Neurolog la germani. Experiența moldoveanului Andrei Ignatenco. „Emigrați, dar țineți-vă de meserie. Munca la negru nu e pentru doctori”

Sursa Foto:

redactor

05 octombrie, 2017, 12:47

Vizualizări: 12829

A îndrăgit medicina de mic datorită părinților, care sunt chirurgi. Adesea îi însoțea la spital după lecții, de aceea s-a aflat mai mult printre instrumente medicale, decât printre jucării. În loc să citească cărți pentru copii, răsfoia atlase medicale, iar când a venit timpul să aleagă care-i va fi vocația nu mai exista loc de presupuneri.

Autor: Parascovia Rogate

Cu toate că abia absolvise, Andrei Ignatenco aplicase pentru numeroase specializări în străinătate. A fost în Israel, Cehia, Norvegia, Polonia, dar și Germania. În 2013, aflându-se la specializare în neurologie la Clinica Universitară Hohe Warte din orașul Bayreuth, Germania, șeful instituției i-a propus să continue să activeze acolo, ofertă pe care, evident, nu o putea refuza.

„N-am plecat la specializare în Germania cu intenția de a rămâne, cu toate că îmi doream să emigrez. Nu doar pentru că salariul medicilor e mic, dar mă îngrijora și viitorul meu. Eu nu vedeam șanse care să-mi permită să mă dezvolt și mă deranja faptul că nu eram asigurat din punct de vedere social. Fiind singur poate aș fi putut să mă descurc, dar n-aș fi avut cum să le asigur un viitor copiilor mei”, a povestit medicul neurolog Andrei Ignatenco pentru Sănătate INFO.

█ Medicul moldovean care a plecat să facă doctoratul în Franţa şi a rămas acolo. „În Moldova nu ai cu ce să faci medicină din plăcere”

Nu a avut nevoie să treacă prin proceduri de echivalare a studiilor, deoarece în 2013 diplomele eliberate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” erau recunoscute prin procedee mult mai simple decât acum. Limba germană nu i-a fost necunoscută, iar pentru un nivel mai avansat Andrei a luat lecții încă din Moldova. Doctorul recunoaște că posedarea limbii germane este un factor decisiv, mai ales la angajare.

A fost testat aspru

„Am fost testat destul de aspru la început. În fiecare zi făceam vizite pacienților și trebuia să explic medicilor care sunt simptomele pacientului, ce investigații și analize de laborator trebuie să fie efectuate, precum și ce tratament ar trebui să-i prescriu”, explică doctorul neurolog.

Andrei Ignatenco ne spune că una dintre principalele probleme ale sistemului de sănătate din Moldova este lipsa accesului la servicii medicale de calitate. Mai exact, doctorul face referire la faptul că majoritatea serviciilor performante sunt concentrate în câteva spitale din țară. În Germania însă toate clinicile sunt la același nivel și oferă tot spectrul de servicii medicale.

„De exemplu, în Moldova se efectuează operații unice, dar nu în toate spitalele și nu 24 din 24 de ore. În plus, nu toți pacienții ajung la timpul și spitalul potrivit. În Germania, fiecare spital are un aparat de tomografie, iar 90% din instituțiile medicale au și aparat de rezonanță magnetică. În Germania, pacienților nu li se răspunde că nu facem o investigație sau alta, că nu există un fel sau altul de medicamente sau că medicii deja au plecat acasă. Aici se lucrează după principiul „totul pentru pacient”. Investigațiile de urgență se efectuează la orice oră”, mărturisește Andrei.

Dacă în spitalele noastre infirmierele din instituțiile medicale sunt și servitoare, hrănesc pacienții, îndeplinesc și rolul de transportare a acestora, în Germania toate funcțiile sunt divizate.

„Există persoane care au contact cu pacienții (bufetiera, asistentele medicale) și persoane care nu interacționează cu ei. Bolnavii sunt transportați de către personal specializat, care este instruit cum să poziționeze corect pacientul, cum să-l transfere din pat pe scaun etc. De altfel, în instituție se pune un accent enorm pe igienă. Având în vedere că specialiștii au funcții bine delimitate, se reduce la minimum posibilitatea transmiterii unei infecții intraspitalicești. Personalul este instruit în permanență în acest sens și fac cursuri atât în spital, cât și în afara lui”.

Medicii din Moldova sunt bine pregătiți. Totuși, aceștia au acces limitat la perfecționări medicale. Prin urmare, unii continuă să trateze pacienții după metode învechite, de pe atunci când și-au terminat studiile, spune doctorul.

„În Germania medicii beneficiază anual de un buget separat doar pentru a-și procura literatură medicală. De asemenea, există un buget și pentru participarea la diverse congrese sau conferințe medicale. Respectiv, aceștia cunosc ultimele noutăți în materie de diagnostic și tratament”, a adăugat Ignatenco.

