Valeriu Crudu, consultant Centrul PAS: „Această infecție poate deveni o boală incurabilă pentru generațiile viitoare”

Sursa Foto:

redactor

11 august, 2016, 18:45

Vizualizări: 2265

Nu cred că trebuie să ne liniștim prea tare. Tuberculoza este o maladie socială și rămâne în continuare una dintre principalele probleme de sănătate publică în țara noastră. Deci, nu trebuie trecută cu vederea. Acest punct de vedere este justificat prin incidența actuală a bolii și prin faptul că pentru prevenirea și combaterea ei se fac investiții mari.

Valeriu Crudu, expert în profilaxia și controlul TB, consultant Centrul PAS

Domnule Crudu, tuberculoza mai e o problemă majoră pentru Moldova sau totuși putem respira mai liniștiți că ce a fost mai greu a trecut?

Situația epidemică a tuberculozei în țara noastră însă a cunoscut o agravare semnificativă în ultimul deceniu al secolului trecut. Atunci a crescut considerabil incidența, prevalența şi mortalitatea prin tuberculoză. Această situație este similară şi situației din țările fostei URSS. Cauzele care au dus la agravarea situației epidemiologice a tuberculozei au fost multiple, printre cele mai importante au fost problemele politice și criza social-economică prin care trecea țara.

Aceste probleme au dus la înrăutățirea situației în sistemul sanitar, la apariția unor carențe majore, cum ar fi lipsa de medicamente, lipsa unui sistem bine organizat de diagnostic al maladiilor. O problema majoră, specifică pentru Moldova, a fost și rămâne în continuare migrația masivă a populației. Valul de plecări și veniri ale oamenilor au contribuit la infectarea și transmiterea masivă a infecției tuberculoase în Moldova.

Situația tuberculozei în Moldova a început sa se înrăutățească în perioada anilor ‘90, când incidenta TB era de 39 de cazuri la 100 de mii populație (1.728 pacienți). Maladia a căpătat un caracter epidemic odată cu implementarea Programului Național de Control a Tuberculozei bazat pe strategia DOTS, în perioada anilor 2000-2005. Atunci s-a îmbunătățit situația în ceea ce privește depistarea cazurilor de tuberculoză. Au început să fie organizate rețele de laboratoare, care erau dotate cu echipamente moderne. În această perioadă incidența tuberculozei a crescut de la 68.5 de cazuri la 100 de mii populație (2.935 pacienți) în 2000 până la 134 de cazuri la 100 de mii populație (5.632 pacienți) în 2005.

În această perioadă au fost organizate și puse în aplicare un șir de alte măsuri de control al tuberculozei, atât de ordin medical, epidemiologic, cât și social. Aceste activități au fost desfășurate de comun acord de către Guvern, instituțiile medicale, organizațiile non-guvernamentale și cu un mare suport financiar din partea donatorilor și organismelor internaționale. Cel mai mare ajutor, bineînțeles, a fost din parte Fondului Global pentru combaterea HIV/SIDA, TB și Malariei. După 2005 incidența și mortalitatea prin tuberculoza au început să descrească, așa încât anul trecut să ajungă la nivelul de 88 de cazuri la 100 de mii populație sau la 3.599 de pacienți.

Domnule Crudu, când vorbiți de metode noi de diagnostic, la ce anume vă referiți?

Până în 2003-2005, nu exista o rețea de laboratoare bine organizată pentru diagnosticul TB. Noi practic nu aveam cu ce depista maladia. Din acest motiv, majoritatea pacienților rămâneau nedepistați sau erau depistați foarte tardiv. Un exemplu în acest context este creșterea rapidă a mortalității prin TB în perioada 1995-2000, și doar o creștere lentă a incidenței TB în aceeași perioadă. Din 2003 au început să fie organizate, renovate și dotate cu echipament modern majoritatea laboratoarelor de profil din țară. Astfel, în 2005 a fost finalizată rețeaua de laboratoare, care cuprinde 59 de centre microscopice și 4 laboratoare regionale de referință în microbiologia TB. Astfel, din 2002 incidența TB a crescut brusc împreună cu mortalitatea și a atins apogeul în 2005. De atunci au început să descrească ambele.

