De ce oamenii își iubesc meseria, dar ajung să-și urască jobul și colegii. Află ce spun specialiștii despre sindromul Burnout

Sursa Foto:

redactor

31 octombrie, 2017, 17:24

Vizualizări: 4143

Dacă duminică pe la prânz te gândești că a doua zi este din nou luni și începe o săptămână de muncă chinuitoare, dacă te irită colegii de muncă și ușor le găsești calificative de genul „idiot”, dacă numai gândul la serviciu îți provoacă scârbă, dacă în ultima perioadă ai refuzat să mergi la training-uri sau alte formări profesionale, dacă nimic nu te mai inspiră și îți aduce o anumită satisfacție este cazul să spui „stop”.

Autor: Silvia Rotaru

Printre profesiile care au un risc ridicat de a dezvolta sindromul burnout sunt cele care se bazează pe relația individ-individ și aici putem enumera medicii, asistenți medicali și sociali, managerii, profesorii, psihologii, jurnaliștii.

„Lucram în media, într-o atmosferă foarte stresantă. Am schimbat radical domeniul și asta m-a ajutat. Aveam un alt program, alt ritm, alte cerințe, alți colegi. Aveam mai mult timp să petrec cu familia, ceea ce este foarte important. Aveam timp pentru hobby-uri. Pentru mine asta a fost o terapie, am început să sap în grădină, să pun flori, să facem diverse activități cu copilul. Asta m-a readus la viață, aș putea spune. Am început să slăbesc, pentru că nu mai mâncam pe apucate. Am început să am o viață socială activă”, povestește bloggerița Diana Guja, care a trecut prin două situații de acest gen și a reușit să treacă cu succes peste ambele, pentru că a înțeles că așa nu mai poate continua.

Trebuie să alegi - ori devii o epavă, ori rămâi întreg

Tot ea îi îndeamnă pe ceilalți să nu aștepte o minune, ci să acționeze. „La noi există de multe ori teama că dacă plec de aici, nu voi găsi ceva tot atât de bun sau tot atât de bine plătit, sau în general nu îmi voi găsi alt job. Uneori, norocul vine de unde nu te aștepți, alteori trebuie să alegi - ori tu rămâi aici și devii o epavă, ori tu material produci mai puțin, dar vei rămâne întreg”, spune aceasta.

Stresul legat de locul de muncă este recunoscut la scară largă ca fiind o provocare majoră a sănătăţii şi siguranţei ocupaţionale. O persoană cu burnout la locul de muncă devine ineficientă, randamentul ei scade.

Cum rezidenţii de la medicină se aleg cu sindromul burn-out

Acesta se poate manifesta în mod diferit, în funcție de trăsăturile de personalitate pe care le are o persoană. Printre simptome, le putem delimita pe cele psiho-emoționale, psiho-somatice și de ordin comportamental.

Ai grijă de corpul și sufletul tău

„Totul depinde de ceea ce facem când simțim că suntem epuizați și secătuiți emoțional. Sunt niște metode de prim ajutor, să avem grijă de ce simțim, de ce gândim și ce facem cu corpul nostru. Deci, aceste trei elemente - corp, minte și suflet sunt foarte importante în depășirea bornout-ului”, afirmă psihologul Cezara Dilevschi.

De cele mai multe ori, spun specialiștii, oamenii nu știu că suferă de acest sindrom, evită să vorbească cu cineva, refuză să creadă că au devenit anxioși și depresivi. Rutina de zi cu zi îi face să nu mai vadă și alte aspecte ale vieții, iar aici și relațiile din familie și cu colegii de serviciu încep să se tensioneze, iar un psiholog în acest caz poate să vă ajute.

„Primul indiciu de instalare a sindromului este epuizarea, apoi depersonalizarea - schimbarea atitudinii față de propria persoană și față de cei din jur. A treia este scăderea performanței la locul de muncă. Unul din simptomele cele mai grave ale sindromului bornout este comportamentul dezintegrativ autolitic. Când persoana are tendințe autolitice, atunci vorbim de suicid sau de dependențe, de alcool sau alt tip”, spune psihiatrul Lilia Ignatiuc.

