Sute de oameni, cu risc de infectare cu HIV, rămân în afara programelor de prevenire a maladiei. CNAM blochează finanțarea. „Noi acum avem atâta sifilis. De la o persoană am găsit alte 7-8 cazuri”
Elena Cioina
22 februarie, 2019, 16:24
Vizualizări: 4387
Organizațiile neguvernamentale din domeniul prevenirii HIV/SIDA, care aplică programe de prevenire cu HIV, cer autorităților din Sănătate să asigure finanțarea acestora pentru a evita creșterea numărului de persoane infectate cu HIV, sifilis, alte maladii transmise pe cale sexuală.
Reprezentanții
ONG-urilor, 12 la număr, au trimis o scrisoare către conducerea Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și a Companiei Naționale de
Asigurări în Medicină (CNAM), în care
își manifestă îngrijorarea față de sistarea finanțării programelor din partea statului,
începând cu luna noiembrie, 2018. Astfel, spun semnatarii scrisorii, este pusă
în pericol sănătatea oamenilor din grupurile de risc de infectare cu HIV și sănătatea
publică, în general. Mai mult, în cadrului Planul Național de sustenabilitate a
Programului Național de prevenire și
control HIV/SIDA și ITS, Moldova și-a asumat angajamentul să crească
finanțarea din bugetul intern pentru a putea beneficia de resursele Fondului
Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și Malarie. În caz contrar, organizația
internațională își rezervă dreptul să diminueze finanțarea.
ONG-urile din
domeniul prevenirii HIV/SIDA spun că în primele 9 luni ale anului trecut au
reușit să acopere cu servicii de prevenire a riscului de infectare (distribuire
de seringi, prezervative, lubrifianți, teste pentru depistarea HIV, consiliere,
etc) 33 de mii 688 de beneficiari. Alte aproape 3 mii de persoane au beneficiat
de asemenea servicii din banii alocați de CNAM. În timp ce în perioada
2017-2018, instituția publică a oferit 2 milioane de lei pentru 2 proiecte de
prevenire a infecției HIV/SIDA, în 2018 aceasta a desemnat câștigător un singur
proiect în valoare de 1 milion de lei, iar în luna noiembrie a sistat
finanțarea, deși proiectul este încă în desfășurare.
„Ce observăm
noi la nivel operațional este că CNAM nu debursează acum fonduri. Este un
anumit blocaj și noi nu înțelegem de ce. Noi avem acum în derulare un proiect
cu suportul CNAM, care a început anul trecut și trebuie să mai continue
jumătate de an și noi nu înțelegem care este situația – vor fi debursați acești
bani sau nu. Este vorba de 1 milion de lei, care se împarte la 3 organizații.
Urma să acoperim 1 mie de beneficiari din acești bani și ne-am oprit la
jumătate de termen de implementare. Din cauza aceasta am adresat scrisorile
către minister și CNAM pentru a înțelege care e soarta acestui proiect și de
asemenea noi suntem îngrijorați de faptul că statul și-a luat angajamentul de a
finanța în continuare astfel de programe, pentru că toți înțelegem că Fondul Global
își reduce fondurile pentru Moldova, dar cele care sunt acum disponibile sunt
alocate țării cu condiția că țara suplinește prin contribuția sa deficitele.
Nouă nu este clar cum o să-și îndeplinească statul, Republica Moldova,
angajamentul față de Fondul Global pentru anul 2019”, a declarat pentru Sănătate
INFO Lilian Severin, directorul AFI (Act For Involvement), organizație care
reprezintă interesele populațiilor cheie afectate de TB și HIV/SIDA la nivel
național.
L-am întrebat
pe Lilian Severin care sunt riscurile cauzate de lipsa finanțării din partea
statului?
„Dacă noi nu
avem bani, nu putem remunera angajații, de exemplu pe cei care merg în teren și
interacționează direct cu persoanele din grupurile de risc și le oferă
serviciile de care ei au nevoie. Respectiv riscăm să avem neacoperiți cu
servicii de prevenire un anumit număr de oameni. Ăsta e cel mai mare risc, iar
consecințele le înțelegeți și dumneavoastră care vor fi. Acum noi acoperim
beneficiari atâția câți putem. Ne paște pericolul României. Din păcate, odată
cu retragerea Fondului Global, acolo au avut o serie de probleme cu tratamentul
TB rezistentă la medicamente”, a mai spus Lilian Severin.
