Scaune rulante „de pomană” pentru copiii din Moldova. Statul alocă anual 28 de lei pentru fiecare persoană cu deficiențe motorii

Sursa Foto:

redactor

22 martie, 2016, 10:25

Vizualizări: 1450

În timp ce autoritățile se laudă cu progrese în educația incluzivă, pentru sute de copii dependenți de scaunul rulant școala rămâne un vis neîmplinit. Majoritatea nu dispun de cărucioare cu care să poată ieși din casă. Statul, cel care ar trebui să îi ajute în primul rând, a lăsat această problemă în grija unor organizații de caritate sau religioase.

Redactor: Sorina Bujarov

Moldova nu produce și nici nu cumpără scaune rulante. În bugetul de stat nu sunt prevăzute, de ani buni, mijloace bănești în acest scop. Persoanele cu dizabilități sunt lăsate la discreția donatorilor străini. Și dacă scaunele pentru maturi sunt donate mai des, cele pentru copii ajung extrem de rar în țara noastră. Astfel, unele familii sunt nevoite să aștepte luni în șir loturile cu ajutoare umanitare, fără a avea garanția că vor obține dispozitivul de care au nevoie pentru copiii lor. Paradoxal este că Guvernul s-a obligat, printr-un regulament adoptat încă în 2011, să acorde o dată la 1,5 ani un scaun cu rotile pentru fiecare copil care are nevoie de el. În realitate, însă, autoritățile nu fac aproape nimic pentru a-și respecta angajamentele pe care și le-au asumat. Singura contribuție a statului se rezumă la circa 280 mii de lei pe an – bani destinați pentru asamblarea scaunelor rulante provenite din donații. Un calcul simplu arată că statul alocă cel mult 28 de lei pentru fiecare persoană, ținând cont de faptul că în jur de 1.000 de scaune rulante sunt asamblate din acești bani.

„Nu pot ieși cu lunile din casă”

Anghelina Rotaru, o adolescentă de 11 ani din Bălăbănești, Criuleni, nu a beneficiat niciodată de un scaun rulant din partea statului. Asta chiar dacă părinții ei au depus numeroase cereri pe la diferite instanțe. Fata are totuși două cărucioare, unul – obținut de la o biserică și altul - de la o organizație specializată în protecția persoanelor cu dizabilități. Niciunul dintre ele nu este, însă, pentru copii. Ina Rotaru, mama fetei, cea care are grijă de ea încă de la naștere, spune că lipsa unui scaun adaptat îi creează probleme foarte mari. Femeia ne povestește că a văzut doar în filme cărucioare ușor manevrabile, cu butoane de comandă, în care speteaza se reglează după statura copilului.

█ Un copil a fost „uitat” opt luni într-un Spital de Psihiatrie din Moldova

„Cele pe care le avem noi sunt grele, au speteaza și mânerele foarte înalte, de asta îmi vine foarte greu să o așez pe Anghelina în ele. Ea cântărește mai mult de 30 de kilograme. Nici roțile nu sunt bune pentru drumul de țară. Ar trebui să aibă niște anvelope mai trainice”, ne povestește Ina Rotaru.

În satul vecin – Mălăiești, Liliana Tanas, o femeie cu trei copii dintre care unul este cu nevoi speciale, luptă de una singură cu problemele vieții. Femeia spune că un scaun rulant ar face mai ușoară viața întregii familii. La cei 8 ani pe care îi are, Sănduța, cel mai mare copil din familie, nu poate merge pe propriile picioare. Mama fetei ne povestește că nimeni nu a informat-o vreodată că poate solicita un scaun rulant și că până acum s-au descurcat cu un cărucior pentru bebeluși, împrumutat de la o vecină. Pentru că acesta s-a defectat, copila nu mai poate ieși din casă decât în brațele mamei.

Asistența din partea echipei mobile din raionul Criuleni a ajutat-o pe Sănduța să facă progrese uimitoare în ultimele luni. Împreună cu Valentina Ogor, psihopedagog şi logoped, care o vizitează de câteva ori pe lună, fetița a învățat formele și culorile, figurile geometrice și probleme elementare de logică. În fiecare zi de joi, Sănduța merge cu sora și fratele ei la grădinița, iar mama e nevoită să o poarte în brațe până la autobuzul școlar care îi duce în satul vecin. În zilele când fetița rămâne acasă, ceilalți doi copii, care au 4 și 6 ani, sunt nevoiți să iasă singuri din casă ca să ajungă la stație.

Doar unul din zece cărucioare aduse în țară sunt pentru copii

█ „Jumătate” de doctor la 80 de copii bolnavi. Toți responsabilii au știut, dar nu au întreprins nimic

Societatea Invalizilor este una din cele două structuri abilitate de stat cu repartizarea scaunelor cu rotile venite din ajutoare umanitare. Organizația are de mai mulți ani un contract cu o misiune religioasă de peste hotare, care aduce în Moldova piese pentru scaunele necesare persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt asamblate în atelierul asociației, iar apoi ajung la cei care au nevoie de ele. Ajutorul statului se rezumă la alocarea banilor pentru remunerarea muncitorilor care asamblează scaunele. Chiar și așa, implicarea statului nu a existat dintotdeauna, aceste alocări de fonduri făcându-se numai în ultimii patru ani.

Mihai Mărgineanu, președintele organizației spune că în ultimii 11 ani prin intermediul acestei misiuni religioase au fost aduse în Republica Moldova peste 5.700 de cărucioare și doar un număr foarte mic dintre acestea erau destinate pentru copii.

Ce fac autoritățile?

În timp ce la Asociația Invalizilor sunt distrubuite scaune rulante noi, o altă structură abilitată cu această problemă – Întreprinderea de Stat „Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare” (CREPOR)– împarte scaune la mâna a doua. Acestea sunt aduse din Olanda, Franța, Germania, China, Israel, Elveția și alte țări. Ajutoarele vin sporadic și, prin urmare, nimeni nu știe câți oameni vor putea obține dispozitivul de care au nevoie. Aici există an de an un rând de circa o mie de persoane.

Dumitru Moscalenco, vicedirector al CREPOR, ne spune că din cele peste 20 de cărucioare, care se repartizează în prezent, doar 2-3 sunt pentru copii. Potrivit lui, specialiștii de la CREPOR au elaborat, cu ani în urmă, propriul model de scaun rulant, dar pentru lansarea acestuia în producere nu s-au găsit bani. Responsabilii de la CREPOR estimează că statul ar trebui să aloce anual în jur de 4-5 milioane de lei pentru a procura necesarul de scaune rulante, ținând cont de faptul că în jur de 1.000 de persoane solicită timp de un an aceste dispozitive, iar costul unei unități e de 4.000-5.000 de lei.

Citiți materialul integral pe A nticorupție.md.

█ Articole relaționate:

CAMPANIE// La Institutul Mamei și Copilului a fost deschis un centru pentru pacienții cu boli rare, construit pe bani germani

Internatul ororilor – autoritățile vor să verifice pe ce sunt cheltuiți banii instituției, dar nu se interesează de sănătatea copiilor abuzați

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.