Când malpraxisul devine politică. Ce se întâmplă după un an de la decesul tinerei care l-a înfuriat pe Pavel Filip și a cerut închisoare pentru medici

Sursa Foto: Foto: Ziarul de Gardă/ Niculina Bulat

Irina Papuc

30 octombrie, 2018, 09:48

Vizualizări: 3340

În această săptămână se face un an de când premierul Pavel Filip a cerut dosar penal și închisoare pentru medicii care ar fi lăsat o tânără orfană să moară în stradă. La distanță de un an, realizăm că a existat un proces steril, mai mult motivat politic, decât cu dovezi clare de malpraxis. Medicul atras în proces, chirurg de profesie, își recunoscuse vina fără riposteze în vreun fel și era cât pe ce să stea la închisoare.

După un proces ciudat, realizăm că pacienta Niculina Bulat a murit de septicemie după ce a fost infectată cu o bacterie periculoasă în spital. În care spital nu avem de unde ști, ci doar presupune, căci acuzatorul nu și-a făcut treaba. În schimb, în lipsa unor dovezi clare, medicul care a interacționat cu ea a fost acuzat că nu i-a dat antibiotice, că dacă îi dădea „poate” nu dezvolta septicemie...

„Din cele cunoscute nu trebuie să facem o anchetă foarte profundă. Aveți la dispoziție o săptămână. Vreau să fie identificați cei responsabili pe lanț. Nu este o scuză că nu era pe dializă. Să trimiți omul în stradă, văzând că nu se poate mișca... Este vorba de omenie și atitudine. Începem a aluneca într-o criză de moralitate. Vreau răspundere penală. Vă rog să pregătim un demers către procurori”, a spus Pavel Filip într-o ședință extraordinară de Guvern pe 3 noiembrie 2017, unde Cabinetul de miniștri s-a întrunit să discute cazul Niculinei Bulat, o tânără aflată de aproximativ nouă ani în dializă și care era în fază de decompensare.

Tânăra chemase ambulanța pe parcursul mai multor zile pentru că se simțea rău. Din cauza acumulării excesive de lichid ascetic, lichidul a început să se prelingă în afară, provocând o rană a abdomenului. Deși a trecut prin trei instituții medicale în cele din urmă a murit la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde trebuia să fie supusă unei operații complicate. Cazul a generat o rezonanță enormă în societate, iar ministrul Sănătății de atunci, Stela Grigoraș, a fost nevoită să spună că toți cei implicați vor fi trași la răspundere și că sancțiunile vor „afecta sistemul per total”.

Din primele informații făcute publice cazul trăda o atitudine înjositoare a medicilor în raport cu pacienta care, între zilele de 21 octombrie și 2 noiembrie când a decedat, ceruse repetat ajutor medical. Numai că după mai multe investigații am constatat că lucrurile au stat cu totul altfel. Pentru starea Niculei Bulat cu siguranță există un vinovat, însă vina trebuia căutată în altă parte. În esență, autoritățile s-au axat pe doi medici – chirurgul Igor Martânov de la Spitalul Raional Soroca, despre care s-a spus că a refuzat să trimită pacienta cu o ambulanță la Chișinău, dar și chirurgul Tudor Bouroș de la Spitalul Municipal Bălți, care a examinat-o în Unitatea de Primiri Urgente și i-a scos lichidul ascetic din burtă. Bouroș a fost singurul care a efectuat o manoperă medicală până ca pacienta să moară la Institutul de Medicină Urgentă. După ce cazul a devenit public Bouroș a plecat din țară însă de proces nu a scăpat.

Igor Martânov a declarat anterior pentru Sănătate INFO că a fost precaut cu Niculina Bulat și nu a dat-o afară din spital, în toiul nopții, așa cum s-a scris anterior. Singura ambulanță pe care o deținea spitalul era defectă, iar șofer spitalul nu avea...

Cine l-a trimis pe chirurgul Tudor Bouroș la închisoare

Niculina Bulat a decedat, așa cum am scris anterior, la Institutul de Medicină Urgentă pe 2 noiembrie, la ora 23.45, conform materialelor din procesul penal. Pe 3 noiembrie a fost organizată o ședință extraordinară de Guvern și tot atunci a fost creată și o comisie de către Ministerul Sănătății. Mai mulți specialiști urmau să elucideze cazul și să pregătească un raport până pe 10 noiembrie. Concomitent, Procuratura Drochia a pornit o urmărire penală, apoi dosarul a fost transferat în gestiunea Procuraturii Generale.

Pe 14 decembrie 2017 scriam despre faptul că Ministerul Sănătății ține în secret raportul comisiei pe care a creat-o, căci nu a fost făcut public, în pofida solicitărilor oficiale pe care le-am înaintat. Tot atunci, șeful Centrului de Medicină Legală a refuzat să ne spună care sunt concluziile expertizei medico-legale deși aceasta era gata, conform materialelor din proces, încă de pe 20 noiembrie.

