține lucruri. De aceea, Tatiana spune că în cadrul acestui training și-ar fi dorit să învețe metode de comunicare cu persoanele consumatoare de droguri.

„Mi-aș fi dorit să înțeleg, să învăț cum să discut cu persoanele care consumă droguri, de exemplu. Cei care au trecut prin asemenea experiențe, outreach-ii, înțeleg din start ce droguri consumă un om sau altul și înțeleg și prin ce trec aceștia. Nouă ne trebuie mai mult timp și experiență ca să ajungem la o asemenea performanță”, spune Tatiana.

Și Ala Sliva, lucrător social din orașul Soroca, spune că pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale ar fi vrut să afle adițional în cadrul instruirilor mai multe informații și despre planificare, astfel încât să poată încadra în servicii și monitoriza toate persoanele aflate în grupul de risc din orașul ei. Acest aspect necesită a fi considerat în cadrul altor instruiri ulterioare privind prevenirea HIV planificate pentru reprezentanții ONG-lor ce oferă asistență populațiilor-cheie cu risc sporit de infectare.

„De exemplu, aș fi vrut să învăț cum să fac un plan pe termen lung și atunci când vin beneficiarii la noi, noi deja să avem un plan bine stabilit. Acum se întâmplă în felul următor – seara ne gândim ce vom face mâine și de multe ori acest plan ni se dă peste cap ziua. Noi nu avem un plan pe o lună, o jumătate de an și asta este foarte important pentru a avea o activitate eficientă”, a precizat Ala Sliva.

Am întrebat-o cu ce probleme s-a confruntat în perioada stării de urgență și cum a avut de suferit calitatea serviciilor prestate persoanelor aflate în grupurile-cheie cu risc sporit de infectare HIV.

„Este foarte complicată problema privind testarea persoanelor HIV, nu avem seringi de 20 ml. Nu mai facem seminare, pentru că e carantină. Acum așteptăm seringi. Despre testare nici nu mai zic. Când Soroca a fost închisă, era totul mort. Anul trecut noi ofeream totul - seringi, prezervative, medicamente. Anul acesta este mai problematic, nici insulină nu am avut. Nimeni nu e vinovat, așa a fost perioada asta. Am avut un fel de cadou pentru fete – măști, prezervative și absorbante. Anul trecut beneficiarii primeau pachet în fiecare lună, ceea ce anul acesta nu le-am putut oferi”, a povestit Ala Sliva.

Scopul acestui training a fost fortificarea capacităților personalului ONG-urilor care lucrează cu populațiile-cheie cu risc sporit de infectare HIV în implementarea prevederilor noului Standard privind organizarea si funcționarea serviciilor de prevenire HIV in mediul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri, precum și pregătirea organizațiilor date pentru acreditarea serviciilor prestate.

Cunoștințele obținute îi vor ajuta pe prestatorii de servicii psiho-sociale la organizarea și acordarea eficientă a serviciilor de prevenire HIV în rândul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri, pentru asigurarea calității serviciilor acordate, , inclusiv și continuității oferirii serviciilor în contextul situațiilor de urgență în sănătate publică la nivel național, luând în considerație recomandările internaționale în domeniu de rigoare.

Atelierul pe tema standardul de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire HIV în mediul populațiilor-cheie, inclusiv a tinerilor din aceste grupuri și acreditarea serviciilor de prevenire HIV și celor de suport psiho-social, acordat grupurilor vulnerabile în contextul HIV, a fost organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul UNAIDS, Programul Comun al ONU privind HIV/SIDA și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în cadrul Planului comun ONU privind SIDA.

Notă: În Republica Moldova infecția cu HIV este sub supraveghere și monitorizare permanentă și se menține la nivelul epidemiei concentrate în grupurile-cheie. Datele disponibile atestă că epidemia de HIV din Moldova a trecut de la o epidemie concentrată timpurie, în care cele mai mari rate de transmitere au fost printre persoanele care utilizează droguri injectabile (PUDI), la una concentrată avansată, în care are loc transmiterea ulterioară către partenerii sexuali ai PUDI și alte populații-cheie, lucrătorii sexuali (LS) și a bărbaților care au relații sexuale cu bărbați (BSB).

Programele de prevenire în grupurile cheie inițiate în anii 2000, prestate prin intermediul ONG-urilor, s-au maturizat în timp, a crescut gama de servicii, modalitatea de prestare a serviciilor. Acoperirea cu servicii de prevenire este ridicată în rândul CDI, moderată pentru lucrătorii sexuali și scăzută pentru bărbații care fac sex cu bărbații. Standardul de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire HIV pentru toate populațiile-cheie a fost actualizat în corespundere cu ultimele recomandări internaționale și include pachetul de servicii de bază și pachetul suplimentar de servicii care este personalizat pentru fiecare grup-cheie, gender sensibil și adaptat grupelor de vîrstă. Suplimentar în noul Standard sunt incluse grupuri-cheie noi ca consumatorii de droguri neinjectabile și persoanele transgender (Standardul este aprobat prin Ordinul MSMPS nr. 278 din 18.03.2020)

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

De ce a plecat un secretar de stat de la Ministerul Sănătăţii

„E ca și cum ați invita țânțarii să discute despre malarie”. Remarci acide, microfoane închise și acuzații absurde. Cum au avut loc dezbaterile de la Parlament pe subiectul controlului tutunului

Tag: hiv/sida, training, prevenire, acreditare, asistent social, consumator de droguri

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.