CNAM nu a folosit anul trecut jumătate de miliard de lei. O parte din bani au fost folosiți abia acum, în plină criză, pentru a acoperi gaura financiară provocată de Covid-19
Irina Papuc
18 aprilie, 2020, 12:55
Vizualizări: 3427
Când vorbim despre sistemul de sănătate din Republica Moldova, obișnuim să spunem că este sărac și mai rar că ar fi prost administrat. În condiții de subfinanțare, cu spitale vechi și tehnică depășită, într-o țară în care plățile directe din buzunarul pacienților sunt aproape similare cu cheltuielile publice pentru sănătate, Compania Națională de Asigurări în Medicină a reușit să încheie anul 2019 cu un sold de jumătate de miliard de lei.
Banii nu s-au folosit până acum, deși suntem în plină pandemie, iar Republica Moldova are un procent covârșitor de cadre medicale infectate.
Subiectul banilor nefolosiți de pe un an pe altul la CNAM nu este nou. În ultimii trei ani, CNAM a înregistrat un sold de 200 de milioane de lei, apoi 239 de milioane de lei, apoi de 403 milioane lei, iar în 2020 compania a intrat cu un sold total de 549.696.000 lei. Tot în anii precedenți subiectul era discutat aprins în comisia parlamentară de profil însă nu și acum. După ce a devenit clar că fondul de bază va suferi pierderi din cauza faptului că o parte importantă a angajaților nu mai muncesc, respectiv nu se mai transferă contribuția procentuală, atât pentru angajat, cât și pentru angajator, s-a decis acoperirea deficitului format din acești bani. Potrivit unei hotărâri de Guvern, deficitul ar fi de 232 de milioane de lei și va fi acoperit din „ din contul soldului, care la data de 01.01.2020 a constituit 549 696,5 mii lei”.
CNAM invocă tot timpul în rapoartele sale că soldul format este folosit pentru acoperirea deficitului bugetar și a decalajului temporar de casă, dar cum s-a ajuns cu fiecare an la solduri în creștere nu este explicat. Acești bani se acumulează pe parcursul anului precedent, în urma administrării fondurilor. Teoretic, ar putea exista mai multe motive, inclusiv transferul tardiv de la Ministerul Finanțelor, dar asta nu înseamnă că beneficiarii – pacienții asigurați – nu sunt afectați. Curtea de Conturi atenționa anterior în rapoartele sale că astfel de situații „creează premise de neacordare a serviciilor medicale pentru persoanele asigurate”. CNAM nu a publicat raportul de activitate pentru anul 2019 ca să înțelegem cum au fost gestionați banii din fonduri. În 2019 CNAM a fost condusă de trei directori – Tamara Andrușca, apropiată omului de afaceri Vlad Plahotniuc, care s-a aflat în funcție până în luna august. Atunci a fost înlocuită de Andrei Matei, propus de Guvernul Sandu. Matei a plecat și el la scurt timp. În decembrie 2019, la cârma CNAM a venit Angela Belobrov, actualul director al companiei.
Ce prevede legea
Legea Nr. 1585 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală indică modul cum trebuie să fie utilizate fondurile.
„Soldurile de mijloace bănești constituite în urma executării fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul bugetar precedent se transferă pentru anul de gestiune următor, fiind repartizate prin legea anuală a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală sau prin rectificarea legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul respectiv, conform următoarelor cote: 25% – în fondul pentru achitarea serviciilor medicale, 25% – în fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, 50% – în fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Consiliul de administrare al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină va monitoriza corectitudinea distribuirii și utilizării soldurilor de mijloace bănești”.
Bani pentru teste
De la începutul crizei Covid-19, din trei fonduri ale CNAM au fost alocate peste 35 de milioane de lei pentru procurarea de teste din China, kituri de extracție și seturi de prelevare pentru colectarea, transportul și depozitarea biospecimenului. Astfel, din fondul de dezvoltare au fost scoase 20 milioane lei, din fondul de rezervă – 10 milioane lei şi fondul măsurilor de profilaxie – 5,7 milioane lei. Conform unei analize RISE, prețul unui test ajunge la 18 dolari sau 320 lei. Contractul, în valoare totală de 1,92 milioane de dolari, a fost semnat pe 4 aprilie, astfel că testele trebuiau deja să ajungă în Republica Moldova.
Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
13 octombrie, 2016, 19:42
13 octombrie, 2016, 14:54
13 octombrie, 2016, 19:40
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,44 %