Dosare, neconformități și legături politice, în spatele achizițiilor de ambulanțe de la CNAMUP

Sursa Foto: zdg.md

Anataolie Eșanu

18 noiembrie, 2019, 18:07

Vizualizări: 5190

După ani de zile în care parcul de ambulanțe, al cărui necesar este de 450 de unități, a fost mai mult „cârpit” cu autosanitare cumpărate sporadic, într-un număr insuficient, în 2018 un lot de 69 de ambulanțe noi ajungeau în R. Moldova, procurate cu bani din bugetul de stat. În urma unei licitații organizată de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, câștigătoare a fost declarată oferta unei companii care a propus ambulanțe rusești, de model Gaz Sobol.

În același an, 2018, un alt lot de ambulanțe, 36 la număr, au fost achiziționate cu bani publici. Autoritățile promiteau că acesta este doar începutul și că „vindecarea sistemului de sănătate” va continua cu achiziția a încă 170 de ambulanțe noi grație unui împrumut european.

Realitatea s-a dovedit a fi însă diferită. Procurorii anticorupție anchetează acum corectitudinea procedurilor de achiziții și modul de executare a contractelor încheiate, iar ultimele 170 de ambulanțe promise de autorități anul trecut au făcut „pană de cauciuc” în drum spre Moldova și nu au mai ajuns.

Ziarul de Gardă a analizat o serie de documente și a discutat cu oamenii implicați direct sau indirect în achiziția de ambulanțe din ultimii doi ani, dar și în exploatarea lor ulterioară. A descoperit angajați ai sistemului sanitar care se tem să vorbească deschis despre calitatea ambulanțelor pe care le-au primit în folosință, licitații suspecte, dar și tangențe politice ale firmelor care au livrat ambulanțe sau se ocupă de mentenanța lor.

69 de ambulanțe rusești pentru pacienții din sate

Licitația publică pentru achiziționarea autosanitarelor a avut loc pe 27 decembrie 2017. Autoritatea contractantă – Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească (CNAMUP), a desemnat drept câștigătoare oferta înaintată de ÎM „Autoritate Grup” SRL, o companie puțin cunoscută în acel moment. „Autoritate Grup” are adresa juridică în satul Coșnița din raionul Dubăsari și aparține, în cote egale, moldoveanului Vasile Cucu și cetățeanului turc Aygar Necati. Valoarea achiziției era de 44,99 milioane de lei.

Trei luni mai târziu, pe 12 martie 2018, CNAMUP semnează cu „Autoritate Grup” majorarea valorii contractului cu încă 6,74 milioane lei, pentru furnizarea unui număr suplimentar de ambulanțe. Astfel, valoarea totală a contractului a ajuns la 51,74 milioane lei, iar în schimbul acestei sume „Autoritate Grup” urma să livreze, într-un termen de 5 luni de la semnarea contractului, 69 de autosanitare rusești, de model Gaz Sobol.

Prețul unei unități a constituit 749,98 mii lei, adică aproximativ 36 de mii de euro la cursul valutar din decembrie 2017, atunci când a avut loc licitația.

Ultimele 12 ambulanțe au fost repartizate punctelor de asistență medicală urgentă abia pe 24 septembrie, deoarece „Autoritate Grup” a întârziat livrarea lor cu câteva luni. Din cauza acestei întârzieri, Boris Gîlca, fost secretar general de stat în MSMPS, spune că a solicitat rezilierea contractului de achiziție a ambulanțelor Gaz Sobol.

