Ce vrea CNAM să (nu) spunem despre Legea Fondurilor și creșterile „impresionante” de finanțare

Sursa Foto:

redactor

09 decembrie, 2017, 11:37

Vizualizări: 2272

Autor: Irina Papuc

Ieri, Compania Națională de Asigurări în Medicină a expediat redacției Sănătate INFO un text cu titlul de drept la replică în legătură cu articolul „Legea Fondurilor pentru 2018 în 10 puncte principale”, publicat pe 7 decembrie pe pagina noastră. CNAM s-a arătat nemulțumită de faptul că nu au fost luate în calcul cifrele aprobate pentru anul 2017 în Legea Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, ci cifrele executate în acest an. Astfel, compania a solicitat să i se publice dreptul la replică integral, în care face referire la cifrele aprobate inițial pentru anul 2017 și la cele prevăzute în Legea Fondurilor pentru anul 2018, însă fără precizări despre ultimele modificări, în urma cărora au fost reduse substanțial unele fonduri și programe. Cu alte cuvinte, CNAM vrea să pomenim despre anumite sume care în realitate nu s-au cheltuit.

Întrucât nici noi nu am fost corecți până la capăt, iar CNAM are dreptul la replică, vom oferi acest spațiu precizărilor instituției, însă cu explicațiile de rigoare, pentru a nu spune adevărul pe jumătate.

Astfel, CNAM spune că afirmaţiile precum că „fondul de profilaxie creşte de la 6 la 25 de milioane de lei” și „fondul de administrare al CNAM creşte, de asemenea, cu 4 milioane de lei” ar fi inexacte. Instituția comentează că „în realitate, cele două fonduri rămân la nivelul anului 2017”, explicând că potrivit metodologiei, în momentul examinării Legii fondurilor AOAM în Parlament, sunt comparate datele bugetelor aprobate, şi nicidecum ale celor executate.

Explicăm că parlamentarii au decis că fondul de profilaxie în anul 2018 va constitui 25 de milioane de lei. Este adevărat că în anul 2017 suma aprobată pentru acest fond a fost, la fel, de 25 de milioane de lei, însă în urma modificărilor operate la lege și publicate în Monitorul Oficial la 11 noiembrie, acesta a fost redus la 6 milioane de lei. În ceea ce privește fondul de administrare al CNAM, acesta va constitui în anul viitor 78 de milioane de lei - atât cât s-a aprobat și inițial pentru anul 2017. Totuși, modificările aprobate de deputați la 20 octombrie arată că fondul de administrare a fost cu 4 milioane de lei mai puțin.

CNAM ne mai scrie că nu este de acord cu expresia „sectorul spitalicesc rămâne «cenuşăreasa» sistemului”, precizând că „pentru sectorul respectiv este prognozată o creştere semnificativă a alocărilor comparativ cu alte tipuri de asistenţă medicală”, adică o majorare cu 247,2 milioane de lei pentru anul 2018 faţă de 2017, dar nu cu „aproximativ 150 de milioane de lei”, cum am scris în articolul nostru.

Și în acest caz CNAM vrea ca noi să spunem adevărul pe jumătate. Într-adevăr, instituțiile medicale urmează să beneficieze de o creștere a resurselor financiare alocate în 2018 cu aproximativ 250 de milioane de lei, însă ajungem la această concluzie dacă, la fel, comparăm doar bugetele aprobate. Trebuie însă să indicăm faptul că abia la sfârșitul acestui an bugetul instituțiilor spitalicești s-a majorat cu 90 de milioane de lei, prin aceeași lege, publicată în Monitorul Oficial pe 16 noiembrie. Astfel, dacă bugetul nu se suplimenta cu 90 de milioane, atunci am fi putut spune că diferența ar fi fost de 250 de milioane, așa cum vrea CNAM. În același context, amintim că unele instituții au înregistrat datorii la plata indicatorilor de performanță. Autoritățile întârzie să comunice care este cifra deficitară pentru plata indicatorilor de performanță. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale ne-a răspuns astăzi doar că are loc „procesul de reestimare a sumelor contractuale”.