Medicul Tudor Bouroș era învinuit de încălcarea din neglijență a a normelor de acordare a asistenței medicale - articolul 213 din Codul Penal. Acuzatorul de stat a fost Procuratura Generală în persoana lui Ion Tețcu, procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice a PG (!). Acesta a cerut judecătorilor doi ani de închisoare cu executare pentru chirurgul Tudor Bouroș, la care să se adauge 3 ani de lipsire a dreptului de a practica medicina.

Dovezile în baza cărora procurorii au cerut condamnarea medicului

Acuzarea s-a bazat pe mărturii ale rudelor Niculinei Bulat, ale șoferului care a dus-o și adus-o de la spital, dar și ale medicilor și asistenților medicali cu care pacienta a interacționat direct sau indirect. De asemenea, procurorul pe caz a discutat și cu experți în medicina legală. Ce spun toți acești oameni este foarte interesant.

Ion Tețcu a declarat în fața judecătorilor că chirurgul Bouroș a încălcat prevederile Constituției, în ceea ce privește dreptul la viață, la integritate psihică și fizică, și a încălcat principiul de „a nu dăuna”. Tot Tețcu spune că medicul a dat dovadă de incompetență profesională prin faptul că nu a respectat „Standardele medicale de diagnostic și tratament profil chirurgical - adulți, reflectate în Anexa nr.1 "Chirurgia viscerală abdominală și endocrină" și anume, Caseta-K40 Hernia inghinală, ombilicală, femurală (pagina 20) și Caseta-K40.4 Hernie inghinală, ombilicală, femurală strangulate și Protocolul clinic național (în continuare, PCN-283) Hernia abdominală strangulată, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr.619 din 24.07.2017”.

Aceste norme prevăd că pacienta trebuia urgent operată, iar cu 30 de minute înainte de operație să i se dea o doză maximă de antibiotice – cefalosporine, administrate intravenos, la necesitate în combinație cu Metronidazol. Deci, medicul ar fi greșit că nu a operat-o. Apoi, după intervenție pacienta trebuia să stea obligatoriu sub supraveghere măcar o zi sau două, cu aplicarea tratamentului antibacterian. O altă greșeală ar fi că medicul nu trebuia să lase pacienta să plece, ci să-i acorde asistența necesară până la primirea ei de către un alt specialist în domeniul sănătății, lucru prevăzut de lege.

Pentru că a lăsat-o pe Niculina să plece, doar cu mențiunea de a prelucra rana cu Betadin, rana s-a infectat. Cauza decesului – șocului septic dezvoltat ca urmare a peritonitei fibrinos-purulente-complicație a fistulizării herniei ombilicale. Procurorul nu a ezitat să constate că pacienta a decedat anume pentru că medicul Bouroș nu i-a acordat asistența medicală necesară.

La rândul său, Tudor Bouroș a preferat să nu se apere. A spus instanței că este vinovat, își recunoaște vina, se căiește și acceptă să fie judecat în baza dovezilor prezentate. Totuși, când și-a explicat acțiunile el a spus că s-a temut să-i administreze antibiotice unui pacient într-o asemenea stare – Niculina era chinuită de boală și chiar dacă avea 20 de ani arăta ca un copil, era subnutrită și anorexică și avea insuficiență renală în fază terminală. Tot din materialele prezentate instanței se înțelege că Niculina nu mai putea primi medicamente intramuscular, ci doar în linguriță, pe cale orală: „...verișoara ei desfăcea fiola și turna în lingură conținutul și ea înghițea...”

În cadrul procesului au fost audiați trei experți din medicina legală și toți trei au spus același lucru - plaga post-operatorie din 21.10.2017 a reprezentat poarta de infecție și în lipsa unui tratament antibacterian de profilaxie a condiționat dezvoltarea complicațiilor care au dus la decesul pacientei. „Administrarea tratamentului antibacterian de profilaxie în perioada post-operatorie (după 21.10.2017) putea evita dezvoltarea complicațiilor care au dus la decesul pacientei”, a spus Eugen Grecișin. Ghenadie Bondari, și el expert, a fost ceva mai precaut și a spus că dacă se aplica tratament antibacterian profilactic, „posibil se putea de evitat complicațiile post-operatorii”.

