Ministerul Sănătății, gata să scape de problema spațiilor pentru Serviciul 903. „Este o încălcare flagrantă a legii”

Sursa Foto:

redactor

10 ianuarie, 2017, 17:16

Vizualizări: 4879

Ministerul Sănătății a avizat pozitiv un proiect de lege al mai multor deputați ex-comuniști, acum neafiliați, care vor ca administrațiile publice locale să asigure gratuit cu spații Serviciul de Urgență. Instituției nu doar că i-a plăcut ideea, dar vrea ca exact pe această cale să scape și de problema centrelor de medicină legală.

Autor: Irina Papuc

Ministerul Sănătății a avizat pozitiv un proiect de lege al mai multor deputați ex-comuniști, care vor ca administrațiile publice locale să asigure gratuit cu spații Serviciul de Urgență. Instituției nu doar că i-a plăcut ideea, dar vrea ca exact pe această cale să scape și de problema centrelor de medicină legală. Guvernul este atenționat că astfel sunt încălcate prevederile Constituției, Legii privind descentralizarea administrativă și Legii administrației publice locale.

Conform ordinii de zi a Guvernului, mâine Ministerul Sănătății va prezenta avizul proiectului de lege prin care se transferă pe umerii APL asigurarea Serviciului de Urgență cu spații gratuite. Atât deputații, cât și autoritatea constată că Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească nu are resurse ca să asigure activitatea normală a substațiilor din teritoriu. În aceste condiții, proiectul de lege se potrivește „ca o mănușă”. Ministerul Sănătății mai argumentează că în aceste condiții Serviciul de Urgență ar reuși să direcționeze banii pentru serviciile medicale și astfel să simțim cu toții un nivel mai ridicat al serviciilor de urgență.

Decizii unilaterale din partea Guvernului

„Ținem să menționăm că probleme similare privind asigurarea cu spațiu necesar au apărut și în activitatea instituțiilor publice de expertiză judiciară medico-legală. Considerăm oportun ca noile prevederi să vizeze inclusiv aceste entități”, se menționează în avizul Ministerului Sănătății. Așadar, proiectul de lege ar urma să fie completat.

Deși Ministerul Sănătății este mulțumit de idee, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a expediat și Guvernului avizul negativ la proiect, pe care anterior l-a prezentat Comisiei parlamentare sănătate, protecție socială și familie.

CALM atrage atenția asupra faptului că acest proiect de lege încalcă flagrant drepturile administrațiilor publice locale care sunt obligate să suporte cheltuieli suplimentare, pentru structuri care nu le aparțin.

„Conform articolului 10 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrațiilor administrativ-teritoriale statul garantează servicii juridice pentru exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ teritoriale egale condițiilor juridice de exercitare a dreptului la orice altă formă de proprietate. Nimeni nu are dreptul să retragă în mod forțat patrimoniul proprietarului public, precum și să ceară comasarea bunurilor acestuia cu bunurile altui proprietar”, se menționează în avizul CALM. În aceste condiții, Guvernul este pe cale să încalce prevederile Constituției, Cartei Europene a Autonomiei Locale și ale Legii privind descentralizarea administrativă.

Viorel Furdui, director executiv al CALM, a menționat pentru Sănătate INFO că APL-urile au fost puse în fața faptului împlinit, fără să fie consultate pe marginea acestui proiect. De asemenea, modalitatea de propunere a acestei modificări – prin intermediul unor deputați sub formă de inițiativă legislativă – duce cu gândul la faptul că autoritățile au încercat să evite procedurile de transparență decizională.

„A fost o mare surpriză pentru noi acest proiect, de aceea a trebuit să reacționăm ad-hoc. Nu este pentru prima dată când Guvernul ia decizii unilateral. Acest proiect încalcă flagrant legislația în vigoare”, a declarat Furdui. El crede că problema poate fi soluționată prin dialog, fără însă a transfera prin constrângere responsabilitățile altor structuri.

Infrastructura Serviciului de Urgență

Menționăm că Serviciul de Urgență este separat în 134 de stații și puncte de urgență în întreaga țară. Din numărul total de edificii ale doar 40 la sută aparţin Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, celelalte fiind luate în locaţiune de la administraţia publică locală, multe dintre acestea fiind amplasate în clădirile Centrelor Medicilor de Familie (CMF).

Doar mai puţin de 10% din edificii sunt clădiri noi construite, aproximativ 35 la sută din edificii au o uzură de peste 50%, iar 55% din clădiri necesită reconstrucţii şi reparaţii capitale, fiind într-o stare deplorabilă, se menționează într-un raport al Avocatului Poporului privind starea Serviciului de Urgență din Republica Moldova.

Găsiți în atașament proiectul de lege pentru modificarea Legii ocrotirii sănătății și avizul CALM.

█ Articole relaționate:

Serviciul de Urgență din Moldova funcționează la limită. Unele ambulanțe dispun doar de un balon cu oxigen

Starea Serviciului de asistență medicală de urgență din Moldova, mai jalnică decât cea a pacienților care au nevoie de primul ajutor

Serviciul de Urgență din Moldova urmează să fie reorganizat. Vom avea mai puțini directori și un Centru de Urgență Național. Medicii sunt revoltați că nu li s-a cerut opinia

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.