Ministerul Sănătății, acuzat de încălcarea dreptului la viață și lipsă de transparență financiară. De ce Iulia Iațco, femeia care are nevoie de transplant de ficat în străinătate, nu poate fi operată

Sursa Foto: Iulia Iațco// Facebook

Silvia Rotaru

15 mai, 2020, 15:38

Vizualizări: 3956

Despre Iulia Iațco, pacienta care are nevoie urgent de un transplant de ficat, v-am vorbit într-un articol încă anul trecut, în luna octombrie. Ea suferă de sindromul Budd Chiari, o maladie rară ce se caracterizează prin insuficiență hepatică. Intervenția de care are nevoie nu poate fi realizată în Moldova, astfel că Iulia a găsit o clinică în Belarus.

Ca să poată fi operată are nevoie de 125 de mii de dolari, bani pe care nu-i are, dar pe care trebuie să-i plătească înainte să intre în sala de operație. Intervenția este costisitoare, astfel că pacienta s-a adresat Ministerului Sănătății să fie inclusă într-un program de finanțare destinat pentru astfel de situații. E adevărat că autoritatea din Sănătate a acceptat să finanțeze o parte din costuri, mai exact 15%, doar că Regulamentul care prevede condițiile de alocare a banilor spune că aceștia pot fi oferiți doar după ce se efectuează intervenția și doar după ce pacientul prezintă bonurile de plată și dovada că a fost operată.

Iulia s-a pomenit într-un cerc vicios. Ea a atacat decizia Ministerului Sănătății în judecată și a câștigat procesul în primă instanță. Acum dosarul se află la Curtea de Apel, iar femeia, ajunsă în pragul disperării și la insistența medicilor care o monitorizează, a plecat la Minsk înainte de pandemia COVID-19. A deschis un cont pentru donații și așteaptă decizia Curții de Apel. În plângerea sa, Iulia cere Ministerului Sănătății să-și revadă decizia de finanțare.

„De când Iulia a mers la minister, pe 6 decembrie 2019, am analizat materialele ei, am văzut documentul prin care ministerul promite 15 la sută din tratament, cu condiția să se facă tratamentul și apoi i se rambursează suma. Astfel, noi am mai scris o cerere și pe 23 decembrie, am primit un nou răspuns prin care ni se oferă 30 la sută fără a menționa cum obținem acești bani, practic”, a explicat pentru Sănătate INFO avocatul Iuliei, Viorel Chetrușca.

Acesta mai spune că Judecătoria Râșcani, prin decizia sa, a obligat Ministerul Sănătății să finanțeze tratamentul Iuliei Iațco, dar dispozitivul final a fost formulat ambiguu, astfel că avocatul a contestat-o la Curtea de Apel.

„Noi am contestat acest răspuns și pe 11 martie am obținut hotărârea prin instanță prin care Ministerul a fost obligat să finanțeze tratamentul. Însă dispozitivul acestei hotărâri nu a clarificat situația, a menținut mai mult neclaritatea. Pe de o parte, instanța a menținut cererea noastră, a obligat Ministerul să finanțeze acest tratament, adăugând „potrivit legislației în vigoare”. O hotărâre de judecată, executorie așa nu se scrie. Conform legislației în vigoare, Ministerul are toată perspectiva să interpreteze că până acum tot conform legislației a acționat”, ne-a explicat avocatul Viorel Chetrușca, care se ocupă de cazul Iuliei.

Deși contestația a fost depusă pe 27 martie, deocamdată cazul rămâne suspendat.

„Noi i-am rugat, am scris scrisori ministrei de nenumărate ori. Ei neglijează corespondența noastră. Există și practica Curții Europene pe un caz din 2012 împotriva Românei. Este fix cazul nostru, doar că acolo omul a murit și statul a fost condamnat”, ne spune Viorel Chetrușca.

Sănătate INFO a trimis o solicitare de informație Ministerul Sănătății pe 22 aprilie în care întrebăm de ce instituția nu poate oferi bani în avans clinicii în care urmează să fie operată Iulia, precum și cine ea decizia câți bani sunt oferiți pentru tratament. Pe 13 mai am primit răspuns.

„Conform art. 66 alin (5) al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar- fiscale nr. 181/2014, serviciile medicale care reprezintă obiectul contractelor încheiate, nu se regăsesc în lista excepţiilor stabilite prin art. 5 din Legea privind achiziţiile publice nr. 131/2015. Astfel, încheierea de către autorităţile/instituţiile bugetare a contractelor cu efectuarea plăţilor anticipate (avans) pentru servicii medicale, conform Legii menționate, se interzice”.

Responsabilii de la minister au mai precizat că au primit asigurare de la Ministerul Sănătății din Belarus că intervenția va putea fi efectuată fără plata în avans. „Potrivit răspunsului Ambasadei Republicii Belarus, instituția medicală specializată de stat din Republica Belarus poate efectua intervenția chirurgicală fără plata în avans cu încheierea contractului respectiv”, se arată în răspunsul remis de Ministerul Sănătății redacției Sănătate INFO.

