Prima lună după reformarea laboratoarelor de supraveghere a sănătăţii publice. „Dacă nu aveam banii ăștia, demult băteam două scânduri la ușă”

Sursa Foto:

redactor

08 august, 2016, 15:53

Vizualizări: 1889

Autor: Natalia Nicoreanu

Laboratoare cu utilaj performant, analize exacte și rezultate mai rapide. Sunt doar câteva dintre beneficiile regionalizării serviciilor de laborator din cadrul Serviciului de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice. Din 1 iulie, cele 36 de laboratoare din țară au fost comasate în zece Centre de Sănătate Publică. Însă reforma aduce după sine nu doar laude, dar și o mulțime de probleme. Medicii șefi din raioane spun că nu au specialiști suficienți, iar cei care au rămas fără un loc de muncă refuză să se reangajeze din cauza salariilor mizere, dar și a drumului pe care trebuie să-l străbată zilnic până la locul nou de muncă.

De la 1 iulie, Centrul de Sănătate Publică din Soroca a devenit Centru teritorial cu laboratoare de performanță. Asta înseamnă că toate investigațiile de laborator care erau efectuate la Drochia și Florești sunt transportate acum la Soroca, unde a fost procurat echipament și aparataj modern.

„Avem utilaj performant care costă în jur de 3 milioane și ceva. Se fac investigații mai precise și mai rapid. Putem face toate analizele, în afară de proba radiologică, care a fost regionalizată la Bălți, Chișinău și Cahul. E vorba de fonul radioactiv al aerului, diferite produse, articolelor de menaj, materiale de construcție”, susține Ion Coșman, șeful adjunct al CSP Soroca.

Cu utilaj performant, dar fără specialiști

În laboratoarele de la Florești și Drochia au rămas doar câteva persoane care sunt responsabile de colectarea analizelor, iar zilnic, mașina de la Soroca pleacă în teritoriu pentru a duce rezultatele și aduce alte probe pentru analize. Șeful adjunct al CSP Soroca susține că duce o lipsă acută de cadre. Pentru buna funcționare a serviciului de laborator ar mai fi nevoie de cel puțin 15 angajați. Aceste persoane nu trebuie căutate. Ele au rămas fără lucru după închiderea laboratoarelor de la Florești și Drochia, doar că nimeni de acolo nu s-a avântat să se reangajeze. Cauze ar fi câteva: cei 40 de kilometri pe care trebuie să-i parcurgă zilnic până la Soroca, dar și condițiile de muncă nocive care nu sunt remunerate corespunzător.

„De la Florești și de la Drochia nu a venit nimeni, dar volumul de lucru este foarte mare, laboratorul e supraîncărcat. Ei trebuie să vină zilnic la Soroca cu transportul public, sau trebuie să închirieze o gazdă. De la Drochia avem rută direct, dar la Florești trebuie de ajuns cu două transporturi. Au socotit și nu le convine. În plus și salariul este mic - două mii de lei. În laboratorul sanitaro-igienic sunt atâtea condiții nocive. Noi pentru asta le dăm lapte. Laptele e bună treabă, dar acolo sunt chimicale, acizi, atâtea baze. La laboratorul microbiologic vin diferite infecții din spitale, se fac investigații de laborator. Acolo tot e periculos. Măcar dacă ar fi salariul mai mare”, este de părere Ion Coșman.

█ Ministerul Sănătății va „restrânge” numărul laboratoarelor Centrelor de Sănătate Publică, de la 36 la 10. Acestea vor fi dotate cu echipamente de ultimă generație, din bani împrumutați

„Pentru condiții nocive le dăm lapte”

La Drochia, cei care au atins vârsta de pensionare nu au mai dorit să meargă la Soroca, iar tinerii, deși au făcut ani grei de facultate, nu se dau în vânt după aceste locuri de muncă, rămase vacante. „Tineri specialiști nu vin la noi. Un medic după șase ani de studii și trei de rezidențiat are un salariu de începător de 1.364 de lei, salariu din care mai sunt scoase și impozitele. Abia după doi ani încep să aibă un adaos mizer pentru vechime în muncă. Cine o să vină cu așa salariu? Acolo unde sunt tineri specialiști vin cu alte viziuni, cunosc programe diferite, calculatoarele. Cei care sunt aici lucrează pe vechi, nu-i mai poți pune să învețe calculatorul. Părerea mea este ca să reducă aici statele în jumătate și să primească un tânăr specialist echivalentul a patru salarii. Tinerii au altă atitudine față de lucru, alte cunoștințe. Eu cred că dacă s-ar lucra bine în slujba asta, atunci nu ar fi pline spitalele”, spune contabila Elena, de la CSP Drochia.