De asemenea, CNAM ne acuză de fals atunci când am menționat că „bugetul fondurilor pentru anul viitor s-a subțiat cu 107 milioane în doar o lună” şi că „statul va aloca mai puțini bani pentru persoanele pentru care are calitatea de asigurător decât era prevăzut, iar sumele vor fi compensate din polițele plătite în formă procentuală”. Aici nu avem prea multe de explicat, deoarece în același alineat instituția recunoaște că are loc diminuarea veniturilor cu 107 milioane de lei, însă precizează că acest lucru „nu are loc doar din contul bugetului de stat, ci în mai mare parte şi din primele în formă de contribuţie procentuală, ca urmare a micşorării fondului de retribuire a muncii pentru anul 2018”.

În final, CNAM consideră „eronate” afirmațiile precum că „fertilizarea in vitro nu se regăseşte în intervențiile prioritare ale CNAM” şi că instituţia „nu era gata să acopere din fondurile sale cheltuielile pentru bolnavii de cancer”. „Precizăm că pentru 2018 este prevăzută dublarea numărului de proceduri de fertilizare in vitro, iar în ceea ce priveşte compartimentul „oncologie” urmează a fi promulgate modificările recente ale articolului 41¹ din Legea ocrotirii sănătăţii. Subliniem că fertilizarea in vitro, oncologia, alte programe, precum cardiologia intervenţională pentru adulţi şi copii, transplant, protezarea de şold şi de genunchi, operaţiile de cataractă sunt priorităţi stabilite anual de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, care ar putea să nu se regăsească într-un document elaborat pe un termen mai lung la nivel de instituţie, cum ar fi Strategia de dezvoltare instituţională a CNAM”, mai scrie instituția în replica sa.

Vom explica următoarele: Procedurile de fertilizare in-vitro nu s-au regăsit în strategiile autorităților pentru a explica cum și de ce fertilizarea a devenit prioritate. Dacă există calcule exacte, inclusiv metodologia de calcul pentru o singură procedură, dacă există argumente solide pentru care FIV a devenit prioritară, în condițiile în care pe alte domenii sunt observate subfinanțări critice (tratamentul bolnavilor de cancer de exemplu), atunci CNAM ar trebui să ne arate și nouă aceste calcule și să ne convingă că anume FIV trebuie să fie prioritate. Aceeași situație e și în cazul bolnavilor de cancer, tratamentul cărora statul îl va împărți la anul cu privații. Modificările propuse la Legea ocrotirii sănătății privind tratamentul bolnavilor oncologici nu au fost comentate în niciun fel de către CNAM. Atât CNAM, cât și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu au venit până acum cu un calcul clar prin care să explice modalitatea de finanțare a cazului oncologic tratat într-o instituție privată și care sunt cheltuielile prognozate. Avizul CNAM la proiectul de lege nu a fost prezentat opiniei publice, la fel cum instituția nu a indicat în strategiile sale despre capacitățile sau lipsa lor de a deschide calea instituțiilor private către pacientul oncologic.

Singura erată pe care am admis-o în articol și care a fost redactată cu mențiunea de rigoare ține de transferurile din bugetul de stat pentru categoriile de persoane asigurate de Guvern. Astfel, CNAM a atras atenția că „transferurile din bugetul de stat pentru categoriile de persoane asigurate de Guvern sunt planificate în volum de peste 2 miliarde 634 milioane de lei, cu 108,6 milioane mai mult faţă de anul curent sau cu 4,3%” şi nu „cu doar 41 de milioane”, cum am scris în articol.

Persoanele afectate de tuberculoză se pot trata acasă

Pliculețele cu nicotină: ce spune și ce nu spune mass-media din Republica Moldova

După 20 de ani de la interzicerea sponsorizării țigărilor în Formula 1, industria tutunului găsește noi metode de a ajunge la tineri. Peste 160 de ONG-uri cer oprirea promovării nicotinei

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.