Specialiștii care descoperă boala tăcută a secolului, în Moldova. Cine sunt și cum îi ajută pe bolnavi să se trateze până la capăt

Sursa Foto:

redactor

17 august, 2016, 13:15

Vizualizări: 2183

În tratamentul tuberculozei este foarte important ca pacientul să fie susținut moral, social și chiar financiar. Doar așa, spun specialiștii, el va putea face față medicației grele pe care trebuie să o urmeze pentru a se însănătoși. Dacă nu au acest suport, există riscul ca bolnavul să abandoneze tratamentul.

Autor: Parascovia Sula

În tratamentul tuberculozei este foarte important ca pacientul să fie susținut moral, social și chiar financiar. Doar așa, spun specialiștii, el va putea face față medicației complicate pe care trebuie să o urmeze pentru a se însănătoși. Dacă nu au acest suport, există riscul ca bolnavul să nu-l mai continue. De regulă ajutorul respectiv vine din partea unor specialiști, grupați în echipe multidisciplinare în cadrul unor centre comunitare deschise pe lângă spitalele raionale. În Moldova sunt 10 asemenea instituții, în diferite raioane.

Aceste centre au fost deschise la Străşeni, Orhei, Rezina, Criuleni, Cahul, Ialoveni, Hânceşti, Ungheni, Glodeni, Rîbniţa. Misiunea lor, la modul general, este să-i susțină și să-i ajute pe oamenii bolnavi de tuberculoză să ducă tratamentul până la capăt, să-i găsească pe cei suspectați de TB și să informeze oamenii despre maladie și riscurile ei. În proces este implicat personalul medical, un psiholog și un asistent social care colaborează cu specialiști din alte domenii. Printre aceștia primari, polițiști și uneori și preoți. Fiecare are un rol important în tot ce înseamnă controlul tuberculozei în localitatea lor.

Sprijinul lor este important, spun pacienții. Ana (n.s.) are 42 de ani și acum o lună a descoperit că e bolnavă de tuberculoză, în urma unui control medical. Muncea la poșta din sat și nu știe de unde s-a îmbolnăvit. De cum a aflat însă a început tratamentul, iar cei care au ajutat-o să depășească starea de frică și au încurajat-o să ia medicamentele sunt medicul ftiziopneumolog împreună cu specialiștii de la Centrul Comunitar.

█ Tuberculoza de la 90 încoace. Când Moldova a pierdut cele mai multe vieți

„Acești oameni sunt foarte buni și m-au ajutat enorm de mult. Mă tratez acasă, pentru că am o forma de tuberculoză sensibilă la medicamente. În fiecare zi merg la cabinetul medicului ftiziopneumolog să-mi iau pastilele și totodată psihologul de centrul comunitar mă încurajează să duc tratamentul până la capăt. Mi-au dat și ajutor material de la primărie și tichete am primit pentru pachete alimentare. Vreau să continui tratamentul și să mă vindec și de ce să nu mă adresez la acești oameni buni care doresc ca eu să fiu sănătoasă?!”, a povestit Ana pentru Sănătate INFO.

Specialiștii spun că mulți dintre pacienții care ajung în astfel de situații sunt nevoiți să se descurce cu boala de unii singuri. Din acest motiv ei pot lua decizii greșite, iar de cele mai deseori sunt tentați să renunțe la tratament. Anume în aceste momente este important ca specialiștii să discute cu el și cu familia, să le ofere tot suportul de care au nevoie, numai să nu cedeze în fața bolii.

„Pacienții au nevoie consiliere psihologică pentru a se adapta, în primul rând, la ideea că au tuberculoză. Este foarte important ca pentru tratarea maladiei să fie implicați cât mai mulți actori. Doar așa îl menținem în tratament. Este foarte greu când ești bolnav de tuberculoză. Nu poți activa, veniturile scad. Pe cei care vin bolnavi din străinătate îi sfătuim să nu mai plece, deoarece se pot întoarce cu formă distructivă a bolii și chiar pot muri”, a explicat psihologul Natalia Fedotova, psiholog la Centrul Comunitar pentru suportul persoanelor bolnave de tuberculoză din Orhei.

