„În 2016 trebuie să ne aşteptăm la o criză mai profundă în Sănătate, decât în acest an. E nevoie de un plan anticriză”

Sursa Foto:

redactor

30 decembrie, 2015, 10:38

Vizualizări: 2858

Redactor: Elena Cioina

Anul 2015 a fost unul de criză pentru sistemul de Sănătate, iar acest lucru s-a datorat în mare parte miliardului furat. Schimbările de Guverne și-au pus și ele amprenta, astfel încât cadrele medicale și pacienții au simțit pe pielea lor ce înseamnă să nu ai elementarul într-o instituție medicală – medicamente și consumabile. Mai grav este că în 2016 criza se va aprofunda și din acest motiv responsabilii de domeniu ar trebui să elaboreze un plan anticriză, crede Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Într-un interviu de bilanț pentru Europa Liberă, expertul a menționat că toate relele din acest domeniu au loc din cauza amestecului politicului în politicile de sănătate. În consecință, au de suferit pacienții.

Domnule Țurcanu, 2015 poate fi considerat un an de criză pentru domeniul sănătăţii?

Da, a fost un an de criză. Spre finele anului criza se aprofundează. Nu se văd soluţii de ieşire din criză. Problemele care au stat la baza acestei crize au fost plămădite mai demult. Întrucât nu există o guvernare stabilă, ministerele, în special, cel al Sănătății sunt în incapacitate de a-și face treaba. O altă problemă mai veche - se ştia că sistemul sănătăţii fără susţinere financiară externă nu va putea realiza acele reforme care s-au stabilit prin politica naţională, prin strategia națională de dezvoltare de sănătate. Cu toate că se ştia, sănătatea nu a fost inclusă ca prioritate în Strategia Naţională de Dezvoltare. Prin urmare, donatorii pleacă din sistemul sănătăţii. Un mare rol a jucat furtul miliardului care a provocat o criză financiară profundă. În rezultat, Ministerul Finanțelor a ajuns în imposibilitate de a achita plăţile pe care trebuie să le achite bugetul în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Asta provoacă nemulţumirea populaţiei faţă de calitatea serviciilor, dar şi imposibilitatea instituţiilor medicale de a-şi onora prevederile contractuale cu CNAM, deoarece nu primesc finanţarea cuvenită.

Ministerul Finanţelor nu va reuşi, cel mai probabil, să stingă această datorie de aproape jumătate de miliard de lei către CNAM. Care ar fi soluţiile imediate?

Există fondul de rezervă al Guvernului. Însă acolo nu sunt atâţia bani cât are Ministerul Finanţelor datorii la Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Alte soluţii ar fi ca Ministerul Finanţelor să identifice alte surse din cele care nu sunt atât de stringente, să vină cu modificări şi să le aloce pentru sistemul de sănătate. Or nu poate fi oprită activitatea instituţiilor medicale. În acest caz se termină cu toată oferirea serviciilor în cadrul programului unic şi practic toate serviciile urmează să fie achitate de către pacienţi, ceea ce în multe cazuri deja se întâmplă. Este necesar un plan anticriză la nivel de sistem cu reglementarea strictă a cheltuielilor care pot fi realizate pentru investiţii capitale. Trebuie îmbunătăţite şi toate reglementările ce ţin de achiziţii în sistemul sănătăţii, atât la achiziţii de medicamente care se fac centralizat, cât şi la achiziţii de bunuri, echipamente medicale. Or am văzut că au fost făcute achiziţii de echipamente medicale, inclusiv din banii donatorilor, dar stau împachetate pentru că fie nu sunt specialişti care să lucreze cu ele, fie nu s-au făcut acele ordonări de reamplasare, construcţie a spaţiilor pentru amplasarea acestor echipamente. Se impune întrebarea – banii s-au dus în vânt?! CNAM, Curtea de Conturi au verificat mai multe instituţii medicale, la Ministerul Sănătăţii sunt rapoarte, şi s-a constatat că unele instituţii medicale au cumpărat medicamente pe un an înainte. Pentru ce se face acest lucru? E destul un spital să aibă medicamente pe o perioadă de 60 de zile. Dacă s-au cumpărat pe un an înainte, înseamnă că s-au îngropat banii şi au fost careva interese. Toate acestea se întâmplă pentru că nu există transparentă. Instituţiile publice, înclusiv CNAM, Ministerul Sănătăţii nu sunt interesate ca să existe transparenţă la capitolul licitaţii şi procurări.

În acest an au existat, totuşi, şi evoluţii pozitive la unele capitole? Chiar dacă omul de rând probabil că resimte mai cu seamă criza financiară din sănătate.