„Medicul este tratat cu deosebit respect”

O altă diferență de sistem este că medicii sunt apreciați și respectați de pacienți. Aceasta, în primul rând, pentru că și ei au o atitudine binevoitoare.

„Medicul este tratat cu deosebit respect. Și aici sunt pacienți alcoolici, consumatori de droguri și oameni ai străzii, dar nimeni nu-și permite să le refuze spitalizarea. De altfel, în cazul în care pacientul reprezintă un pericol pentru doctori, forțele de ordine îi supraveghează atât timp cât este necesar”, explică Andrei.

Statul german își respectă doctorii, de aceea remunerarea este pe măsură. Prin urmare, aceștia nu sunt nevoiți să accepte mituirea, ca o salvare. Cu toate acestea, „mulțumirea doctorilor” se practică și în Germania, doar că în loc de bani, pacienții oferă dulciuri sau vin.

„Nu există mită în sistemul în care activăm, dar să nu uităm că aici personalul medical beneficiază de un salariu decent. Se întâmplă ca pacienții să vină cu bomboane sau cu vin. Este un semn că pacientul este mulțumit de serviciul prestat. Sigur că aici pacienții au tot dreptul să ceară o deservire la un nivel cât mai înalt, fără să achite suplimentar, deoarece oamenii aici plătesc mult pentru asigurările medicale. De exemplu, eu plătesc 700 de euro în fiecare lună”.

Dincolo de toate oportunitățile și beneficiile pe care le oferă un sistem de sănătate în străinătate, Andrei recunoaște că în spate stă o muncă enormă.

█ Povestea Ludmilei Budeanu, o tânăra din Moldova care și-a propus să devină medic-anesteziolog la New York

„Mulți colegii sunt motivați să emigreze în Germania pentru un salariu decent, dar nu realizează că trebuie să faci multe sacrificii. La serviciu trebuie să dai 100% din tine. Nu pleci acasă dacă nu ai îndeplinit volumul necesar de muncă, iar din cauza gărzilor timpul liber e redus considerabil. Aici, ești implicat mereu în cursuri noi de calificare, trebuie să cunoști ultimele protocoale medicale. Mulți dintre colegi nu rezistă unui astfel de program încărcat și se reîntorc acasă. Din acest motiv, în ultimii trei ani, colectivul nostru s-a modificat în proporție de 70 la sută. Germanii sunt receptivi, dar ei lucrează mult și cer același lucru de la tine”, explică doctorul.

Nu trebuie să vă faceți iluzii că veți deveni ușor „de-al casei”, mai degrabă pregătiți-vă să acceptați că veți fi ținuți la distanță de către nativii germani.

Dacă un medic din Moldova și-ar dori să emigreze în Germania, Andrei Ignatenco le recomandă să facă din nou rezidențiatul. Nu pentru că nu ar avea cunoștințe bune, ci pentru simplul fapt că nu sunt suficiente.

„Iată un singur exemplu - aici terapeuți sunt obligați să facă și ultrasonografia organelor interne ale pacienților, pe când în Moldova procedura este realizată de către medicii sonografiști. După primul meu an de muncă aici, șeful mi-a spus că sunt medic bun pentru Moldova, dar pentru a fi unul bun și în Germania mai am de lucrat”. Una dintre cele mai bune oportunități pe care le apreciază doctorul în Germania este că acesta consultă mai des pacienți cu maladii rare, ceea ce îl ajută să descopere cazuri unice, dincolo de limite.

„Incidența maladiilor este la alt nivel. Se datorează faptului că populația Germaniei este de 80 de milioane de locuitori. Aici consult des pacienți care au maladii despre care acasă auzeam foarte rar, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică sau boala Huntington”.

Emigrând în Germania, doctorul a cunoscut-o și pe aleasa inimii lui, o moldoveancă și ea doctor de meserie. S-au căsătorit acum doi ani și au împreună un copil. În puținul timp liber pe care îl are, Andrei ne mărturisește că-i place să citească cărți. Pentru că este întrebat des despre experiența plecării și integrării în sistemul de sănătate german, Andrei spune că are pentru fiecare același sfat – să emigreze, fără frică, dar să se țină de meserie. Munca la negru nu e pentru doctori.

█ Articole relaționate:

Doctor moldovean, anesteziolog-reanimatolog la un spital din SUA: „Cei care au plecat din țară au vrut o viață mai bună. E greu să faci medicină, să ai familie și să trăiești cu un salariu mizerabil”

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă”

Povestea unei asistente medicale care muncește în Canada. „Am plecat din țară dintr-un singur motiv. Vreau să-mi fac munca cu demnitate, nu să cerșesc de la pacienți”

30 de rezidenți din România, înmatriculați în ultimii cinci ani, la USMF „Nicolae Testemițanu”

Reacția ministrului Sănătății privind semnătura sa pe diplomele medicilor care ar fi obținut fraudulos specializarea. Anchetă internă la USMF

Detalii noi în cazul medicilor români care ar fi obținut diplome false în Republica Moldova

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.