Letalitate în spitalele din alte țări - cum se discută despre decese și cum se raportează acestea

Sursa Foto:

redactor

04 septembrie, 2017, 19:47

Vizualizări: 3304

Chiar dacă este un subiect potențial distrugător pentru imaginea spitalelor, letalitatea și cauzele acesteia continuă să fie subiect discutat la maxim în alte state. Spre deosebire de sistemul moldovenesc, spitalele sunt obligate să publice date pe pagina lor web referitor la decesele înregistrate. Datele sunt analizate de experți, sunt publicate în mass-media, de multe ori sunt combătute cu contra argumente și în final sunt făcute concluzii. Iată câteva exemple din practica altor state.

Autor: Irina Papuc

Chiar dacă este un subiect sensibil și potențial distrugător pentru imaginea spitalelor, letalitatea și cauzele acesteia continuă să fie subiect discutat la maxim în numeroase state. Spre deosebire de sistemul moldovenesc, spitalele sunt obligate să publice date pe pagina lor web referitor la decesele înregistrate în instituție. Datele sunt analizate de numeroși experți, sunt publicate în mass-media, de multe ori sunt combătute cu contra argumente, iar în final sunt făcute concluzii. Iată câteva exemple din practica altor state.

„250.000 de mii de decese au loc anual în America din cauza erorilor medicale”

Subiectul a fost abordat de către Johns Hopkins Medicine, iar autorul face trimitere la un studiu al lui Martin Makary, profesor de chirurgie la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins. Concluziile studiului au creat confuzie, căci conform datelor oficiale ale Centrului american pentru Prevenirea și Controlul Maladiilor pe locul trei în topul cauzelor de deces, cu 150.000 de decese, se situau bolile aparatului respirator. Astfel, decesele provocate de erori medicale ar fi mult mai comune decât se credea. Makary explică: modalitatea utilizată de colectare a statisticilor naționale de sănătate nu reușește să clasifice separat erorile medicale pe certificatul de deces.

„Ratele de incidență a deceselor care pot fi atribuite direct asistenței medicale nu au fost recunoscute în nicio metodă standardizată de colectare a statisticilor naționale. Sistemul de codificare medicală a fost conceput pentru a maximiza facturarea pentru serviciile medicului, nu pentru colectarea statisticilor naționale de sănătate, așa cum este utilizat în prezent”, declara Makary în mai anul trecut pentru sursa citată. În 1949, spune Makary, SUA a adoptat un formular internațional care utiliza codurile internaționale de clasificare a bolilor pentru a determina cauzele de deces. „La acea vreme nu se recunoștea că erorile de diagnosticare și greșelile medicale ar putea duce la moartea cuiva și din acest motiv erorile medicale au fost excluse în mod neintenționat din statisticile naționale privind sănătatea”.

Așadar statistica arată în felul următor – prima cauză a deceselor printre americani sunt bolile de inimă – cu 611 mii decese, urmează cancerul pe locul doi, cu 584 de mii de decese, iar pe locul trei – bolile respiratorii cronice – cu 149 de mii de decese. Așadar, decesele provocate de erori medicale ar ocupa locul trei. Problema este, spune doctorul, că oficial decesele în urma erorilor medicale nu figurează nicăieri, respectiv problema nu beneficiază de atenția meritată.

„Principalele cauze de deces, raportate de Centru, informează țara noastră despre necesitatea finanțării și cercetării prioritare în domeniile respective. În prezent, cancerul și bolile de inimă au o atenție sporită, dar din moment ce erorile medicale nu apar pe listă, problema nu este finanțată și nici studiată suficient”, mai completează doctorul. Detalii despre metodologia studiului găsiți aici.

Studiul scoate la iveală detalii importante, ce merită memorate - majoritatea erorilor medicale nu sunt cauzate de medici prost pregătiți, iar raportarea acestor erori nu ar trebui să fie abordată prin pedeapsă sau prin acțiuni în justiție. Mai degrabă, spun autorii, majoritatea erorilor reprezintă probleme sistemice, inclusiv coordonarea slabă în acordarea asistenței medicale.

„Letalitatea în spitale scade în timpul inspecțiilor de acreditare”

Un alt studiu realizat în sistemul medical american scoate la suprafață o teză deranjantă – decesele în spital scad în timpul inspecțiilor, ceea ce înseamnă că se pune un efort mai mare la nivel de management pentru a exista certitudinea că totul decurge bine și nu există riscuri pentru refuzul acreditării, scria Reuters la începutul acestui an.

„Constatările noastre sunt surprinzătoare, deoarece ele subliniază modul în care concentrarea, atenția sporită, toate care se întâmplă când oamenii sunt monitorizați, ar putea duce la îmbunătățiri măsurabile în rezultatele privind pacienții”, spune autorul studiului Anupam Jena, cercetător în politici de sănătate la Harvard T. H. Chan School of Public Health din Boston.

