Medicii din Moldova și România s-au întâlnit să discute deschis despre arderea profesională. Cum pot fi ajutați medicii la capăt de puteri

Sursa Foto: Sanatate INFO// Veronica Calancea

Silvia Rotaru

09 aprilie, 2019, 15:37

Vizualizări: 6050

Anxietate, furie, agresivitate, epuizare fizică și emoțională, insomnii, incapacitatea de a simți plăcere sexuală sunt doar câteva semne, care ne dau de înțeles că suferim de Burnout sau secătuire emoțională. Sindromul îi afectează pe toți cei care au profesii ce implică relația invid-individ. Profilaxia sindromului Burnout a fost tema celei de-a patra ediții a Conferinței Științifico-Practice Naționale, organizată în perioada 5-7 aprilie, de către Asociațiile Balint din Moldova și România.

Noi, oamenii, suntem ca un burete care preluăm, mai ales, emoțiile negative ale celor cu care intrăm în contact

Ne afectează pe toți, credem că este ceva normal, dar prea puțini recunoaștem că suntem epuizați profesional. Zi de zi urmăm aceleași ritualuri, muncă până la epuizare, acasă continuăm pe aceleași note și nu știm să cerem ajutorul unui specialist, atunci când, pur și simplu, nu ne mai ajung puteri de nimic. Specialiștii susțin că este foarte important să găsim un echilibru și la momentul oportun să conștientizăm anumite semne, care ne prevestesc instalarea bornout-ului.

„Este tema cu care ne confruntăm în fiecare zi și pe care trebuie să o studiem, să o cunoaștem. Noi, oamenii, suntem ca un burete care preluăm, mai ales, emoțiile negative ale celor cu care intrăm în contact. Din suferință se naște suferință. Anterior, sindromul burnout era considerat boala profesională a managerilor. Acum, după mai bine de cinci ani de cercetări, s-a dovedit a fi boala subalternilor”, spune doctorul în psihologie, psihoterapeut, președinta Asociaţiei Balint din Moldova, Veronica Calancea și organizatoarea evenimentului.

De asemenea, psihoterapeutul mărturisește că este boala tinerilor la început de drum, celor care vor rezultate la cel mai înalt nivel.

„Sindromul burnout a devenit evident și la tinerii specialiști, pentru că cei cu stagiu de muncă nu prea îi acceptă ca prieteni. Nu colaborează, ci concurează cu ei. Astfel, tinerii ard încă de la începutul carierei lor. Anul acesta unul dintre punctele pe care am dorit să le abordăm, este să aducem la cunoștința celor din domeniul sănătății că starea burnout vine la persoanele care vor să facă munca bine. În Legislație ar fi necesar să fie stipulat ca fiind o boală profesională și nu ca un accident la muncă”, a adăugat psihoterapeutul.

Una din profesiile predispuse să fac Burnout este și cea de medic, iar medicii, de cele mai multe ori, nu înțeleg cum să definească ceea ce li se întâmplă.

„Medicii nu conștientizează acest sindrom, dar starea aceasta se răsfrânge în primul rând asupra celor apropiați. După cinci ani de zile în care a lucrat doar la masa de operații, un chirurg va manifesta deja are o stare de Burnout, deoarece atunci când merge în concediu el nu poate trăi fără operații. Primul lucru care trebuie realizat este să fie armonie între activitatea profesională și odihnă. Un specialist poate oferi mult mai mult, atunci când este odihnit, decât unul cu sindromul Burnout. El nici nu ajută pe alții și nici pe el nu se ajută”, menționează Veronica Calancea.

Medicii sunt cei mai predispuși să facă burnout pentru că sunt cei mai epuizați mental și somatic

„În primul rând suferă medicii, pentru că toată răspunderea pentru viața unui om este pusă pe umerii lor. Pe secția unde activez sunt 65 de paturi și 135 de pacienți pe lună. În afară de spitalizări pe zi, de consultațiile zilnice, este extraordinar de greu într-un timp atât de scurt să poți oferi pacienților tot ce au nevoie. Din păcate, acest ritm alert în deservirea pacientului te epuizează. Noi lucrăm cu cazuri grave. În primul rând, tu trebuie să fii bine ca să poți oferi sprijin pacienților. Din păcate, se pune o presiune mare pe eficacitate, randament, pe a face totul repede. Din fuga asta trebuie să te oprești să-ți acorzi timp”, afirmă și Simona Trifu, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”, București.