Ce s-a schimbat din 2005, astfel încât au început să decedeze și să se îmbolnăvească mai puțini oameni?

În general tuberculoza nu e deloc ușor de eradicat. A fost nevoie de multe activități complexe. Din 2005, pe lângă o diagnosticare mai bună, au început să fie aduse și medicamente mai eficiente, de linia întâi și de linia a doua, au fost deschise centrele comunitare pentru acești pacienți, mai multe ONG-uri au început să se implice în controlul acestei infecții, în toată țara au început campanii de informare a populației despre ceea ce este tuberculoza. Toate aceste activități împreună ne-au oferit un rezultat – a început să scadă incidența, dar și mortalitatea. Nu poți obține rezultate palpabile dacă ai doar metode de diagnostic sofisticate sau doar tratament modern. Au fost puse în practică un ansamblu de acțiuni, care la rândul lor au avut nevoie de o organizare foarte bună și respectiv de monitorizare.

Dle Crudu, dar dacă ne uităm la cifre, atât la incidență, cât și la mortalitate situația de acum e aproape de cea a sfârșitului anilor 90, începutul anilor 2000. Trebuie să ne pună în gardă acest lucru?

Noi nu putem ști exact care era atunci situația, pentru că nu aveam metode moderne de diagnostic. Deci, cifrele de atunci puteau să nu fie cele mai exacte. Mortalitatea era înaltă, iar cazurile noi nu erau depistate. În general, în Europa, mortalitatea și incidența maladiei au început să descrească de prin 1995-2000. În Moldova, de atunci, abia a început să crească vertiginos incidenta TB. Acest lucru era direct legat de lipsa metodelor de diagnostic. În țările din Occident și chiar în unele din fosta URSS au fost introduse metode de diagnostic mai devreme decât în Moldova. De altfel, în țara noastră ele au fost introduse cam pe ultima sută de metri și metodele moderne de diagnostic și de tratament. Țara noastră a aplicat ca țară la Fondul Global printre ultimele state din fostele state din URSS. Țările Baltice ori cele din Caucaz deja aveau implementate câteva runde de proiecte susținute de Fondul Global, când Moldova abia aplica prima oară. Aceste state au demarat proiecte de profilaxie și combatere de prin 1995.

Noi de ce am rămas în urma tuturor?

În primul rând nu eram pregătiți din punct de vedere politic. Nu era un nucleu care să înceapă acest lucru.

Datele statistice pe care le avem acum, cât de reale le putem considera?

Sunt destul de reale. Chiar putem spune că sunt cele mai veridice față de ceea ce prezintă unele țări din regiune. Noi avem un sistem electronic foarte bine pus la punct, care nu ne permite să trișăm cu cifrele, pentru că orice schimbare e notificată și acest lucru se vede.

Și totuși suntem încă restanțieri în ceea e privește tratamentul tuberculozei multi-drog rezistente la medicamente…

E adevărat că situația privind controlul tuberculozei s-a agravat și din cauza tuberculozei multi-drog rezistente. Unele tulpini de bacili au devenit rezistente la medicamente antituberculoase. Din cauza acestui fenomen de MDR&XDR TB, această infecție poate deveni o boală incurabilă pentru generațiile viitoare. Prevalența TB MDR printre cazurile noi și re-tratamente în Moldova s-a majorat considerabil pe parcursul ultimilor 10 ani. Astfel după datele OMS (2010) țara noastră se află printre cele 27 de țări ale lumii cu o povară înaltă a tuberculozei multi-drog rezistente.

Această formă de tuberculoză este foarte de greu de tratat, este foarte scumpă și implică o serie de preparate mai toxice pentru organism. În plus, durează foarte mult timp, mulți bolnavi abandonează medicația, în consecință rezultatele nu sunt cele pe care ni le dorim. În majoritatea țărilor cu povară înaltă MDR/TB, succesul tratamentului acestei forme de TB este destul de modest. Doar unele țări au atins unele succese în tratamentul MDR/TB. Deci, nu putem spune că la acest compartiment stăm rău sau foarte rău, pentru că nu avem cu cine sau cu ce compara într-un mod obiectiv.

Domnule Crudu, vă mulțumim pentru explicații.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.