Studiul s-a axat pe inspecții efectuate de o Comisie mixtă, un grup independent de ONG-uri, care evaluează spitalele cel puțin o dată la trei ani pentru a vedea cât de bine respectă liniile directoare privind siguranța pacienților, al căror scop este evitarea deceselor, infecțiilor și erorilor care pot fi prevenite, cum ar fi greșelile de medicație. Spitalele de obicei muncesc din greu în timpul inspecțiilor pentru a se asigura că trec. Eșecurile, rare, pot duce la stoparea plăților de la Medicare și Medicaid, care adesea reprezintă cel puțin jumătate din veniturile spitalelor. Vedeți detalii despre rata letalității aici.

„Echipele din spitale nu discută cazurile letale și nu învață din greșelile făcute”

British Medical Journal publica acum un an un studiu, în urma căruia autorii constatau că una dintre problemele majore în sistemul medical este că echipele de doctori nu analizează cazurile de deces și, respectiv, eșuează în a învăța suficient din ele.

„Rata mortalității în spital este o măsură comună a calității asistenței medicale. Ședințele privind morbiditatea și mortalitatea sunt frecvente, dar există puține rapoarte despre procesele de revizuire a mortalității la nivelul spitalelor pentru a oferi o înțelegere a problemelor legate de calitatea îngrijirii asociate cu decesele pacienților. În decursul unei perioade de 3 luni am examinat detaliat toate cele 427 de decese din spitalul nostru. Dintre acestea 33 decese (7,7%) au fost considerate neprevăzute, iar 100 (23,4%) au fost considerate a fi asociate cu o oportunitate de îmbunătățire. Am identificat 97 de oportunități de îmbunătățire a îngrijirii. Cele mai frecvente goluri în îngrijire au fost: „obiectivele de îngrijire nu au fost discutate sau discuția a fost inadecvată ( 25 de cazuri din 97 ), întârzierea sau eșecul de a realiza un diagnostic în timp util ( 8 cazuri din 97), transferul întârziat (7 cazuri din 97). Studiul privind mortalitatea la nivel de instituție a descoperit multe lacune privind calitatea în rândul decedaților, în special o discuție inadecvată cu privire la obiectivele de îngrijire”, se menționează în studiu. În procesul evaluării s-a constatat că „decesul a fost neanticipat la începutul spitalizării pentru 1 din 20 de decese și au fost prezente probleme importante de calitate pentru 1 din 5 decese”.

Vorbim sau nu despre decesele în spitale?

În Marea Britanie și Canada, de exemplu, spitalele sunt obligate să publice date despre letalitatea înregistrată în spital. Aceasta este analizată datorită unui instrument numit „raportarea de mortalitate standardizată în spitale”. Acesta poate ajuta la identificarea spitalelor cu performanțe slabe. Ratele mortalității standardizate ale spitalelor (HSMR) reflectă numărul total al deceselor din spital, o parte din care reprezintă decese evitabile. HSMR este complex, dar ieftin și relativ ușor de calculat, care permite calcularea riscurilor previzibile de deces ale pacienților. Totuși, mecanismul este de departe perfect, ceea ce creează discuții contradictorii privind letalitatea din instituțiile medicale. Tot British Medical Journal a identificat niște puncte slabe:

HSMR este calculat pe parcursul unui an întreg, deși este nevoie să fie analizat la fiecare 30 de zile sau o dată în trimestru
Cele mai multe baze de date administrative ale spitalelor se referă doar la decesele care apar în spital. Problema este dacă să fie incluse toate decesele din spital sau numai cele care au loc într-un număr stabilit de zile de la internarea pacientului. Includerea tuturor deceselor în spitale înseamnă că sunt incluși și pacienții cu durată lungă de ședere, probabil cu mai multe boli cronice. De exemplu, în chirurgia de cercetare, perioada de supraveghere este de 30 de zile post-operatoriu, pentru a încerca să atribui orice moarte mai degrabă intervenției chirurgicale, decât stării de bază a pacientului. Se consideră că decesele legate de îngrijirea paliativă și a pacienților care cer să nu fie resuscitați n-ar trebui să intre în statistică.
Decesele care apar după transferul inter-spitalicesc sunt alocate tuturor spitalelor la care pacientul a fost admis înainte de moarte – nu către primul, ultimul sau unde pacientul s-a aflat internat cel mai mult timp, iar acest lucru deranjează spitalele.
Problemele de codificare a maladiilor pot genera artificial date ridicate a HSMR. Totuși, identificarea problemelor de codificare este deja un pas înainte și ar trebui să responsabilizeze administrația instituției în cauză.

Deși există numeroase studii statistice care confirmă faptul că HSMR nu răspunde obiectiv la toate dilemele legate de letalitate, acest instrument rămâne un „indicator important privind calitatea într-un spital”, se menționează în studiul Hospital Standardized Mortality Ratio: Consequences of Adjusting Hospital Mortality with Indirect Standardization.

█ Articole relaționate:

Editorial// La numărat morții din spitale

Peste 200 de pacienți au decedat anul trecut în urma operațiilor la Spitalul Clinic Republican. Letalitatea post-operatorie este în creștere

Tot mai mulți pacienți mor în spitalele din Moldova. Numărul deceselor este în creștere în 25 de raioane ale țării

Sute de oameni mor anual în spitalele de psihiatrie din Moldova. „Sunt multe decese suspecte. De demență nu se moare”

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.