Ale cui sunt interesele din spatele reformei grabnice și nefezabile în asistența medicală primară

Sursa Foto: Arhivă personală

Administrator

31 mai, 2018, 13:27

Vizualizări: 9316

Reforma propusă în medicina de familie și proiectul de lege pregătit pentru a fi înaintat pentru votare Parlamentului trezește prea multe întrebări, la care nimeni nu s-a catidixit să dea măcar un răspuns.

Ala Nemerenco, expert în sănătate

1. De ce o așa grabă?! Premierul cerea la început reforma în 2 săptămâni. După a fost sfătuit că e nevoie de câteva luni. Nici săptămâni, nici luni nu sunt termene rezonabile pentru asemenea reforme radicale.

2. De ce nu s-a discutat niciodată (cu excepția unor prezentări generale despre de-birocratizare, îmbunătățirea serviciilor și în-fericirea medicilor de familie...) despre modalitatea creării, stabilirii, atribuirii, retragerii, suspendării, cedării, preluării practicii libere/cabinetului. Despre modul de funcționare și întreținere a lui. Despre volumul exagerat de lucrări pe capul medicului de familie care și așa nu reușește să facă față la cele medicale.

Nu putem să ne comparăm cu Olanda, SUA și alte țări de sute de ori mai dezvoltate decât noi, care au o asemenea practică - cu drumurile lor, cu transportul de care dispun, sisteme informaționale, și un alt nivel de cultură cât și atitudine față de propria sănătate. Vedeți exemplul României și învățați din el.

3. De ce nu a fost prezentat vreun exemplu de calcul al venitului prognozat al cabinetului? Haideți să facem un exercițiu ușor. Cabinetul Medicului de Familie (MF) va avea un venit lunar în baza numărului de pacienți înscriși și contractului cu CNAM. MF va trebui să achite salarii și contribuții sociale pentru asistentele medicale, femeia de serviciu, contabil; după care cheltuielile de întreținere și funcționare a cabinetului. Chiar dacă va fi comodat și nu va plăti chiria vor exista cheltuieli curente - apă, canalizare, încălzire, electricitate, telefonia, internetul, paza, gunoiul, contractul pentru deșeurile medicale de la sala de proceduri și vaccinări, protecția muncii.

Nu uitați și alte cheltuieli: formulare de rețete, trimiteri, extrase, hârtie pentru imprimantă, contracte de mentenanță pentru echipamente (ECG, tensiometru, cântare, laptop/computer, imprimantă, etc.), standardizarea anuală a echipamentelor, consumabile IT, consumabile echipamente, medicamente pentru prim ajutor, spirt, vată, tifon, dezinfectante, detergent, etc.

Dacă plata per capita pentru Asistența Medicală Primară nu va fi divizată, adică nu vor merge plățile separat pentru analize de laborator/investigații conform Pachetului Unic de servicii direct la furnizori (laboratoare, Centre, etc), dar vor rămâne la medicul de familie, nu uitați și de aceste cheltuieli. Și ele sunt mari. Da, și contractele cu zeci de furnizori.

Iată, după toate acestea va rămâne în sfârșit un venit al medicului, din care el la rândul său trebuie să achite în nume propriu impozitele la stat pe cabinet, apoi impozitul pe venit, contribuții CNAS, etc. Iată atunci, ceea ce va rămâne în mână (dacă!!!) va prezenta câștigul lunar al unui medic de familie.

4. Concediul de odihnă, un drept garantat de constituție, nu cred că va mai fi posibil în modalitatea în care a fost folosit de medicul de familie, deoarece el nu mai este angajatul nimănui. Deci dispare posibilitatea concediului per se, fiind posibilă odihna doar prin convenția de reciprocitate. Aceasta e singura formă de înlocuire între colegi, și nu va fi întotdeauna posibilă, mai ales la sat sau zone mai izolate. A explicat cineva medicilor de familie cum va fi în cazul concediului medical? Tăcere. Un fel de - se vor descurca... În România am cunoscut medici de familie care nu au avut un concediu normal de 10 ani.