Echipa de la Centru mai are o misiune importantă – cea de informare a populației. „Ne străduim să informăm comunitatea cum să se protejeze și să prevină tuberculoza. Discutăm cu profesorii și asistenții sociali despre cine poate face parte din grupul de risc al TB. De curând am avut o ședință la Comisariatul de Poliție. Ei ne ajută să găsim pacienții care nu se tratează sau se eschivează de la tratament. La primărie avem ședințe în care abordăm fiecare caz în parte pentru a vedea cu ce ajutor pot veni APL-urile. Am avut cazuri când primăria a ajutat și cu produse alimentare”, a adăugat psihologul.

Ajutorul material și cel alimentar are, de asemenea, un rol important în tratamentul tuberculozei. Aici intervin asistenții sociali care îi ajută la perfectarea diferitor acte. Specialiștii spun că astfel pacienții se simt mai încurajați când cineva le oferă suport și ei se pot trata până la capăt. Uneori e nevoie ca medicul să meargă acasă la bolnav și să-i administreze tratamentul.

█ EDITORIAL//Boala care se testează în Moldova în doar două ore. Cum a ajuns țara la aceste performanțe

Doar cu astfel de eforturi, povestește primarul comunei Mălăiești din raionul Orhei, poți reduce numărul bolnavilor de tuberculoză. „Noi ne implicăm activ în prevenirea și controlul maladiei. Întotdeauna oferim un mic ajutor financiar persoanelor depistate cu TB, măcar să se poată deplasa la centrele raionale pentru a face controalele necesare. În anul 2012 aveam la evidență în jur de opt bolnavi cu TB. Acum avem doar două persoane suspecte, dar nu bolnave. Mult face când specialiștii lucrează împreună, atât asistenții sociali, medicii de familie, primarii, cât și polițiștii din localitate. Persoanele date sunt monitorizate strict de către echipa multidisciplinară. Poliția îi verifică dacă nu pun în pericol alți oameni”, a menționat Ilie Vîrtosu, primarul comunei Mălăiești din raionul Orhei.

Specialiștii îi informează pe cei bolnavi de tuberculoză cum să se comporte în mulțime ca să nu-i supună riscului infecției pe alți oameni.

„La noi lucrează mult medicul de familie, polițistul și primarul. Polițiștii seara fac verificări pe la baruri, locurile aglomerate și verifică dacă cei bolnavi de tuberculoză se comportă corect pentru a pune în pericol prietenii. Este foarte greu să lucrezi cu ei”, a încheiat primarul de la Mălăiești.

Rolul acestor centre comunitare, spun experții în tuberculoză, este să apropie serviciile medicale și cele sociale de pacient. Important este ca specialiștii să meargă în teren și să monitorizeze cu strictețe și responsabilitate fiecare caz în parte. Centrele comunitare pentru susținerea bolnavilor de TB au fost deschise cu suportul financiar al Fondului Global, în anul 2011. Pentru reparația, dotarea tehnică și asigurarea cu automobile au fost investite aproape 376 de mii de euro.

Statisticile arată că în raioanele unde există centre comunitare pentru susținerea bolnavilor de TB, rata deceselor provocate de maladie e de două ori mai mică decât în raioanele unde acestea nu există. De asemenea, medicii pierd de sub supraveghere de două ori mai puțini bolnavi, iar rata de succes a tratamentului e mai mare cu aproximativ 20 la sută.

█ Articole relaționate:

REPORTAJ FOTO// Tuberculoza văzută la microscop. Reportaj din mijlocul eprubetelor cu micobacterii

Despre tuberculoză altfel. Povestea unei tinere care a reușit să omoare boala și nu invers

Tuberculoza, încă foarte prezentă în statistici. Sunt în creștere formele distructive ale bolii

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.