Decesul tânărului de la Mingir, a cărui organe au fost donate, scoate la iveală o serie de probleme privind diagnosticarea morții cerebrale

Sursa Foto:

redactor

02 martie, 2017, 14:36

Vizualizări: 8104

Autor: Parascovia Rogate

Conform statisticelor oficiale în Moldova mor în spitale aproape 9.000 de oameni. Câți dintre aceștia ar fi putut fi donatori de organe și câte alte vieți puteau fi salvate nu se cunoaște, deoarece instituțiile medicale din raioane nu pot diagnostica pacienții cu moarte cerebrală. Deocamdată, tehnica necesară există doar la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, la Institutul de Medicină Urgentă și Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din Capitală. Pentru a spori numărul de donatori și transplanturi, Agenția de Transplant își propune să realizeze un șir de activități, printre care și crearea a încă două centre de prelevare a organelor și țesuturilor la Bălți și Cahul. Toate acestea sunt specificate în Programul Național de Tranplant pe anii 2017-2021 care urmează să fie aprobat de Guvern.

Știrea cu tânărul din Mingir, raionul Hâncești, a ținut în priză opinia publică timp de două săptămâni. Motivul este că pentru prima dată în Moldova, o echipă de doctori a mers într-un raion pentru a diagnostica moartea cerebrală, ceea ce este absolut obligatoriu pentru a purcede la procedura de prelevare. Toate astea s-au făcut la rugămintea mamei băiatului, care a vrut ca măcar alte vieți să fie salvate, dacă a feciorului ei deja nu se mai poate. Câți oameni ar mai fi putut fi salvați dacă și în alte instituții medicale, decât la Chișinău, ar fi existat echipamentele necesare pentru diagnosticarea morții cerebrale, dar și specialiști instruiți care să o facă, nu se știe.

█ Transplantați dintr-un noroc. Cum au ajuns cei doi pacienți cu insuficiență renală să primească rinichii tânărului decedat la Mingir

„Atunci directorul spitalului ne-a informat despre faptul că o mamă vrea să doneze organele feciorului ei. Astfel, în premieră pentru Moldova, potențialul donator a fost transportat de la Spitalul Raional din Hâncești la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău pentru a i se verifica și diagnostica moartea cerebrală. Aceasta a fost un prim pas pentru ca pe viitor să fie posibilă transportarea potențialilor donatori în moarte cerebrală, cu acordul familiei, la Centrele de transplant”, explică Cornelia Guțu-Bahov, Coordonator de transplant al Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

De altfel, Agenția de Transplant își propune ca în următorii 5 ani să sporească cu 60% numărul de operații de transplant de rinichi și cu 45% cel al operațiilor de transplant de ficat, față de anul 2016. De asemenea, instituția vrea să inițieze și transplantul de inimi, precum și cel de celule stem și valve cardiace.

Un lucru este cert. Toate astea nu vor fi posibile fără sporirea și a numărului de donatori. În acest sens, instituția își propune să creeze încă două Centre de prelevare la Nord, în Bălți și la Sud, la Cahul. Acestea vor fi asigurate cu echipament necesar pentru diagnosticul morții cerebrale, dar și personal medical instruit în domeniu.

„Mai întâi potențialii donatori trebuie diagnosticați corect în centrele autorizate. Ulterior, dacă este cazul, aceștia sunt transportați pentru a li se acorda ajutorul medical esențial, iar dacă ulterior deja nu se mai poate face nimic pentru ei, atunci pot deveni donatori, cu acordul familiei. Intenționăm să ne dezvoltăm încet, dar sigur”, explică Igor Codreanu, directorul Agenției de Transplant.

Pentru stabilirea diagnosticului de moarte cerebrală este nevoie ca centrele autorizate să beneficieze de două investigații. Este vorba despre electroencefalografia și ultrasonografia doppler transcraniană.

„Lipsa fluxului de sânge, care se verifică prin ultrasonografia doppler transcraniană, iar lipsa circuitului electric în creier se verifică prin electroencefalografie. În ultimul timp analizăm posibilitatea ca acest protocol să fie modificat ca să se permită și alte metode moderne care ar permite diagnosticarea morții cerebrale mai eficient și mai rapid, precum angiografia vaselor creierului, tomografia. Astfel, unele cheltuieli ar putea fi evitate. De exemplu dacă la Bălți dispun de angiografie, atunci nu mai trebuie de cumpărat suplimentar acest echipament”, mai spune Codreanu.

Am încercat să vorbim cu directorii spitalelor din raioane ca să ne spună cum este percepută donarea de organe acolo. Deocamdată, mai este nevoie de multă informare. De ambele părți – oamenii se tem că organelor celor dragi ar putea fi traficate, iar directorii nici nu deschid „cutia pandorei”.

█ „Să-i ajutăm pe alții, dacă el n-a avut viață”. Doctorii au reușit să salveze alte trei vieți, datorită unei mame care a decis să doneze organele fiului decedat

„Majoritatea persoanelor care decedează în spital sunt persoane de vârsta a treia, iar organele lor nu sunt cele mai potrivite pentru transplantare. Din acest motiv nici nu vorbim cu rudele despre donare. În caz contrar, nu văd de ce nu am face-o. Totuși, încă mai este nevoie de multă informare în domeniu ca persoanele să înțeleagă că de fapt donatori de organe devin oamenii pentru care deja nu se mai poate face nimic ca să supraviețuiască”, explică și Valeriu Petrovici, directorul medical al Spitalului Raional de la Soroca.

„La noi nu au fost astfel de tentative ca rudele să vrea să doneze organele. Este o temă mai complicată”, spune Valeriu Nichiforciuc, directorul Spitalului Raional de la Florești.

De altfel, până în 2021 noul program presupune sporirea numărului de transplanturi de țesuturi cu 10%, dar și inițierea transplantului de celule stem și valve cardiace. Pentru aceasta ar fi nevoie să fie fortificate capacitățile Băncii de țesuturi astfel ca să poată fi stocate celule umane. De asemenea, Agenția își propune să creeze sistemul de evidență de celule stem și să-l conecteze la Registrul Român.

Pe lângă toate acestea, programul mai prevede amenajarea unui nou sediu pentru Agenția de Transplant și crearea unui Centru de formare personală a personalului medical în domeniul transplantului în cadrul ei.

Mai urmează să se facă studii pentru a vedea cât de satisfăcuți sunt pacienții transplantați, dar și care este percepția oamenilor și a lucrătorilor medicali cu privire la donare și transplant.

Pentru aplicarea întregului program, autoritățile vor avea nevoie aproape 420 de milioane de lei, scrie în document. Banii urmează să fie alocați din bugetul public, dar și din alte surse financiare, precum granturi, acordate de organizațiile internaționale.

█ Articole relaționate:

FOTOREPORTAJ// Unde și cum sunt depozitate organele până ajung să dea viață altor oameni

Alexander Vladychenko, expert Consiliul Europei: „În cer organele unui om nu-i trebuiesc nimănui”

Moldoveanul care a devenit donator de organe la nici 30 de ani. „Dacă poți salva o viață, fă-o”

Un donator de organe din Moldova a salvat trei vieți, în doar două zile

Condiții moderne la IMU. Medic: „Vom avea aer steril în sala de operație”

Mai multe servicii și medicamente plătite de CNAM. Bugetul asigurărilor în medicină a ajuns la 16 miliarde de lei

Gripa a dat năvală de sărbători. Numărul de cazuri a crescut cu 20 la sută

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.