Astăzi medicina de familie se îngloadă în miile de sarcini și indicatori. Medicii de familie pleacă din sistem cu zecile. Satele rămân fără medici. Iar sistemul, în loc să-l ajute, să-l ridice, îl îngloadă mai tare.

Cu câți medici de familie am rămas în Moldova

Accesul la serviciile de bază reprezintă un drept fundamental și este responsabilitatea guvernelor de a asigura tuturor cetățenilor acest acces. Este un deziderat al Organizației Mondiale a Sănătății susținut de toate structurile internaționale. Acces fără cadre medicale nu ai cum să asiguri.

Cum va fi asigurat acest acces în urma reformei, care în zona rurală acum e mai prost decât prost? Care este argumentul forte în politica de resurse umane în AMP al autorilor proiectului? Cred ei cumva că va fi coadă la concursul organizat de către minister pentru a activa în practică liberă în zone rurale și defavorizate?

În 2017 activau doar 1630 medici de familie din cei 2136 câți erau în 2002. Pierderi ca pe front - 1/4 din întreaga armată (506).

Media pe țară a scăzut considerabil de la 5,4 medici de familie la 10 mii populație în 2009 la 4,6 în 2017 (pentru comparație: media europeană este în jur de 7 MF la 10 mii populație). În raioane situația este și mai grea: Cantemir - 2,1 medici de familie la 10 mii populație; Șoldănești - 2,2; Vulcănești - 2,8; Orhei (la o distanță de doar 50 km de capitală) - 3,0!, Fălești - 3,4, etc, etc.

Plecarea în masă înseamnă colaps

Despre care accesibilitate garantată la servicii putem vorbi când un medic de familie în zona rurală are în îngrijire și 5 mii populație, și chiar mai mult? Cum lucrează acești medici și ce zic pacienții de la sate?

În 2016, 28,5% din toți medicii din sistemul public din Moldova erau pensionari (datele Sindicatului Sănătate). Printre medicii de familie acest procent e și mai mare. Un studiu realizat de către Centrul Național de Management în Sănătate, în 2015, relata că 10,1% dintre medicii de familie erau în categoria de vârstă >65 ani, 30% - în categoria 55-64 ani (care acum deja toți au atins vârsta de pensionare). Același studiu subliniază că 81% dintre toți medicii de familie sunt femei. Deci, estimativ avem 40% pensionari medici de familie.

Totodată, e bine să cunoaștem (potrivit datelor Ministerului Sănătății), că în raioane, în 2017, au fost repartizați doar 13 medici de familie din 53 cât a pregătit universitatea de medicină. Câți au mai rămas azi acolo nu ne spune niciun oficial. Dar toți cunoaștem că tare-tare puțini. Doar câțiva.

Cine își imaginează că măcar unul dintre medicii pensionari se va aventura să-și organizeze practică liberă, în special la sate, și-și va răsturna în cap toate sarcinile despre care am scris mai sus, cred că este un visător incurabil. Și să ne așteptăm atunci că grație reformei acești 40% pensionari care-s 650 de medici de familie vor decide să plece din sistem. Dacă măcar jumătate dintre ei pleacă toți odată, aceasta înseamnă colaps.

În spatele reformelor din întreaga lume stau politicienii. Mă frământă un singur gând. Cine sunt politicienii noștri care s-au apucat de așa ceva, mai ales într-un an electoral? Kamikaze, aventurieri, ori altceva?

Marina Pleșca: „Atacurile de panică și frica de moarte, cele mai frecvente frici ale moldovenilor, acutizate de Covid și războiul din Ucraina. Cum se manifestă și la cine te adresezi după ajutor”

„Credeți că agresorii fetei care s-a sinucis pot fi educați fără sancțiune penală? La 16 ani ei nu știau că NU au dreptul să lovească nicio ființă umană, să se urineze pe o ființă umană”?

Directorul regional OMS/Europa, Dr. Hans Henri P. Kluge: „Această pandemie, la fel ca toate celelalte pandemii de dinainte, se va încheia, dar este mult prea devreme pentru a ne relaxa”

Tag: ceață, reformă, medici de familie

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.