Totuși, așa cum se înțelege din informațiile prezentate în proces, bacteria care a provocat șocul septic nu se știe când și cum a ajuns în organismul tinerei, căci la 7 zile de la intervenția efectuată la Spitalul Municipal Bălți medicii de la IMC au caracterizat plaga drept „curată fără semne de dehiscență inflamație sau necroză”. Serratia Marcescens, căci despre ea este vorba, este un germen patogen rezistent la antibiotic, care produce infecții nosocomiale – adică intraspitalicesti. Dacă sistemul imunitar este compromis o asemenea infecție poate da septicemie. Experții nu au explicat sursa Serratia Marcensens și când a avut loc infectarea însă tot potrivit lor, se pare că a avut loc aproximativ în jurul datei de 31 octombrie, în timp ce medicul Bouroș i-a efectuat paracenteza pe 21 octombrie. Din text însă nu este clar, deoarece detaliile din hotărâre au fost anonimizate haotic. Totuși experții nu au răspuns explicit în ce instituție medicală a fost contractată infecția și dacă nu cumva în timpul procedurilor de dializă la IMC, unde Niculina a fost de trei ori după intervenția de la Spitalul Municipal Bălți și unde i s-a prelucrat rana. Ei n-au răspuns la aceste întrebări, pentru că pur și simplu nimeni nu i-a întrebat. Respectiv, în proces nu s-a stabilit sursa infecției nosocomiale care a dus la șocul septic și, implicit, decesul, însă chirurgul Bouroș a fost găsit vinovat că nu i-a dat antibiotice Niculinei care să prevină dezvoltarea infecțiilor (!).

Pronunțarea sentinței

Procurorul a cerut ca Tudor Bouroș să facă închisoare timp de doi ani, iar trei ani în total să nu poată practica medicina. Judecătorii Curții de Apel Chișinău au considerat că este o pedeapsă extremă, nejustificată, iar argumentele sunt următoarele.

„Pornind de la constatările expuse anterior, Colegiul consideră că solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 213 lit.b) CP al RM - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita profesia de medic pentru un termen de 3 ani nu este rațională, deoarece în urma unui concurs greu de circumstanțe pentru medicul Bouroș Tudor și anume starea extrem de gravă a pacientei XXXXX care era condiționată de patologia XXXXXX, cât și insistența dânsei de a se trata anume la medicul curant la Centru Mamei și Copilului din mun. Chișinău, unde aceasta era înregistrată și primea tratamentul de XXXXX planificat a și dus la comunicarea insuficientă și ineficientă cu pacienta, care în rezultat a dus la consecințele neprevăzute de medic”.

Se pare că și o distincție oferită de Mircea Buga, fost ministru al Sănătății și actual consilier al lui Filip, l-a salvat pe medic.

„La fel, de important este și faptul că la 21.06.2015 de către Ministrul Sănătății, dl Mircea Buga, a fost remarcată activitatea dlui Bouroș Tudor prin decernarea Diplomei pentru activitate prodigioasă în domeniul ocrotirii sănătății, responsabilitate, contribuție personală la dezvoltarea și perfecționarea asistenței medicale acordate populației”, se menționează în hotărârea instanței.

Așadar, în apel, în cele din urmă medicului i-a fost suspendată executarea pedepsei, iar pentru un an se află în termen de probă. Instanța a mai stabilit că medicul va fi cel care va plăti și cheltuielile de judecată. Hotărârea nu a fost atacată la CSJ de niciuna dintre părți. Aceasta poate fi consultată aici.

În urma acestui proces însă am rămas cu toții cu întrebările pe care le-am avut acum 1 an, când Niculina Bulat a murit, iar societatea încerca să înțeleagă cine și unde a greșit. De ce în țară există o singură secție de hemodializă pentru copii, doar la Chișinău, de ce spitalele raionale nu dispun de ambulanțe și șoferi, ce pot face medicii când pacienții grav bolnavi refuză ajutor medical și internare etc – sunt doar câteva dintre întrebările fără răspuns. Evident, acest proces ciudat nu a fost util nici măcar pentru a răspunde la întrebarea: cine se face vinovat de infectarea cu o bacterie fatală a Niculinei Bulat și, barem, măcar dacă a fost raportată așa cum cere legea. Nu știm nici dacă doctorii sunt instruiți cum să conlucreze cu pacienții complicați, de ce nu sunt suficiente servicii de îngriji paliative, nu știm nici dacă sistemul a îmbunătățit comunicarea dintre instituțiile medicale de nivele diferite în cazul unui pacient cu mai multe boli cronice, așa cum era Niculina, dacă asistența medicală primară a fost îmbunătățită în vreun fel de atunci. Cert e că acest caz de malpraxis nu a schimbat nimic, așa cum ne promitea ministrul Sănătății.

Centrul Medicilor de Familie din Bălți are un nou director

Cum se descurcă în pandemie pacienții cronici. Povestea lui Tudor Trifan, tânărul care le-ar fi cerut celor doi președinți să-l ajute cu o proteză pentru picior

Ministerul Sănătății renunță la două imobile pe care le-a lăsat în paragină mai mulți ani la rând

Tag: niculina bulat tudor bouros pavel filip

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.