„Accept reforma, dar…”. Ce reacții au avut șefii de spitale prezenți la Ministerul Sănătății despre reforma spitalelor

Sursa Foto:

redactor

27 iunie, 2017, 23:27

Vizualizări: 7486

Autor: Irina Papuc

La unii a tremurat vocea, iar alții au fost relaxați și zâmbitori. Vorbim de șefii de spitale care vor rămâne fără funcții de conducere în viitorul apropiat, când va avea loc instituirea managementului comun pentru mai multe spitale, astfel încât din 71 să rămân 19 entități juridice. Unii manageri au lăsat să se înțeleagă că nu acceptă noile propuneri, deși cu toții au declarat că înțeleg destul de bine că o reformă este nu numai necesară, dar și inevitabilă.

În mare parte, directorii au evitat să spună direct și fără ocolișuri ceea ce cred. S-a putut deduce din discursurile scurte ale acestora că existe multe lipsuri acute în spitale, iar acestea se așteaptă să fie acoperite deja de mai mulți ani. Politica de cadre, de dotare, de bani – sunt cele mai acute. Tot ei au lăsat să se înțeleagă că sunt sceptici că schimbările esențiale vor apărea odată cu reforma lansată. Gheorghe Roșu, directorul Spitalului Raional Râșcani a fost primul dintre managerii din teritoriu care au luat cuvântul.

„Eu sunt conștient de faptul că ceea ce se discută este bine gândit și aș susține și la 200 de procente. Eu am activat la Institutul de Medicină Urgentă timp de 18 ani. Încerc să păstrez aceeași linie de calitate și în instituția în care lucrez acum, însă nu am aceleași posibilități. Această reformare trebuia să pornească cu doi ani în urmă, doamnă ministru. Cu cât așteptăm, cu atât e mai rău. Specificul nostru sunt traumatismele grave, care necesită tehnologie pe care nu o avem. Tomograful e la Bălți, noi avem și cazuri de judecată... Sunt momente care ne pune să ne gândim ce simte pacientul. Aveți susținerea pacienților în primul rând. Este corect, noi decesele inevitabile le vedem și le înțelegem. Altă ieșire decât o transformare nu există”, a spus Gheorghe Roșu, directorul de la Râșcani. Acesta a fost urmat de Gheorghe Țurcanu, fost viceministru al Sănătății, actual director al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății, instituție care urmează să-și piardă entitatea juridică.

„Îmi vine greu să dau o apreciere... Faptul că a început acest proces este foarte corect. Din anul 2005 am vorbit exact în această sală despre acest proces. S-au cheltuit 1 milion de dolari, dar reforma tot acolo a rămas. Poate vor exista propuneri din sală care se vor lua în calcul, poate de îmbunătățit proiectul... Un studiu de fezabilitate este foarte urgent. Cu banii statului acest lucru nu se poate face. Dacă nu se vor face investiții în spitalele pe care le promovăm, se profanează sistemul”, a spus Gheorghe Țurcanu. Și el a vorbit despre nevoia stringentă de investiții. Referitor la structură el a spus gentil că trebuie „să fim înțelegători”, că în sfârșit reforma a pornit.

Și directorul Spitalului Raional Florești Valeriu Nichiforciuc a avut un discurs pe jumătate pozitiv. „Îmi vine foarte greu să vorbesc, deoarece conduc un spital care nu prea are perspectivă în viziunea colegilor mei (...) Pacientul este în drept să aleagă. Eu nu intru în polemică, vreau să vă aduc un exemplu – în spitalul din Florești au fost investite 1 milion 720 de mii de euro. În afară de asta, am primit 52 de tiruri cu utilaj medical și inventar moale. Noi ne vom conforma reformei, dar din punct de vedere al dezvoltării spitalul nostru este foarte dezvoltat. Ar fi normal să dați posibilitatea spitalelor raionale să concureze între ele. Eu mă mândresc cu spitalul din Florești (...)”, a spus Nichiforciuc.

„În 70 la sută din spitale pe care le conduceți, în multe situații tot Dumneavoastră nu puteți oferiți servicii de calitate și sunteți nevoiți să faceți transferul pacientului la altă etapă. De ce să ne ascundem după deget?”, a replicat ministra.

„În general sunt de acord, dar...”, așa și-a început discursul și directorul spitalului din Cantermir, Iurie Mihăescu. „Aș vrea ca soarta fiecărui spital să fie decisă de condițiile pe care le are...de posibilitățile pentru fiecare serviciu. Foarte mult mă deranjează cum sunt pregătite viitoarele spitale regionale. Îmi pare că aici este problemă, nu sunt cadre, nu este echipament necesar, ba chiar și bază”, a punctat Mihăescu.

Doamna director de la Comrat a fost apostrofată de ministru că a politizat subiectul.

„Noi acum avem capacitatea de a deservi și întregul raion Vulcănești, cu toate acestea oamenii se vor deservi la Cahul, conform propunerii Dumneavoastră. De ce nu s-a luat în calcul necesitățile pacienților din raionul Cantemir, pe care îi deservim noi deja de zeci de ani? Aș vrea să fie revizuită reforma”, a spus managerul de la Comrat Elena Novac.

„Lăsați vă rog politica... cu locuitorii din Vulcănești sau din altă parte. Vorbiți strict despre criteriile pe care le-am discutat aici”, a replicat ministra. Ulterior și Alexei Zlatovcen, șeful Direcţiei Sănătate Publică şi Protecţie Social UTA Găgăuzia a insistat ca subiectul ce vizează regiunea să fie discutat din nou în format restrâns.

█ Citește la același subiect:

Toate spitalele vor trece în subordinea Ministerului Sănătății, iar zeci de directori își pierd funcțiile de conducere. Cum va arăta noua hartă a spitalelor din Moldova

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.