Organizația
GenderDOC-M, care implementează proiecte de prevenire a infecțiilor printre
lucrătoarele sexului comercial și bărbații care fac sex cu alți bărbați se
arată îngrijorată de faptul că deși prevenirea riscurilor de infectare face parte
din Programul Național de prevenire a HIV/SIDA și infecțiilor
sexual-transmisibile, nu se observă un interes sporit din partea
responsabililor pentru asigurarea continuității financiare interne.
„Când Fondul Global a anunțat că își retrage treptat
finanțarea pentru programele de reducere a riscurilor, țara s-a angajat să le
co-finanțeze. Observația mea este că puțin ce se face din partea recipientului
principal și programului național, fiindcă ei sunt cei care ar trebui să facă
advocacy pentru ca serviciile Programului Național să fie co-finanțat de către
stat. Mai mult se implică societatea civilă. Am înțeles că au început să poarte
tratative cu Ministerul Sănătății, au promis că va fi finanțare. Ar trebui să
fie mai activi ca să putem obține resurse financiare și din partea statului,
fiindcă Programul Național are foarte mari goluri financiare în interior. Anul trecut
a început al treilea proiect și au finanțat până în noiembrie. Decembrie și
ianuarie au blocat. Acum pentru proiectul pe care l-am câștigat de la CNAM cu
AFI am primit bani și pentru decembrie, și pentru ianuarie. Februarie este din
nou în aer. Și am primit bani doar pentru salarii. Oamenii trebuie să iasă în
teren să distribuie lubrifinate, să facă teste la HIV, acompanierea
beneficiarilor și nu putem face doar voluntariat. Noi vom lucra inclusiv în
martie, dar nu știm dacă vom avea continuitate”, și-a manifestat îngrijorarea coordonatorul
Programului sănătate LGBT din cadrul GenderDOC-M, Veaceslav Mulear.
În Nordul
Moldovei situația nu este mai bună. Organizațiile mici care lucrează, de
exemplu, cu consumatorii de droguri, sunt la limită. Bani nu sunt nici măcar
pentru combustibil ca să se deplaseze prin raioane, spune Victoria Cojocaru,
președintele organizației „Tinerele Femei din Cernoleuca”.
Aceasta a
adăugat că toate eforturile de până acum de a preveni și a menține controlul
HIV/SIDA, dar și altor maladii sexual-transmisibile în cele 8 raioane se reduce
acum la zero.
„A fost
foarte greu să ajungem la acești beneficiari să-i convingem să beneficieze de
serviciile noastre. Și este foarte important să continuăm, deoarece cu aceste
grupuri de risc nu lucrează nimeni – nici medicii, nici alți specialiști. Altă
dată, de exemplu, primeam materiale informaționale de la Centrul PAS și noi
făceam ore de informare cu ei, le explicam cum se manifestă tuberculoza, ce
simptome are, ce trebuie să facă atunci când observă aceste simptome, unde să
meargă. Noi mergeam acasă la ei, unde se adunau 10-15 persoane și făceam
informare. Acum ei au rămas ai nimănui și riscul nu e de epidemie, dar de
pandemie de TB și HIV. Dacă atât timp cât erau programele de reducere a
riscurilor a scăzut numărul celor infectați cu HIV printre consumatorii de
droguri, acum este risc să crească numărul celor infectați cu HIV sau hepatite
virale”, a mai spus Victoria Cojocaru.
Și Uniunea
pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor a trebuit să renunțe la câteva
sute de beneficiari.
„Noi am avut
cu Inițiativa Pozitivă, anul trecut, câte un proiect fiecare, a câte un milion
de lei, dar ele s-au terminat la sfârșitul lunii decembrie 2018. Alt concurs nu
a mai fost anunțat. Respectiv o parte dintre beneficiarii serviciilor au rămas
neacoperiți cu servicii, pentru că nu sunt resurse. Astfel, noi am renunțat la
2 raioane – Fălești și Ungheni, cu un număr destul de mare de consumatori de
droguri. În Fălești noi avem în jur de 800 de consumatori de droguri. La
Ungheni avem în jur de 500-600 de consumatori de droguri și lucrătoare ale
sexului comercial în jur de 400. Asta înseamnă ca consumatorii de droguri nu
vor folosi întotdeauna prezervativul, riscă să facă supradoze, să se infecteze
și să transmită infecții pe cale sexuală. Noi acum avem atâta sifilis. De la o
persoană am ajuns să identificăm vreo 7-8 cazuri. Am identificat, prin
relațiile sale sexuale, partenerii care i-a avut și am ajuns să identificăm
alte 7-8 cazuri noi. Astea sunt riscuri și este o povară pentru sistemul nostru
de sănătate”, a menționat pentru Sănătate INFO Ala Iațco, președintele Uniunii
pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.