Tangenţial, s-a produs ceva pozitiv. Aș aprecia mai curând munca parlamentarilor, decât a Guvernului. La iniţiativa deputaţilor, în urma analizei realizate de OMS, s-a aprobat în acest an de Parlament un mecanism diferențiat la stabilirea adaosului comercial la medicamente. Legea intră în vigoare treptat. O parte din aceste prevederi au intrat în vigoare de la 1 octombrie, doar pentru depozitele farmaceutice, pentru angrosiști, ceea ce încă nu a simţit populaţia. Pentru farmacii aceste prevederi vor intra în vigoare în anul 2016. E bine că a trecut această reformă revoluționară. Vom vedea ce rezultat obţinem. Teoretic, ar trebui să obţinem o îmbunătăţire a accesului, în special din punct de vedere financiar, a populaţiei la medicamente. Un alt moment pozitiv este aprobarea pachetului de legi privind controlul tutunului. Este o realizare a prevederilor acordului de asociere. Legea intră în vigoare treptat. La 1 ianuarie 2016 intră în vigoare restricţiile privind interzicerea publicităţii, iar de la 31 mai intră în vigoare restricţiile privind fumatul în spaţii publice şi la locurile de muncă închise. O realizare care poate fi atribuită Guvernului este majorarea listei medicamentelor compensate, în special a ponderii sumei care se compensează de către CNAM. Pentru practic 11 denumiri de medicamente care se utilizează pentru tratamentul hipertensiunii arteriale s-a majorat nivelul de compensare de la 50 la 70 la sută. Pacienții care trebuie să urmeze zilnic acest tratament nu vor suferi acea povară financiară, vor achita doar 30 la sută din costul medicamentelor. Problema este că această listă de medicamente a intrat în vigoare abia în noiembrie. Iar acele datorii ale Ministerul Finanțelor faţă de CNAM fac să nu existe rezultate palpabile în această direcţie. Doar aceste trei aspecte - mecanismul diferențiat la stabilirea adaosului comercial la medicamente, controlul tutunului şi majorarea listei medicamentelor compensate, dar şi a ponderii sumei compensate - pot fi considerate pozitive în acest an.

Revenind la criza financiară din sănătate, credeţi că ea nu ar fi izbucnit în acest an dacă nu s-ar fi produs frauda din sectorul bancar?

Da, criza a izbucnit doar din cauza fraudei din sectorul bancar. Ministerul Finanţelor a venit cu modificări la politica fiscală şi legea bugetului pentru 2015 şi deja o parte din banii furaţi sunt puși pe seama plătitorilor, a cetăţenilor. Furtul miliardului a condus la majorarea tuturor preţurilor la toate serviciile ceea ce are influenţă asupra costurilor pe care trebuie să le susţină instituţiile medicale în prestarea serviciilor. Criza financiară care s-a produs în Republica Moldova putea fi atenuată. Parlamentul, Guvernul trebuiau să adopte politici anticriză. În orice ţară când se produce o criză financiară guvernarea începe cu taxarea acelor produse care sunt dăunătoare sănătăţii, cu majorarea accizelor pentru produse care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi produsele de tutungerie, produsele alcoolice, băuturi carbogazoase îndulcite, pentru a aduce venituri suplimentare la buget. De ce Ministerul Finanţelor nu a venit cu propunerea de majorare a accizelor la produse de tutungerie. Nu se doreşte acumularea de bani la buget, cred că din interese, din cârdășie cu industria tutunului. Bani pot fi acumulaţi la buget dacă vii cu o politică fiscală, toate propunerile sunt făcute transparent. Or, până azi nu am văzut proiectul politicii fiscale pentru 2016, nu am văzut cadrul bugetar pe termen mediu. Pentru anul 2016 trebuie să ne aşteptăm la o criză mai profundă în domeniu sănătăţii decât am avut-o în 2015. Toată problema care există în sistemul sănătăţii nu o văd în incapacitatea Ministerului Sănătăţii sau a instituţiilor din sistem. O văd în acea interferenţă pe care o are politicul în politica sănătăţii. Guvernarea pune soluţionarea tuturor problemelor de sănătate pe umerii pacienţilor şi ei se eschivează şi fug de la soluţionarea acestor probleme.

Pentru 2016 aveţi măcar o prognoză optimistă?

Unica e că sistemul de sănătate se ţine pe lucrătorii medicali, pe cadrele medicale care sunt devotate sistemului, care lucrează cu acel salariu mizer pe care îl primesc. Nu toţi lucrătorii medicali iau sau cer mită de la pacient. Există o mică parte care solicită bani de la pacienţi. Marea majoritate nu solicită acest lucru. Ei îşi fac cu demnitate munca.

Domnule Țurcanu, vă mulțumim pentru acest interviu.

Angela ANISEI: Protocoalele de îngrijiri perinatale asigură experiența pozitivă prin servicii medicale de calitate, respect și comunicare empatică

Cristina VOLOȘIN: Medicul de familie este actorul și partenerul principal al femeii până la și după maternitate

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Tag:

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.