“Ministerul Sănătăţii era obligat să elaboreze un plan urgent de acţiuni anticriză"

Sursa Foto:

redactor

22 noiembrie, 2015, 13:53

Vizualizări: 2635

Ziariştii bat în gong că „sistemul de asigurări în medicină nu s-a confruntat cu probleme atât de grave în ultimii zece ani”. Şi este un adevăr. Fiind şi director al unei instituţii medicale şi cunoscând această bucătărie pe interior şi pe exterior, pot să confirm că pentru prima dată instituţiile au înregistrate datorii atât de mari.

Ala Nemerenco, şef al Clinicii de Asistenţă Medicală Primară, expert în politici de sănătate

După cum s-a discutat şi în Parlament, Ministerul Finanţelor are datorii de peste jumătate de miliard de lei către CNAM. La rândul său, compania se află în imposibilitate de a plăti spitalelor aceşti bani, aşa cum prevăd contractele încheiate între ei. Şi este vorba iarăşi de o sumă destul de impunătoare de 440 de milioane de lei. Din această cauză instituţiile medicale au şi ele, la rândul lor, datorii în sumă de peste 600 de milioane de lei faţă de cei care le prestează servicii.

Întrebarea este desigur firească: cum s-a ajuns să avem un deficit atât de mare şi care ar fi soluţiile? De unde vine acest deficit mare?

Vine din datoriile pe care le are Ministerul Finanţelor către CNAM. Este vorba despre transferurile de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane asigurate de guvern, aceştia sunt copiii, studenţii, pensionarii, persoanele cu dizabilităţi, femei gravide şi alte grupuri, ce de fapt ca pondere acest tip de venit constituie aproape jumătate din totalul acumulării fondurilor asigurărilor obligatorii. În 2014 aceasta a fost aproximativ 47%.
Vine din datorii pe care le-au înregistrat instituţiile medicale faţă de agenţi economici, de la care se procură cele necesare – medicamente, consumabile, agent termic, apă, alimentaţie. În cazul unor spitale de rang înalt, datoriile ajung să fie de zeci de milioane de lei, nu numai din cauza că Compania Naţională de Asigurări în Medicină a avut datorii faţă de aceste spitale, dar şi în urma unui management defectuos.
Vorbim desăre o planificare şi o gestionare ineficientă a surselor publice de către însăşi CNAM pe parcursul ultimilor ani. Mă refer la fondul de rezervă, un fond de investiţii pentru dezvoltarea instituţiilor, fond de profilaxie, depozitarea banilor în bănci comerciale nesigure, pe care o cunoaştem deja iarăşi cu toţii, plus diferite chestii la care de fapt Curtea de Conturi a atras atenţia în rapoartele sale pe parcursul mai multor ani, dar, din păcate, nimic nu s-a schimbat.

Important este că această criză putea fi prevăzută. Vreau să spun că încă la 9 iunie, când s-a format bugetul cu întârziere pentru acest an, personal am făcut o declaraţie, o puteţi găsi pe E-Sanatate.MD care s-a bazat pe vreo zece argumente foarte concrete în care am estimat riscul de a avea o situaţie incertă în toamnă. În Parlament este învinuit doar Ministerul Finanţelor, precum că nu există aceste transferuri. De unde să le ia Ministerul Finanţelor, dacă colectările la buget sunt mult mai joase decât cele care au fost planificate? Şi aceasta era vizibil încă cu jumătate de an în urmă. Fiindcă mai mulţi experţi în economie au relatat că deficitul bugetar de casă ar putea să atingă un record în ultimii ani, că deficitul în bază de angajamente ar putea atinge până la 10-14% din PIB şi deficitul bugetului, dacă vă aduceţi aminte, atunci, la acea oră era de patru miliarde de lei pe ţară, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile. În acest deficit de atunci intra şi deficitul care urma să fie al sistemului de sănătate.

În această situaţie Ministerul Sănătăţii era obligat să elaboreze un plan foarte urgent de acţiuni anticriză, care ar permite să nu se perturbeze prea vizibil activitatea instituţiilor medicale. Şi mă refer în special la direcţiile prioritare, ca urgenţa, reanimarea, chirurgia acută, maternităţile, sănătatea copiilor, aş zice eu, domenii strategice.

