Psihologii din Moldova practică meseria aproape ilegal, fără reguli și controale

Sursa Foto:

redactor

14 mai, 2016, 14:19

Vizualizări: 4256

Autor: Parascovia Sula

Psihologii din Moldova activează fără norme metodologice și standarde de funcționare, iar unii practică această meserie ilegal. Cei mai mulți dintre acești specialiști, chiar dacă au diplomă de la facultate nu pot obține, de exemplu, un atestat de liberă practică, pentru că acest lucru nu e prevăzut în niciun document. Elementar, Moldova nu are o Lege a Psihologului care ar reglementa activitatea acestor specialiști, așa cum este, de exemplu, în România și în multe alte țări. În consecință, se poate întâmpla ca unii psihologi le facă oamenilor mai mult rău decât bine.

Așa cum doctorii s-au angajat să ne trateze corpul, așa și psihologii încearcă să ne ajute să depășim unele stări emoționale. În Moldova, psihologul încă mai este perceput de foarte mulți oameni ca specialistul la care merg cei cu dereglări ale minții, nicidecum ale sufletului. Rari sunt cei care, atunci când trec printr-o situație ce le clatină emoțiile, apelează la ajutorul lor. Pe de altă parte, ramura propriu-zisă nu se poate nici ea dezvolta, pentru că, probabil nimeni până acum nu s-a gândit că și moldovenii au nevoie uneori de ajutorul psihologului. Cei care practică această meserie, au început abia acum să-și pună problema, adunând la o conferință națională sute de psihologi moldoveni și români, care au discutat despre ce ar trebui să facă breasla pentru a putea munci perfect legal.

La conferință au fost invitați specialiști de la Colegiul Psihologilor din România, care și-au împărtășit experiența de peste Prut și au îndemnat psihologii să obțină atestate profesionale, evenimentul a fost organizat de un grup de psihologi din Moldova.

„Nu avem o Lege a Psihologului și nici norme metodologice ale activității psihologilor în diferite domenii. Vrem ca colegii din România să ne ajute cu suport legislativ, dar și metodologic pentru atestarea psihologilor din țară. Nu toți psihologii din Moldova au studii în domeniu și atunci oamenii riscă să fie tratați de neprofesioniști. Psihologia e un domeniu foarte important, suntem undeva aproape de medici și dorim ca activitatea noastră să fie reglementată. Acum nici măcar nu putem să ne luăm o licență de psiholog, deoarece nu este așa ceva în Moldova”, a spus Victoria Gonța, unul dintre organizatorii evenimentului.

█ Rodica Rusu-Gramma, specialist în etică: „Responsabilitatea legală pentru copil o poartă medicul de gardă care i-a scris fișa medicală, nu cel care a consultat mama la telefon”

La conferință au participat psihologi care activează în diferite instituții ale statului, precum Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, psihologi clinicieni, cei care activează în instituțiile școlare, în organizații neguvernamentale, dar și cei care prestează servicii particulare. Aceștia spun că este foarte important ca activitatea lor să fie reglementată, deoarece se poate întâmpla că pacienții să nu fie consultați corect.

Spre exemplu, se poate întâmpla ca un pacient să vină la psiholog, fiind afectat de stres, dar să plece cu probleme mai mari, decât cea cu care a venit. Asta, deoarece mulți psihologi nu au dexteritatea nici teoretică, și nici practica necesară pentru a oferi oamenilor consultații, spun specialiștii. Mai grav este că nici nu au de unde căpăta experiență.

„Am venit să văd cum funcționează Colegiul Psihologilor din România și experiența lor. Psihologii au nevoie de standarde de funcționare, pentru că acum nu sunt. Dacă ar fi un Colegiu și la noi, atunci am putea verifica cum își îndeplinesc obligațiile toți psihologii și să evităm anumite daune pe care le-ar putea aduce societății. De asemenea, ar fi bine ca toate calificările să fie făcute conform normelor. Asta ar da o siguranță și psihologilor”, a explicat pentru Sănătate INFO Svetlana Gorea, șef al Centrului Psiho-Socio-Pedagogic al Direcției Municipale Educație.

█ Stresul la locul de muncă face victime. Maladia afectează tot mai mulți angajați

„Trebuie să vedem propunerile Colegiului Psihologilor de peste Prut pentru Moldova. Noi nu avem un organ legislativ care să conducă lucrul psihologului în țară. Este foarte important, pentru că psihologii termină facultatea și activează după cum îi duce capul, fără reguli și controale. Sperăm că în curând vom veni cu un proiect de Lege al Psihologului, care ulterior va fi aprobat”, a menționat și Veronica Calancea, psiholog clinician la Spitalul Clinic Republican.

În România sunt două documente care reglementează activitatea psihologilor. Este Legea Psihologului nr.213 din 2004 și Hotărârea de Guvern 788 din 2005. Potrivit acestei Legi, psihologii, după ce au terminat facultatea trebuie să obțină un atestat care le dă dreptul să profeseze liber. Acesta presupune susținerea și îndeplinirea anumitor criterii stabilite de comisia de rigoare a Colegiului Psihologilor. Atestatul este un document care demonstrează faptul că psihologul este licențiat în domeniul pe care-l practică și că are competențele necesare.

„După ce termini facultatea trebuie să-ți alegi domeniul de specializare. În funcție de aceasta, pentru a obține atestatul, trebuie să îndeplinești anumite criterii, precum un număr de ore bine stabilit, apoi o comisie aplicativă analizează pregătirea psihologului și aprobă oferirea unui atestat”, a declarat Daniela Hiera, director al Colegiului Psihologilor din România.

De asemenea, psihologii din România mai pot aplica și pentru un certificat de recunoaștere internațională. Acesta, alături de atestatul de liberă practică permite oricărui psiholog să activeze în orice țară dorește. Pe lângă aceasta, în Legea Psihologului mai sunt stipulate și cerințele pe care trebuie să le îndeplinească un psiholog pentru a avea un cabinet privat.

„În 2002-2003 aveam în jur de trei sute de psihologi, dar acum avem peste 18.000. Dacă prin 2003 majoritatea psihologilor activau în cadrul instituțiilor de stat, astăzi cea mai mare parte de psihologi își desfășoară activitatea în mediul privat (aproximativ 7.000 de cabinete individuale). Aceasta se datorează faptului că s-a muncii asupra legislației și s-a creat o credibilitate pe piața serviciilor psihologice”, a menționat și Iulian Laurențiu Ștefan, președintele Institutului de Psihologie Judiciară din România.

Pe lângă drepturile și obligațiile psihologilor cu drept de liberă practică, Legea Psihologului din România mai prevede și interdicțiile și incompatibilitățile în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, precum și posibilitatea de a suspenda sau înceta dreptul de liberă practică.

Scopul conferinței psihologilor din Moldova a fost întâi de toate crearea Societății Psihologilor. Aceasta urmează pe viitor să elaboreze împreună cu colegii din România toate actele normative care vor reglementa domeniul lor de activitate.

█ Articole relaționate:

Riscurile la care se expun femeile care muncesc în condiții de stres. Neonatologii lansează un avertisment sumbru

Ce reguli de sănătate trebuie să respecți ca să obții o reușită mai bună la BAC. Riscurile administrării preparatelor de stimulare a memoriei

Depresia, o alergie la viața modernă?

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.