Diana Enachi despre lotul de viziere și respiratoare blocat în vamă: „Este un mare risc de corupție, când în stări excepționale se fac achiziții directe și netransparente”

Sursa Foto: Arhivă personală

Elena Cioina

24 aprilie, 2020, 18:28

Vizualizări: 5498

Am întrebat-o pe Diana Enachi, economist la IDIS Viitorul, instituție care monitorizează achizițiile actuale în domeniul sănătății, cum puteau rămâne blocate în vamă niște echipamente atât de necesare lucrătorilor medicali. Ce nu s-a luat în calcul?

De fapt, potrivit condițiilor contractuale, LismedFarm urma să-și primească banii de la stat după ce face livrările. Asta este o regulă generală în achiziții, nu se fac plăți în avans. Ei știau foarte bine că urmau să fie achitați în tranșe, după livrările pe care le vor face. Cumva și-au asumat toată treaba asta. Aici adevărul este undeva la mijloc. Poate și statul are dreptatea lui. Probabil sunt mai multe disfuncționalități în condițiile astea, inclusiv și la vamă.

Pe de altă parte, având în vedere că este o achiziție publică urgentă și este necesară statului, și nu companiei, aici se putea interveni. Noi așteptăm produsele acestea de trei săptămâni. Din start se fac achiziții de urgență, noi nu aflăm nimic, aflăm post-factum, dintr-o singură informație, iar ulterior livrările, plățile și toate condițiile acestea durează 3 săptămâni. Care este sensul să faci achiziții atât de urgent, netransparent, în momentul când tu nu ai rezolvat restul problemelor, cu livrările, cu comanda, cu vămuirea? Noi aici avem niște rezerve.

Vreți să spuneți că firma a fost lăsată pe cont propriu după ce s-a semnat contractul?

Da. S-a semnat contractul. Achiziția publică s-a finalizat. Potrivit contractului ambele părți au obligații și drepturi. În condițiile acestea o parte și-a asumat, conform condițiilor contractului, să livreze, a acceptat prețul și a acceptat să i se achite banii după ce produsul va ajunge la destinație, adică în gestiunea statului.

Dar în cazul acesta?

În această situație s-au făcut mai multe excepții ca noi să putem procura sau să acoperim necesitățile sistemului medical. Inclusiv, achiziții de urgență, fără transparență, prin contract direct. Dacă noi avem nevoie urgent de aceste produse, statul ar fi trebuit cumva să se gândească și la asta. Cum le vămuim, cum ajung produsele în spitale, într-o săptămână sau într-o lună.

Compania a invocat că nu are lichidități ca să plătească vămuirea. Autoritățile, CAPS în acest caz, nu avea obligația să ceară acte doveditoare precum că firma are lichidități inclusiv pentru această procedură?

Probabil au făcut-o, dar asta nu garantează nimic. La început, poți să prezinți orice dovadă. Exact ca în cazul garanției de participare la licitație. Tu demonstrezi printr-un certificat, printr-o garanție bancară că dispui de suma x. Ai semnat contractul și îți asumi responsabilitățile. Ulterior, intervin niște condiții, cum este această situație excepțională. Și atunci cealaltă parte se gândește că poate nu vor mai fi aplicate regulile generale a achizițiilor publice. Acum dau vina unul pe celălalt.

Compania spune „știți că în toată lumea sunt probleme cu livrările. Și ale noastre s-au oprit la fel ca celelalte, și, ulterior ei se gândesc că de aceste produse are nevoie statul. Poate el va interveni, de ce să scoată lichidități din buzunar?”

În astfel de momente este foarte greu să urmărești toate încălcările care se fac și cumva partenerii privați și statul își aruncă vina unul pe altul. Aici intervin mai multe situați neplăcute, nu se livrează, nu se achită, nu se vămuiește și așa mai departe. A cui e vina, nu știm.

Pe de o parte, nici nu poți face aceste excepții, pentru că TVA-ul este TVA și se achită nu pentru preferințe sau excepții. Probabil, ar fi trebuit să se achite eșalonat, pentru că a întârziat foarte mult. Azi e 24 aprilie, informația pe CAPS a fost publicată pe 26 martie, este deja o lună.

Există risc de corupție într-o asemenea situație?

Este un mare risc de corupție, când în stări excepționale se fac achiziții directe și netransparente. Aceste riscuri apar, mai ales în momentul în care companiile care se oferă să procure echipamente, medicamente și alte produse, trebuie să le livreze într-o zi sau două. Și când vezi că o companie, care a îndeplinit aceste condiții, a semnat contractul, dar este nouă și nu a mai avut contracte până acum, bineînțeles că apare acest risc potențial. Atunci te întrebi de unde s-a luat această companie?

Și ce ați constatat, de unde s-a luat această companie?

Ei livrează pentru instituțiile medico-sanitare diferite produse. Anul acesta au și alte contracte cu CAPSC, cu Institutul de Medicină Urgentă, au 3 contracte în 2020 și alte contracte în 2016. Anul trecut ei nu au avut contracte de achiziții. Probabil au avut, dar de valoare mică. Ceea ce verificăm acum sunt contractele de valoare mare. Din ceea ce am documentat, compania este cunoscută pe piață, este o companie mare. Condițiile care s-au cerut acum de către CAPCS le-ar putea îndeplini doar o companie care este demult în domeniu și care livrează echipamente sau dispozitive medicale.

Doamna Enachi, vă mulțumim pentru explicații.

Acest material este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Pledoarie pentru implementarea unui mecanism durabil de asigurare a transparenței banilor publici în sănătate”

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Radu Marian, deputat PAS: „Avem o instituție, CNAM, care gestionează practic 8 miliarde de lei și nu poți obține nicio informație de la ea. E o problemă gravă”

Tag: transparență, CAPCS, viziere, respiratoare

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.