Ca orice boală și sindromul burnout poate fi preîntâmpinat, iar pentru asta trebuie să găsim cauzele care au dus la instalarea lui. Un psiholog în fiecare instituție ar fi o soluție.

Schimbarea locului de muncă nu este o soluție

„Eu acum sufăr de acest sindrom. Lucrând în domeniul de vânzări, ca reprezentant medical, această profesie te arde total. Deci, am o problemă și cred că soluția în acest moment este să las ceea ce fac și să îmi schimb domeniul, în general. Nu are rost să mergi în aceeași direcție”, spune Gheorghe Golea.

Specialiștii spun că nici schimbarea locului de muncă și nici vacanța mult așteptată nu vă poate scăpa de sindromul burnout, dacă reveniți la aceleași condiții de muncă și în același mediu.

„Vacanța în Maldive este bună pentru o etapă de profilaxie când sindromul bornout încă nu a apărut. Deja stabilit, bornout nu poate fi șters cu o vacanță. Asta nu ajută cu nimic. Nici schimbarea locului de muncă nu este o soluție. Sunt alte mecanisme și, în acest caz, doar psihoterapeutul ne poate ajuta”, spune medicul psihiatrul Lilia Ignatiuc.

Despre toate acestea au vorbit specialiștii în cadrul evenimentului „Brunch pentru creier”, care a adunat oameni din diverse domenii, dornici de a afla ce înseamnă sindromul burnout, cum să-l prevenim, care sunt cauzele și cum să ne revenim după un astfel de moment, deloc de neglijat din viața noastră. Timp de două ore, cât a durat evenimentul, nimeni nu s-a plictisit. Din contra oamenii spun că informațiile pe care le-au aflat sunt foarte folositoare, iar alții s-au recunoscut în descrierile psihologilor.

„Mi-am dat seama că am trecut prin asta și nu doar o dată și de aici ies cu ideea că trebuie să-mi fac timp să merg la bazin. Am înțeles că aquaterapia este foarte importantă, că munca fizică nu strică, ci dimpotrivă este necesară”, spune Irina Maxian, medic rezident psihiatru.

„Sunt contabil, deci am o profesie destul de solicitantă. Am venit aici să aflu mai multe despre acest sindrom recunoscut, așa cum am aflat astăzi, la nivel internațional. Sperăm că și la noi să fie într-o zi recunoscut, pentru că trăim într-o societate unde totul se face pe fugă, ca să producem mai mult, ceea ce nu înseamnă că este și mai bun și ajungem într-o zi să nu mai putem face nici mai puțin și nici mai eficient”, a mărturisit Anastasia Vahtin, prezentă la eveniment.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului moldo-elvețian „Mensana” - suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova, iar organizatorii susțin că acesta este doar primul de acest gen.

Important să găsim mereu un echilibru

„Nu întotdeauna conștientizăm că suntem în pericol. Bornout-ul apare foarte lent. Ni se pare că un pic am obosit și că totul va trece. Apoi este prea târziu. Atunci noi începem să vorbim urât cu cei din jur, să fim răi, să credem că oamenii din jur sunt vinovați de tot ce ni se întâmplă. Nu ne dăm seama că, pur și simplu, suntem obosiți, chiar dacă facem ceea ce ne place”, a menționat și Victoria Condrat, manager de proiect.

Burnout sau sindromul de ardere profesională (burnout syndrome) este epuizarea fizică, emoţională şi motivaţională, caracterizată prin scăderea performanţelor profesionale, apariţia fatigabilităţii marcate, insomniilor, riscului crescut de apariţie a dereglărilor somatice, precum şi utilizarea alcoolului sau altor substanţe psihoactive în scopul reducerii temporare a simptomelor, cu tendinţa formării ulterioare a dependenţelor şi de multe ori a comportamentului dezintegrativ-autolitic.

█ Articole relaționate:

Cât de mult se epuizează doctorii în funcție de specialitatea medicală

Stresul la locul de muncă face victime. Maladia afectează tot mai mulți angajați

Surmenajul omoară. Semnal de alarmă pentru întreaga omenire

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.