Între timp, Iulia a plecat la Minsk pe data de 11 martie, cu două zile înainte să fie instituit codul roșu în țară. Iulia spune că a fost constrânsă de situație să plece, chiar dacă știa că transplantul nu va fi efectuat până nu va avea toți banii.

„Eu stau la Minsk și aștept. Până nu avem suma totală nu pot fi operată, dar au apărut complicații grave...nu prea avem timp. Sper că vom reuși...”, spune Iulia.

Iulia mai povestește că în luna februarie, ambasadorul Republicii Belarus la Chișinău a trimis o scrisoare către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în care i-a solicitat să fie semnată o scrisoare de garanție cu Ministerul Sănătății de la Minsk, prin care autoritatea de la noi se angajează să plătească pentru transplantul de ficat al Iuliei după efectuarea intervenției.

„Noi am aflat despre scrisoarea dată la judecată. Până-n ziua de azi nu este semnat niciun acord. Ei pot efectua transplantul, cu condiția ca statul să semneze o scrisoare de garanție, ei cer 100%, nu acceptă 30% din sumă”, ne explică Iulia.

Potrivit avocatului Viorel Chetrușcă, juristul Ministerului Andrei Șveț le-a spus că o asemenea scrisoare cu Ministerul Sănătății de la Minsk ar trebui să o încheie Iulia și nu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Juristul vorbea despre lucruri nepotrivite, ca să ducă în eroare instanța. El aborda faptul că Ministerul nu poate face o plată în avans, deși niciodată nu i-a cerut nimeni în avans. Ei din 14 februarie au răspuns de la Ambasadorul Belarusului în Moldova, prin care el spunea că totul se rezolvă, medicii au luat-o la evidență pe Iulia, o așteaptă, dar formal, trebuie să fie încheiat un contract, între Ministerul Sănătății și cei din Belarus. Juristul zicea că noi trebuie să facem contractul, adică Iulia, ceea ce este alogic. Iulia nu are sens să-și facă contract. În contract o parte își asumă obligația de finanțare. Belarușii nu vor plata în avans, ci să facă un contract prin care autoritatea din Moldova își asumă obligația că va plăti, chiar și în condiții post-factum. Din 14 februarie, ei nu au făcut niciun efort de a contacta partea belarusă. Nimeni nu vrea banii acum”, explică Viorel Chetrușcă.

Am întrebat la Ministerul Sănătății de ce evită să semneze acest contract? Iată ce ne-au răspuns.

„Referitor la cazul dnei Iulia Iațco comunicăm că, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a adresat scrisoarea către Ministerul Sănătății al Republicii Belarus, cu solicitarea de a facilita suport pacientei în realizarea tratamentului chirurgical necesar în cadrul unei instituții medicale specializate din Republica Belarus. Conform răspunsului Ambasadei Republicii Belarus, instituția medicală specializată de stat din Republica Belarus poate efectua intervenția chirurgicală fără plata în avans cu încheierea contractului respectiv”.

Iulia spune însă că în realitate Ministerul Sănătății nu a ajutat-o cu nimic. Această scrisoare nu are nicio putere juridică. Ea a repetat că instituția medicală din Belarus, care s-a oferit să efectueze transplantul vrea un contract cu Ministerul Sănătății de la noi, prin care acesta se obligă să plătească 125 de mii de dolari pentru intervenție. „Nu în avans, nu 30% și nici 70%, dar integral”, a explicat Iulia Iațco.

Despre tratamentele costisitoare

Anul trecut pentru tratamente costisitoare, din bugetul de stat au fost alocate 5 milioane de lei. Potrivit răspunsului primit de la minister, în 2019 au fost examinate 80 de dosare, iar 55 de pacienți au primit bani pentru tratament.

Banii au fost oferiți pentru tratamentul patologiilor oncologice avansate, transplant cu celule stem, tumorilor neurochirurgicale cu necesitatea tratamentului radiochirurgical, transplantului pulmonar și cardiac, malformațiilor congenitale grave.

„Din 2016, în fiecare an se alocă acești bani. Ei efectiv nu repartizează acest buget. O mare parte din bani se restituie anual în bugetul de stat. La solicitarea mea, ca Ministerul să facă demers de completare a bugetului, ministerul a zis că ei nu practică așa ceva. Este ilegal și ei au prea multe probleme să se ocupe și de asta, și în general, pentru că au probleme cu repartizarea acestor bani, și pentru că nu îi pot ajuta pe toți, ei se gândesc să renunțe la acest fond, pentru că nu-i pot ajuta pe toți. Ei zic că anual repartizează banii, dar hotărârea că repartizează banii pe an o fac în ultimele zile din decembrie. Oamenii real nu primesc acești bani, nu se consumă, ei se restituie în buget. Le-am spus să ne dea dovada de la Ministerul Finanțelor că din aceste 5 milioane să se facă 20, ei nu fac asta, nu vor și nici nu răspund la corespondență și asta tot este o obligație”, ne explică Viorel Chetrușcă.