Odată cu această regionalizare, cele zece centre cu laboratoare de performanță au fost dotate cu echipament modern, iar multe dintre investigații sunt desfășurate mai mult automatizat, decât cu implicarea specialiștilor. Totodată, rezultatele sunt gata în timp mai restrâns și sunt mai exacte. O spune cu satisfacție medicul șef de la CSP Căușeni, Andrei Kazaciok.

„Procesele verbale ale analizelor sunt valabile atât în CSI, cât și în Uniunea Europeană, deoarece precizia este foarte înaltă. Am trecut la un alt nivel – totul este computerizat. Dacă înainte treceau cinci zile până erau gata rezultatele, acum sunt gata în trei zile”, spune Andrei Kazaciok.

După ce a trecut în revistă beneficiile regionalizării, Andrei Kazaciok a ținut să ne mărturisească și despre problemele pe care le are acum. „Este o problemă cu laboratorul sanitaro-igienic. Avem doi medici, din numărul de șase de care avem nevoie. De la Ștefan Vodă a venit doar șefa laboratorului microbiologic. Câteva persoane au hotărât să meargă la Chișinău în întreprinderi private, din cauza problemei transportului. Până la urmă nu am fost dotați cu mașină pentru transportarea analizelor. Noi mergem în teritoriu cu mașina pe care o avem în gestiune”, a adăugat responsabilul de la Căușeni.

Probleme ar mai fi și ar mai fi. Ceea ce îi salvează puțin sunt serviciile contra plată, din care pot plăti salarii sau plăti servicii de întreținere.

█ Hepatitele virale, rămân o problemă pentru Moldova. În Centrele de Sănătate Publică lipsesc reactivii pentru diagnosticarea maladiei

„O problemă pe care o avem și este foarte acută este problema tarifelor. Noi lucrăm încă cu tarifele din 2011, dar acum e anul 2016. Acum sunt alte timpuri, alt curs valutar. Totul se importă și acele întreprinderi de la care noi procurăm ele își ajustează prețurile reieșind din cursul valutar. Ne este foarte greu. Mergem la limită între rentabilitate. Dacă s-ar revizui aceste tarife am putea rezolva multe întrebări. Vorbesc de salarizare, verificarea periodică a acestor utilaje, care ne costă foarte scump”, a adăugat Kazaciok.

De tarife și necesitatea majorării acestora a pomenit și șeful adjunct al CSP Soroca. „Dacă nu am avea banii ăștia pentru prestarea serviciilor contra plată, demult puneam două scânduri pe uși și ferestre, pe toate centrele. Noi cu asta practic trăim. Din buget, pentru întreținere, apă, energie electrică etc, ni se dă foarte puțin. Aceste tarife trebuie revizuite. Ele sunt aprobate tocmai în anul 2011”, adaugă Andrei Kazaciok.

Despre necesitatea regionalizării serviciului de laborator s-a vorbit încă la finele anului 2013, atunci când fosta conducere a ministerului Sănătății anunța că pentru realizarea acestei reforme se va împrumuta de la Compania Națională de Asigurări în Medicină cu opt milioane de euro. Bani necesari pentru procurarea utilajelor, dar care urmau să fie restituiți. Inițial această sumă trebuia să fie asigurată prin proiectul JICA, dar ulterior autoritatea în sănătate a anunțat că va cere un împrumut de la CNAM, fără a fi anunțate motivele.

█ Articole relaționate:

Nicolae Furtună, director adjunct la CNSP sparge miturile despre vaccinuri. „Părerea mamei, cumetrei, babelor care fac farmece nu este validă ca să fie luată în considerare”

Centrul Național de Sănătate Publică vrea să creeze o secție pentru controlul tutunului

Director nou la Centrul Naţional de Sănătate Publică

Valul demisiilor continuă. Un alt director din Sănătate a preferat să rămână șomer

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.