Cazul Brăguța ne arată de ce sistemul medical e defect. Medicii au „aflat de la televizor” că tânărul are probleme mintale, iar echipele 903 n-a trecut nicăieri semnele de maltratare

Sursa Foto:

redactor

05 decembrie, 2017, 17:33

Vizualizări: 2802

Mai multe neajunsuri, începând de la asistența medicală primară, până la cea terțiară demonstrează o lipsă de normalitate în sistemul medical de la noi.

Autor: Irina Papuc

Mai multe neajunsuri, începând de la asistența medicală primară, până la cea terțiară demonstrează o lipsă de normalitate în sistemul medical de la noi. De la lipsa medicilor, până la lipsa oricărei comunicări între specialiști, trimiterea datelor medicale prin poște personale și până la indiferența echipelor de urgență care văd în fața lor deținuți maltratați – toate acestea „împletite” cu insistența cu care poliția a vrut să-l învețe minte pe Brăguța, a făcut ca tânărul să moară în condiții suspecte, în timp ce se afla în custodia statului. Acestea sunt câteva din constatările Ombudsmanului, care a prezentat un raport special în privința modului în care a fost tratat tânărul, de la arest până la decesul lui.

Autoritățile din Moldova au demonstrat că este posibil ca un om să fie tras pe dreapta pentru depășirea vitezei și să moară la doar câteva zile într-un penitenciar. Deși avocatul care se ocupă de caz, dar și opinia publică, au manifestat nemulțumiri privind intervențiile celor din domeniul medical, autoritățile nu s-au apucat să vadă unde au fost erorile și ce trebuie schimbat.

Astăzi, ombudsmanul a prezentat presei un raport special, compus din patru compartimente, ultimul fiind dedicat sistemului sănătății. Iată concluziile oficiului Avocatului Poporului.

1. Abateri au fost admise la toate verigile sistemului de sănătate prin care a trecut Andrei Braguța în calitatea sa de solicitant de servicii medical

2. Medicul de familie din satul Biruința nu știa că Andrei Brăguța ar fi fost la evidența medicului psihiatru. Acesta spune că l-a văzut în acest an pe Brăguța de două ori: o data când avea o viroză și altă data când a cerut un certificat pentru a fi admis într-o instituție de învățământ. Cartela medicală se află la el, însă fără orice detalii despre tratamentul administrat.

3. Medicul psihiatru de la Centrul de Comunitar de Sănătate Mintală de la Sângerei află „de la televizor” că Andrei Brăguța avea o tulburare psihică. El a spus că pacientul singur se adresează la Centru cu epicriza eliberată de la instituția psihiatrică unde s-a tratat. Pacientul așa și nu a venit. Epicrizele se transmit medicului psihiatru „prin poștă simplă”. Niciuna din cele șase epicrize trimise de Spitalul de Psihiatrie de Bălți nu au ajuns la medicul specialist.

4. Prima internare a pacientului Andrei Brăguța la Spitalul de Psihiatrie Bălți are loc în 2012. De atunci, acesta a fost internat repetat de șase ori cu „o maladie psihică”. Medicul care l-a tratat i-a prescris rețete cu indicarea preparatelor psihotrope pe care să le ia, dar „nu știe” dacă tânărul a urmat tratamentul indicat de fiecare dată pe perioade scurte, de la 7 la 10 zile.

5. La Departamentul de primiri urgente de la Institutul de Medicină Urgentă Brăguța a fost adus pentru prima dată cu „traumă în stradă, întâmplător”. Medicii au constat doar leziuni, nu și vreo problemă psihică. Pacientul s-a aflat în instituție 15 minute. Institutul de Medicină Urgentă nu dispune de medic psihiatru în statele de personal.

6. Șeful secției expertiza psihiatrico-legală staționară pentru persoane arestate, expert judiciar psihiatru, Mardari Elena, comunică echipei Avocatului Poporului că Andrei Brăguța a fost adus în stare gravă, delira, era murdar, ud de urină, avea leziuni pe corp. Salvarea nu este sunată, pacientul este trimis înapoi în unitatea medicală a penitenciarului 13, semnele de tortură nu sunt raportate.

7. Serviciul 903 a fost chemat de patru ori la penitenciar – pe 16, 18, 22 și 23 august. În trei cazuri din patru se constată urgență medicală, pacientul nu este transportat la spital, în pofida recomandărilor. Pacientului nu i se administrează nimic. Echipajele semnează actele și pleacă. Echipele de urgență au încălcat ordinele departamentale, legislația din domeniul sănătății și Codului de procedură penală care prevăd internarea pacienților psihiatrici în instituțiile de profil în cazul în care starea de sănătate este severă.

8. În Moldova nu există un protocol clinic național în urgențe psihiatrice.

Avocatul Poporului a formulat câteva pagini de recomandări pentru Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. „Ni s-a tot spus că nu este una, nu este alta, dar pe urmă totul va fi. Nu există „pe urmă”. Asta nu este explicație. Este o lipsă de coordonare la toate nivelele. Nu știe stânga ce face dreapta. Cum este posibil ca omul să se trateze de cinci la un spital de psihiatrie și medicul de familie să nu știe?”, s-a revoltat Mihail Cotorobai.

Menționăm că anterior Sănătate INFO a publicat un articol cu opinia experților care constată că Republica Moldova trebuie să renunțe la sisteme medicale paralele, respectiv instituțiile medicale de staționar din cadrul DIP trebuie desființate și lăsate doar puncte de acordare a ajutorului medical pentru situații neprevăzute. În sistemul public, pacienții aflați în arest ar avea șanse crescute esențial de a fi tratați în mod adecvat.

█ Articole relaționate:

Cazul Andrei Brăguța - când sistemele medicale paralele contribuie la crimele din penitenciare

Ministerul Sănătăţii se „spală pe mâini” în cazul Baştovoi. Experţii în sănătate spun însă că autoritatea se face vinovată de tragedie

„Dacă sunați la ambulanță, sunați și la vecini și mai lăsați ușa descuiată”

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.