„Conform contractului cu firma furnizoare, acele 69 de ambulanțe de tip Sobol, ambulanțe de producție rusească, urmau să ajungă în R. Moldova până la 15 mai anul 2018. Acest lucru nu s-a întâmplat. Am cerut explicații de la CNAMUP urmate de răspunsuri evazive. Ulterior, pe 4 iulie 2018, am solicitat printr-o scrisoare oficială, adresată conducerii CNAMUP, rezilierea imediată a contractului cu compania-furnizor inclusiv încasarea penalității de cca 2,5 milioane de lei, conform prevederilor legale din acel contract. Acea scrisoare, din 4 iulie, a creat o mare agitație în rândul unor persoane implicate în această licitație defectuoasă. Drept urmare, chiar a doua zi, pe data de 5 iulie, ministrul a emis o altă scrisoare care a anulat scrisoarea mea precedentă, menționând că ministerul va monitoriza livrarea corectă și în totalitate a ambulanțelor, conform contractului”, afirmă Boris Gîlca.

Între timp, unele ambulanțe deja s-au defectat și au nevoie de reparație. De exemplu, în satul Bobeica, raionul Hâncești, lucrătorii medicali de la Punctul de asistență Medicală Urgentă deserves locuitorii câtorva sate din regiune cu un UAZ ruginit. Ambulanța nouă s-a defectat și este în reparație de mai multe luni. Mecanicii spun că are o defecțiune serioasă la motor și ei așteaptă altul nou.

ZdG l-a întrebat pe Vasile Cucu, reprezentantul companiei care a livrat ambulanțele, despre acest caz. Inițial, acesta a negat că autosanitara ar fi defectată însă ulterior a spus că trebuie să se mai documenteze. În schimb, i-a acuzat pe șoferi că nu exploatează corect unitatea de transport.

„Dacă o să-mi permiteți să mă documentez pot să vă zic și anume pe unitatea de transport intervenții, și pe echipamentul medical separat. Dar cunosc că această unitate de transport, din spusele inginerului mecanic, mereu se aduce cu reclamații că se gestionează incorect de către acești utilizatori, au o atârnare negospodărească față de această unitate de transport și chiar cu rea voință”, ne-a spus Vasile Cucu, cofondator și administrator al companiei „Autoritate Grup”.

Între timp, achizițiile de ambulanțe au intrat în vizorul procurorilor anticorupție, directorul și un vicedirector CNAMUP, fiind reținuți în „dosarul ambulanțelor”.

Directorul CNAMUP, fostul deputat democrat Boris Golovin, dar și unul dintre adjuncții săi, Oleg Barbă, au fost reținuți fiind acuzați de depășirea atribuțiilor de serviciu.

Mai exact, spun procurorii, Boris Golovin, care era director al CNAMUP însă suspendat din funcție pe perioada exercitării mandatului de deputat, i-ar fi dat indicații lui Oleg Barbă, proaspăt numit director interimar la CNAMUP, să semneze transferul ultimei tranșe de bani, în valoare de peste două milioane de lei, către firma „Autoritate Grup” deși aceasta nu livrase la timp ambulanțele, iar suma respectivă urma a fi reținută de stat drept penalități pentru neexecutarea obligațiilor contractuale.

„Învinuitul (Boris Golovin, n.r.) l-a determinat pe acest adjunct al său (Oleg Barbă, n.r.), să spunem așa, deși învinuitul era suspendat atunci din funcție, deținea funcția de deputat, să efectueze acest transfer persoanei juridice, deși directorul anterior și toți care cunoșteau problema, au refuzat să facă acest transfer. În ce privește învinuitul Barbă, acesta de asemenea este învinuit în săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, însă a recunoscut vina și a colaborat cu organul de urmărire penală”, a declarat procurorul anticorupție Mihail Ivanov, precizând că cei doi sunt prezumați nevinovați până când instanța va lua o decizie pe cazurile lor.

Boris Golovin se află pledează nevinovat, iar pentru că se află sub anchetă, nu a oferit detalii despre dosar. Oleg Barbă, reținut și el în „dosarul ambulanțelor”, a fost ulterior plasat în arest la domiciliu după ce, potrivit procurorilor, și-ar fi recunoscut vina.