Şi care ar fi soluţiile? Dacă deschideţi pagina CNAMveţi vedea că problema cea mai importantă acum pentru ei nu este criza, de fapt este promovarea modului sănătos de viaţă, cu care se ocupă, şi campania „Spune DA pentru SĂNĂTATEA TA”. Eu nu aş fi împotriva campaniilor de informare, dar în ani de criză trebuie să prioritizăm acţiunile. Şi era normal să se redirecţioneze nişte bani din unele fonduri către alte fonduri. De exemplu, în 2014 fondul de rezervă al CNAM a constituit 50 de milioane din lei. Din care ştiţi cât s-a executat? Doar 5%. De asemenea, fondul măsurilor de profilaxie. De fapt Compania de Asigurări este o companie intermediară între stat, fiindcă noi avem sistem de asigurări și funcţia sa, conform întregului pachet legislativ, este să procure servicii medicale de la instituţiile medicale şi nicidecum să promoveze campanii de informare, să se ocupe cu promovarea modului sănătos de viaţă şi alte chestiuni de acestea, fiindcă avem Institutul de Sănătate Publică, este scopul lor, obiectivul lor. Pe când dumnealor au în acest fond de profilaxie o sumă destul de bunişoară, 37 de milioane de lei şi anul trecut a fost executat mai mult de jumătate.”

Problema se extinde şi mai departe - cum aceşti bani se direcţionează către spitale, care sunt contractele, pe ce se bazează formarea liniilor de buget ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, cum supraveghează superiorii Companiei de Asigurări realizarea acestor bugete, cum se implică Ministerul Sănătăţii în scrierea, elaborarea politicilor de sănătate pentru care sunt cheltuiţi aceşti bani.

Personal, aş putea să confirm că în ultimii ani nu s-a văzut o colaborare armonioasă pe interior. Iar Ministerul Sănătăţii încă de foarte mult timp în urmă, încă din primăvară trebuia să estimeze în baza tuturor prognozelor care existau, a acelui buget confirmat mult prea târziu, într-o primăvară târzie, nişte măsuri anticriză, astfel ca să ţină spitalele, cele mai importante, şi medicina pe o linie de plutire. Desigur, noi nu putem evita unele evenimente care sunt legate de foarte multe probleme economice din ţară, dar un sistem, când este pregătit, trece mai uşor prin aceasta.

Trebuiau oprite, în primul rând, procurările de echipament care nu sunt vitale, de făcut o regulă în procurările de consumabile, medicamente ş.a.m.d. Cunoaştem chiar la începutul anului câte probleme erau la procurările de medicamente. Sunt mult mai multe lucruri care vin să compună un buchet întreg de probleme care astăzi ne-a creat o situaţie de acest gen. Și cred că încă nu este târziu măcar pentru lunile rămase ca să asigure o activitate mai reuşită a domeniilor care sunt vitale şi foarte importante ce ţin de viaţa oamenilor, să existe acest plan anticriză pe care să-l vedem şi noi din instituţie. Fiindcă până la momentul de faţă ni se cer doar nişte rapoarte cu datoriile pe care le avem, dar nu am primit nişte indicaţii că aceasta ar fi bine să facem, aceasta nu ni se recomandă, aceasta ni se interzice. Fiindcă fiecare instituţie este autonomă şi fiecare manager conduce instituţia cum ştie el mai bine.

Dar în perioade de crize ar trebui să existe un stat major, cum ar trebui să existe şi în întreaga ţară, care ar ajuta instituţiile şi ar găsi nişte soluţii. Pentru aceasta există ministere, autorităţi, experţi în politici. Din păcate, lucrurile merg mai greu. Se fac la Minister nişte încercări, dar, din câte vedem, datoriile nu s-au micşorat prea mult în comparaţie cu o lună în urmă, când se vorbea de 700 de milioane de lei.

Această opinie a fost acordată pentru Radio Europa Liberă.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.