Doctorița a venit la Conferință cu alte colege și susține că și ea, la fel ca alți medici, a trecut prin astfel de momente.

Cel puțin un medic se sinucide pe zi în SUA din cauza arderii profesionale sau a oboselii

„Medicii sunt cei mai predispuși să facă burnout pentru că sunt cei mai epuizați mental și somatic, pentru că empatizează foarte mult cu pacienții, de fapt, sufletul lor este tot timpul acolo. Indiferent de cât de mult s-ar dărui, câteodată apar eșecuri medicale. Atunci, el ca medic, dacă a depus tot efortul și s-a străduit și a rezolvat un caz complex și totuși el nu are capăt, apare un moment de dezorientare”, a adăugat și medicul psihiatru, Ionel Țubucanu.

Potrivit unui studiu Medscape, cel puțin un medic se sinucide pe zi în SUA din cauza arderii profesionale sau a oboselii - o rată mai mare decât în orice altă profesie și de două ori mai mare decât în rândul populației în general.

În cadrul celor trei zile ale Conferinței, specialiștii au prezentat cazuri clinice speciale, dar și s-au reunit în grupuri pentru a discuta anumite aspecte ale acestora.

„În aceste zile am avut un Program de lucrări teoretice, prezentate de colegi din România și Moldova. Am avut lucrări care au abordat subiectul copiilor care ajung la maturitate să aibă sindromul burnout. Am avut grupuri de lucru închis, care cu ajutorul grupurilor Balint, au încercat să rezolve câteva cazuri prin care să le arătăm colegilor cum putem să îi ajutăm pe ceilalți. Deci, am avut și partea practică și cea teoretică”, menționează Veronica Calancea.

Psihiatrul Ionel Țubucanu este membru al Asociației Balint încă din 1993 de la înființare, spune că astfel de întâlniri sunt binevenite pentru specialiștii din domeniu.

„Este a doua oară când mă aflu în Moldova în cadrul acestor conferințe. Astfel de conferințe sunt un leac pentru suflet, pentru dezvoltare, sunt o incitație la cunoaștere. Este binevenit să ne întâlnit cu alți colegi din Balint din țară, dar și străini, pentru că vorbim despre numeroase aspecte privind burnout-ul. S-a discutat și se va discuta mult despre secătuirea profesională, pentru că este o boală cu care ne confruntăm din ce în ce mai des. În timpul conferinței, mă gândeam că sunt anumite structuri de personalitate care sunt predispuse să facă burnout. Sunt oameni robuști, pe care nimic nu îi poate secătui, dar sunt și oameni echilibrați, știu să se oprească când trebuie”.

„Aceste grupuri Balint sunt binevenite, pentru că în fiecare an învățăm ceva nou. Din păcate, trăim vremuri în care vrem să facem repede și mult, să ieșim în întâmpinarea pacienților. Este corecte să pui nevoie pacientului pe primul loc, dar la un moment dat trebuie să faci o pauză, să fie o balanță optimă între ceea ce te consumă pe tine, pentru că altfel nu vei mai avea de unde dărui”, a completat și Simona Trifu.

Metoda Balint poate fi aplicată atât în cazul medicilor, cât și a altor profesii. Aceasta a fost lansată la Chișinău acum trei ani în cadrul unei conferințe științifice la care au participat mai mulți experți din străinătate.

Dotate cu tehnică performantă, dar fără specialiști: Spitalele raionale vor fi ajutate să interpreteze investigațiile imagistice de la distanță. Guvernul a aprobat tarife noi

Noi reguli pentru aprovizionarea spitalelor: Ministerul Sănătății introduce un nou regulament pentru estimarea nevoii de medicamente, servicii și dispozitive medicale

Un moldovean beat a agresat medicii veniți în vamă să-i acorde ajutor

Tag: sindromul burnout medic ardere profesionala

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.