Deocamdată, nu avem un răspuns de la Ministerul Sănătății privind afirmații avocatului. Sănătate INFO a trimis o solicitare în acest sens și va publica replica în momentul în care vor primi informația.

Pe lângă faptul că transplantul de ficat de care are nevoie Iulia nu poate fi efectuat în Moldova, Iulia Iațco nu beneficiază nici de medicamente compensate de către stat. Pur și simplu, nu există nicio reglementare care să-i asigure măcar cu tratament de susținere, spune femeia.

La întrebarea de ce pacienții cu maladii rare nu sunt asigurați cu medicamente compensate, Ministerul Sănătății ne-a răspuns că aceștia sunt o povară prea mare pentru stat, dar că abia de curând a fost creat un grup de lucru care urmează să elaboreze programul național privind controlul bolilor rare:

„Bolile rare constituie una din problemele majore de sănătate publică, atât din cauza ratei înalte de dizabilitate și mortalitate, dar și a poverii financiare pe stat și familie. Astfel, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii şi gradului de autonomie ale persoanelor afectate de boli rare prin acces echitabil la serviciile de diagnostic, tratament şi îngrijire medicală de înaltă calitate, prin Ordinul nr. 1451/2019, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a instituit grupul de lucru, format din reprezentanți pe domeniile de competență, responsabil de elaborarea Programului Național privind controlul bolilor rare”.

Sănătate INFO a mai întrebat în contextul cazului Iuliei Iațco cine au fost beneficiarii acestui program în 2019. Câți au fost pacienți simpli, câți funcționari sau demnitari și de ce fel de servicii medicale au beneficiat. Răspunsul este evaziv.

„Conform Regulamentului Comisiei privind selectarea pacienţilor pentru tratament şi/sau investigaţii costisitoare, de suport financiar pentru tratament peste hotarele țării pot beneficia cetățenii Republicii Moldova, în cazul imposibilității asigurării tratamentului și/sau investigațiilor în cadrul instituțiilor medicale din țară”.

Între timp, starea de sănătate a Iuliei se înrăutățește, iar din spusele ei, echipa de medici de la Chișinău, care o supravegheau, a întrerupt orice legătură cu ea.

„Medicul care mă supraveghea este supărat pe mine. Nu m-a contactat din decembrie. Eu sunt dată afară din sistemul nostru, pentru că am început litigiile cu Ministerul. De la Agenția de Transplant - niciun cuvânt. Măcar să mă întrebe dacă sunt în viață”, spune Iulia.

„Noi, încă de 2 ani, i-am spus că Moldova nu are posibilitate să facă aceste operații, precum nici în România nu se face. Am făcut tot posibilul ca să pregătim setul ei de documente, ca ea să poată să-l facă peste hotare. Care este sensul ca să-i oferim o senzație și să o ținem aici, dacă nu putem să facem nimic pentru ea?”, spune directorul Agenției Naționale de Transplant, Igor Codreanu.

Potrivit lui Igor Codreanu, anul trecut în țară au fost efectuate 7 transplanturi de ficat, iar alți 60 de pacienți se află pe lista de așteptare. Acum, că e pandemie și toate intervențiile planificate au fost sistate, în Moldova nu se fac nici transplanturi.

„Ea nu poate beneficia nici măcar de banii, pe care statul îi prevede pentru un transplant făcut în Moldova, care costă un milion. Dacă statul este gata să achite pentru un transplant în Moldova, de ce Iuliei îi dau 600 de mii de lei. Ei nici măcar nu vor să schimbe nimic. Cazuri din acestea mai sunt, dar lumea nu știe să se apere și ei sunt foarte deranjați că noi îi deranjăm. Noi vrem aplicarea legii, respectarea dreptului la viață și a altor valori, nimic mai mult”, a menționat în final avocatul Viorel Chetrușca.

În Moldova un transplant hepatic (inclusiv examinare, prelevare, transplant și tratament post-operator) costă 1.253.143 de mii de lei.

Pe 30 aprilie, avocatul Iuliei Iațco a depus o plângere la Procuratura Generală, dar și la Poliție, pe numele ministrei sănătății, Viorica Dumbrăveanu, privind neglijența în corespondența cu ea.

Iulia spune că va merge până în pânzele albe, pentru a-și apăra dreptatea, chiar dacă riscurile pentru viața ei sunt mari.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID

Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

Peste 3 milioane de dolari credit și zeci de milioane de lei din contul statului. Cum s-au cheltuit banii alocați pentru ajutorul de urgență în pandemie. De ce echipamentele cumpărate au rămas în stoc

Tag: iulia iatco, transplant de ficat, sindromul Budd Chiari, boala rara

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.