Deocamdată nu
avem un răspuns de la responsabilii CNAM privind lipsa finanțării programelor
de reducere a riscurilor de infectare cu HIV. La fel nu știm de ce instituția
nu a demarat concurs de proiecte pentru acestea. În momentul în care vom avea un
răspuns, îl vom publica.
Potrivit Planului
Național de sustenabilitate a Programului Național de prevenire și control HIV/SIDA și ITS, Moldova s-a angajat
să crească gradual finanțarea programelor de reducere a riscurilor de infectare
cu HIV/SIDA. De exemplu, în 2018
contribuția financiară a statului a fost preconizată de 48% doar pentru
extinderea și îmbunătățirea calității serviciilor de reducere a riscurilor
oferite de punctele de schimb de seringi. În acest an, pentru același program,
contribuția internă ar trebui să crească până la 64%, iar în 2020 – să fie de
58%.
Costurile estimate
pentru procurarea consumabilelor de bază pentru programele de prevenire
(seringi și șervețele umede îmbibate cu alcool) care ar fi trebuit să fie acoperite
din bugetul public național au fost, în 2018, de 45%. Restul banilor pentru
acest program au fost acoperiți din proiectul Fondului Global. În acest an,
estimările au crescut la 61%, iar pentru anul viitor ar trebui să fie de 58%.
Ce indicatori trebuie să îndeplinească Moldova potrivit planului până în
2020:
- Cel puțin 60%
dintre consumatorii de droguri injectabile (CDI) ar trebui să fie acoperiţi cu
servicii de prevenire în cadrul programelor de reducere a riscurilor.
- 20% din
numărul estimat de utilizatorii de droguri injectabile - acoperiţi cu servicii de suport psihosocial și de
reabilitare, pentru accesul în timp util la diagnostic la HIV, TBC și ITS
(infecții transmise pe cale sexuală), accesul în timp util la tratament (ARV,
TB, farmacoterapie) și aderarea la tratament.
- 20% din
numărul estimat de utilizatorii de droguri injectabile - acoperiţi cu servicii de suport psiho-social și de
reabilitare, pentru accesul în timp util
la diagnosticarea HIV, TBC și ITS, accesul în timp util la tratament (ARV, TB,
farmacoterapie) și aderarea la tratament.
- Cel puţin 60%
dintre lucrătoarele sexului comercial (LSC) să fie acoperite cu servicii de
prevenire în cadrul programelor de prevenire şi servicii de prevenire HIV.
- Cel puțin 40%
dintre bărbații care fac sex cu alți bărbați (BSB) vor fi acoperiți cu servicii
de prevenire a HIV.
- Cel puţin 60%
dintre utilizatorii de droguri injectabile și lucrătoarele sexului comercial şi
40% dintre bărbaţii care practică sex cu bărbaţi trebuie să fie testaţi la HIV
şi îşi vor cunoaște statutul.
- 60% din
numărul estimativ al persoanelor adulte și 100% din numărul copiilor cu vârsta
până la 15 ani care trăiesc cu HIV și necesită tratament antiretroviral trebuie
să beneficieze de tratament.
- Rata persoanelor
care trăiesc cu HIV și sunt în viață, care au primit cel puţin un test CD4 în
ultimul an, să constituie nu mai puţin de 60%.
- Rata
transmiterii materno-fetale a infecției HIV nu va depăși 5%.
- Toate
persoanele în situaţii de risc de infectare cu HIV dintre cele care s-au
adresat au primit profilaxie post contact.
Tag: CNAM, programe de reducere a riscurilor, ONG, consumatori de droguri
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
O femeie risca să moară după ce a încercat să trateze cancer ...
22 aprilie, 2024, 11:39
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
AstraZeneca retrage vaccinul anti-Covid. Compania a recunosc ...
08 mai, 2024, 11:27
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,44 %