Cum sunt protejați doctorii de surmenaj la locul de muncă. În unele spitale nu li se asigură nici măcar o consultație psihologică

Sursa Foto:

redactor

10 octombrie, 2017, 17:48

Vizualizări: 3143

În ultimul timp auzim din ce în ce mai des despre stresul de la locul de muncă. Nu toată lumea însă cunoaște că acesta se poate transforma și într-o boală profesională, și anume sindromul burnout. Medicina este una dintre specialitățile cele mai solicitante, de aceea lucrătorii medicali sunt printre cei mai susceptibili de un mare surmenaj.

Autor: Parascovia Rogate

Astăzi este Ziua Mondială a sănătății mintale. În acest an, autoritățile au ales genericul „Sănătatea mintală la locul de muncă”. Din acest motiv, am decis să vorbim cu mai mulți directori de spitale din țară, precum și cu psihologi clinicieni, ca să vedem în ce măsură lucrătorii medicali sunt afectați de surmenaj și cum fac față situațiilor de stres. Răspunsurile au fost diverse. În timp ce în unele instituții există o colaborare strânsă între doctori și psihologi, în altele – nici urmă de psihologi.

La Spitalul Raional Soroca, nici doctorii, nici pacienții nu se pot bucura de ajutorul unui psiholog, din simplul motiv că acesta nu este inclus în statele de personal. Necesitatea însă mereu există, ne spune Nina Spoială, vicedirectorul medical, care precizează că munca doctorilor este extenuantă, iar orele peste program adesea își arată efectul.

Doctorii suferă, pentru că muncesc prea mult

„Activăm în condiții foarte tensionate acum. Adesea pacienții sunt problematici și agresivi. Din start au atitudine negativă față de lucrătorii medicali. Tot noi, doctorii, trebuie fim și psihologi pentru ei. Vă dați seama cât este de obositor când în spital este deficit de medici, iar mulți dintre ei trebuie să lucreze peste program? Acum, odată cu deschiderea Unității de Primiri Urgente, avem aproape 80 de solicitări pe zi și medicii lucrează intens. Unul face munca pentru doi”, a afirmat Nina Spoială, pentru Sănătate INFO.

Specialista ne spune că uneori doctorii își iau zile libere dacă sunt prea obosiți. După o discuție cu directoarea spitalului, aceasta s-a arătat dispusă să angajeze un psiholog chiar de la anul. „Până acum nu s-a pus problema privind necesitatea unui psiholog, deoarece avem în Soroca și Centru de Sănătate Mintală, care dispune de specialiști. Ei ne ajută atunci când apar situații de conflict între medici și pacienți. Acum mă gândesc că de la anul o să prevedem așa o funcție. Mi-ați dat o idee bună. Ar putea fi angajat măcar pentru jumătate de funcție”, a menționat Angela Rusnac, directorul interimar al Spitalului Raional Soroca.

Nici în unele instituții din Chișinău lucrurile nu stau mai bine la acest aspect. La Spitalul Clinic Municipal nr.1 pentru copii, de asemenea, nu activează niciun psiholog clinician. Doctorii care acordă asistență medicală micuților afirmă că lucrează într-un mediu stresant.

„Pacienții noștri sunt copii mici și ei nu au nevoie de psiholog. Această instituție nu poate presta servicii contra plată, prin urmare, nu ne putem permite un psiholog, deoarece nu avem resurse. În plus, nu este obligatoriu să prevedem o astfel de funcție. De patru ani, de când activez aici, nu am observat stări de surmenaj la doctori. Medicii din această instituție sunt liniștiți și pozitivi”, ne asigură Ștefan Calancea, directorul Spitalului Clinic Municipal pentru copii nr.1.

Doctorii au încredere atunci când li se păstrează confidențialitatea

La Spitalul Clinic Republican există un psiholog. Acesta a reușit să câștige încrederea medicilor. „Sunt cazuri când doctorii nu pot dormi nopțile, deoarece se gândesc ce s-ar fi putut întâmpla cu pacientul. Angajații de aici vin cu încredere la mine, deoarece știu că toate discuțiile noastre sunt confidențiale. Au existat și cazuri când prietenii și colegii celor aflați în stări depresive m-au atenționat că ar fi bine să le atrag atenția cuvenită”, explică Veronica Calancea, psiholog clinician la Spitalul Clinic Republican.

Cea mai tensionată perioadă din activitatea medicilor sunt lunile de iarnă și primăvară. Atunci moldovenii nu mai sunt ocupați cu muncile la câmp și își găsesc timp să caute soluții la toate problemele de sănătate pentru anul întreg.

„Consider că în instituțiile medicale ar trebuie să existe psihologi dedicați doar lucrătorilor medicali, ca să reușească să organizeze mai multe activități pentru ei. Din cauza surmenajului, medicii riscă să fie agresivi, atât cu pacienții, cât și în familie. Arderea profesională poate duce și la un impact dur asupra sănătății. Adesea sunt cazuri când aceștia suferă accidente vasculare cerebrale și infarcturi, care nu sunt prevenite”, adaugă psihologul.

Potrivit datelor statistice prezentate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în 95 de instituții medicale din țară activează 178 de psihologi clinicieni. Ministerul însă nu deține date privind necesitatea acestor specialiști în instituțiile medicale publice, iar acestea recrutează psihologii la necesitate.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) la nivel global peste 300 de milioane de oameni suferă de depresie. Multe dinte aceste persoane suferă și de simptome de anxietate. OMS atenționează că depresia și anxietatea au un impact semnificativ asupra economiei mondiale, care pierde în fiecare an 1 trilion de dolari din cauza că muncitorii au productivitate scăzută.

█ Articole relaționate:

Cât de mult se epuizează doctorii în funcție de specialitatea medicală

Cum rezidenţii de la medicină se aleg cu sindromul burn-out

Stresul la locul de muncă face victime. Maladia afectează tot mai mulți angajați

Surmenajul omoară. Semnal de alarmă pentru întreaga omenire

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.