De altfel, Boris Golovin este unul dintre cei 14 deputați comuniști, care în decembrie 2015, au anunțat că părăsesc partidul. Ulterior acesta, a devenit deputat democrat, iar peste puțin timp participă la concursul pentru funcția de director al CNAMUP. Este numit în funcție pe 31 decembrie de către fosta ministră a Sănătății, Ruxanda Glavan, acum și ea deputat în Parlament în fracțiunea democraților.

Totuși, Golovin preferă să rămână deputat, iar în locul lui, interimar devine Oleg Creciun, și el membru al Partidului Democrat, ulterior numit viceministru al Sănătății.

Sursele Ziarului de Gardă din interiorul CNAMUP spun însă că Boris Golovin, chiar dacă oficial era suspendat din funcție, conducea de facto instituția medicală, venind aproape în fiecare zi la sediul CNAMUP și dând indicații directorului interimar și vicedirectorilor.

Totodată, deși oficial deținea funcția de deputat, Boris Golovin participa la majoritatea evenimentelor publice organizate de CNAMUP, precum repartizarea noilor ambulanțe sau tăierea panglicilor de inaugurare a punctelor de asistență medicală urgentă din diverse localități.

Modul în care deputatul Golovin a deținut, concomitent, și funcția de director al CNAMUP a făcut și obiectul unui control inițiat de Comisia Națională de Integritate (CNI), după o sesizare depusă de Vladimir Voronin, deputat în acel moment.

Printr-un act din 28 aprilie 2016, CNI constata încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Boris Golovin. Deputatul a depus cerere de anulare în instanță și, într-un final, actul de constatare al CNI a fost anulat de către Curtea Supremă de Justiție, pe 1 noiembrie 2017.

Alte ambulanțe, alte neconformități

Tot în 2018, pe lângă ambulanțele din Federația Rusă, statul a cumpărat și 36 de autosanitare Mercedes, destinate Municipiului Chișinău. În acest scop, din surse bugetare, au fost alocate peste 50 de milioane de lei.

Potrivit fostului secretar general de stat în MSMPS Boris Gîlca, cele 36 de unități de transport au fost, de fapt, dube marfare transformate în ambulanțe de către firma din Turcia care a câștigat licitația organizată, de această dată, de Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate.

„Probabil coordonarea cu Ministerul Sănătății s-a efectuat la nivelul ministrului de atunci, deoarece nici o altă persoană din minister nu a deținut informații despre procurarea ambulanțelor Mercedes. Ulterior, după ce aceste ambulanțe au fost aduse în R. Moldova, rând pe rând, personalul medical și șoferii au început a raporta anumite deficiențe tehnice//După ce aceste raportări au devenit foarte multe la număr, noi, ca minister, ne-am pus întrebarea: de ce se întâmplă acest lucru? Și cineva din personalul de mentenanță al ambulanțelor ne-a spus: ce vreți dvs. de la niște ambulanțe neconforme? Eu am întrebat ce înseamnă ambulanțe neconforme? Și mi s-a răspuns că aceste ambulanțe, de fapt, nu au parvenit ca ambulanțe din fabrică, ci au fost procurate ca Mercedesuri marfare și reutilate în ambulanțe. Acest fapt a fost confirmat prin defecțiunile care s-au întâmplat și se întâmplă încă foarte des la aceste ambulanțe. Am atenționat, prin scrisoare oficială, asupra acestor neconformități firma din Turcia”, susține Boris Gîlca.

Cele 168 de ambulanțe care nu au mai venit

Pe 12 iulie 2018, premierul de atunci, Pavel Filip, semna un acord de împrumut, în valoare de 12 milioane de euro, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Din acești bani, Guvernul anunța că vor fi cumpărate 170 de ambulanțe noi.

La scurt timp a fost organizată o licitație în urma căreia a fost desemnată câștigătoare aceeași firmă din Turcia care livrase și ambulanțele Mercedes. De această dată însă oferta câștigătoare propunea ambulanțe Ford.

Livrarea ambulanțelor însă nu a mai avut loc, iar soarta acestui contract este, deocamdată, neclară pentru că și această achiziție a intrat în vizorul oamenilor legii. Procurorii însă evită să ofere detalii motivând că ancheta se află abia la început.

Întrebată despre motivele stopării achiziției ambulanțelor Ford, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a menționat că „au fost găsite nereguli în procedura de achiziții”, dar că nu ne poate oferi detalii pentru a nu prejudicia ancheta oamenilor legii.

(Discuția cu Ala Nemerenco a avut loc pe 5 noiembrie 2019. Între timp a fost votat un alt guvern, n.r.)

În perioada 27-29 iunie 2019 un grup de specialiști din R. Moldova s-au deplasat în orașul Adana din Turcia pentru inspectarea și constatarea corespunderii tehnice a ambulanțelor și dotării cu utilaj și aparataj medical a unităților sanitare Ford, care urmau a fi livrate în țara noastră.

„Am fost delegat de guvern în Turcia pentru a inspecta modelele de ambulanțe care urmau a fi livrate conform contractului: o ambulanță de tip B și una de tip C. Nu am plecat singur, am plecat cu un grup de experți-specialiști din R. Moldova. După inspecție a devenit clar că și aceste ambulanțe, la fel ca și echipamentele medicale din dotare, erau neconforme. Mai mult, echipamentele medicale erau montate aproape în condiții artizanale, de câțiva meseriași neautorizați ai companiei turcești care nu aveau competențele profesionale necesare. Ne-am dat seama de acest lucru deoarece dânșii ne întrebau pe noi: „unde doriți să vă instalăm echipamentul X sau Y? Pe peretele din stânga sau pe peretele din dreapta, mai sus sau doriți mai jos?” Conform standardelor europene pentru ambulanțe montarea echipamentelor este strict reglementată și standardizată și nu este un subiect de negociere”, constată Boris Gîlca după vizita la uzina care pregătea ambulanțele.

Astfel, susține fostul secretar general de stat, „grupul de experți din Moldova a concluzionat că ambulanțele nu sunt conforme, echipamentele sunt de foarte proastă calitate, montarea lor este efectuată neautorizat, iar costul acestora este surprinzător de înalt.

Săptămâna trecută, Sănătate INFO a scris despre rezultatele inspecției financiare la CNAMUP. Controlorii au depistat că instituția a „ascuns” aproape 1,5 milioane euro (peste 28 de milioane de lei). Altfel spus, pe parcursul anilor 2015-2018 și partial 2019, acești bani care nu au fost raportați în devizele de venituri și cheltuieli. Cum a reușit CNAMUP să economisească atâția bani, nu este clar deocamdată. Sănătate INFO a trimis o solicitare de informație către instituție, dar deocamdată nu a primit niciun răspuns.

Cu referință la neregulile depistate de către inspecție, s-au constatat abateri la procurarea ambulanțelor ani de-a rândul. De exemplu, inspecția constată că 32 dintre ambulanțele Soboli au ajuns în Republica Moldova cu 2 mii de km la bord deja parcurși. Asta, desi ar fi trebuit să fie zero. Tot Inspecția Financiară constată că ambulanțele procurate nu erau dotate din fabrică cu defibrilatoare, electrocardiografe, pulsoximetre, aspiratoare medicale, infuzomate. Acestea au fost puse în autosanitare după ce au ajuns în Moldova.

Încă un caz de agresare a unei echipe de pe ambulanță. Felcerul internat cu mai multe traumatisme

Eroina zilei. Un bebeluș de o săptămână a fost salvat de la distanță de un medic de la asistență urgentă

Opt nașteri în ambulanță de la începutul anului. Există riscuri, afirmă experții

Tag: CNAMUP, ilegalități, ambulanțe

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.