Exemplu pentru Europa de Est - țara care știe cum să investească bani în Sănătate

Sursa Foto:

redactor

05 noiembrie, 2015, 19:23

Vizualizări: 1565

Republica Moldova se pregătește să preia finanțarea programelor naționale ce vizează persoanele care trăiesc cu HIV, bolnavii de tuberculoză și consumatorii de droguri. Asta se va întâmpla, cel mai probabil, în 2018, adică peste doi ani. Atunci, majoritatea țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, inclusiv țara noastră, vor trebuie să se alinieze la nivelul statelor care de ani buni finanțează din bugetul de stat programele necesare persoanelor HIV-pozitive și celor dependente de droguri.

Autor: Sorina Bujarov

Estonia este unul din statele care au trecut cu succes peste perioada de tranziție – de la finanțare externă, la cea din bugetul public. Din 2007, toate activitățile destinate persoanelor seropozitive, bolnavilor de tuberculoză și consumatorilor de droguri sunt finanțate din bugetul de stat. În Estonia toate programele naționale din acest sector sunt gestionate de către o singură instituție. Este vorba despre Institutul de Dezvoltarea a Sănătății, care se subordonează Ministerului Problemelor Sociale – minister care se ocupă inclusiv și de sectorul sănătății. De altfel, Institutul de Dezvoltarea a Sănătății nu este o instituție care se ocupă doar de elaborarea politicilor în domeniul în sănătății, dar și de cercetări în domeniul medical.

La fel ca și Moldova, dar și majoritatea țărilor din Europa de Est, Estonia a făcut primii pași în domeniul controlului HIV cu ajutorul Fondului Global, organizație care nu doar a donat bani, dar și a învățat specialiștii de aici cum să coordoneze programele, astfel încât beneficiarii să se bucure de suportul cuvenit.

█ Moldova trebuie să mărească bugetul pentru controlul infecțiilor periculoase, greu de controlat

„Când noi doar am început lucrul în domeniul HIV aveam aceeași experiență ca și statele care acum încearcă să treacă la finanțare internă. Pe atunci aveam un program finanțat de Fondul Global, care a durat din 2003 până în 2007. Atunci am învățat cum trebuie să organizăm tenderele și cum să încheiem contracte pentru a cumpăra servicii”, povestește Aliona Curbatova, șefa Direcției Profilaxia maladiilor transmisibile și dependența de droguri, din cadrul Institutul de Dezvoltarea a Sănătății din Estonia. Aceasta, împreună cu alți responsabili din Sănătate din peste 30 de țări, a participat la sfârșitul lunii septembrie la Dialogul Regional de la Tbilisi, Georgia – unde a fost semnată o Rezoluție prin care statele participante și-au luat angajamentul că vor continua implementarea programelor naționale în modul în care au făcut-o și până la încheierea finanțării din exterior.

Astfel, primii pași pe care i-a făcut Estonia pentru a trece cu succes la finanțare internă a fost decriminalizarea atât pentru consumul de droguri, dar și pentru păstrarea substanțelor interzise în doze mici. Altfel spus, din 2002 estonienii dependenți de stupefiante sunt pedepsiți minim pentru consumul sau pentru păstrarea substanțelor interzise în doze minime, pentru uz personal. Conform Codului Penal din Estonia, pentru aceste încălcări persoanele sunt pedepsite doar în mod amdinistrativ, adică plătesc o amendă.

„Această modificare în legislație ne-a permis să mărim volumul serviciilor, deoarece a fost distrusă acea barieră care-i împiedica pe consumatori să beneficieze de serviciile de suport. În general, strategia noastră de luptă împotriva HIV este la fel ca și în majoritatea țărilor. Însă, ceea ce ne deosebește pe noi de alte state este că noi avem un Plan Național al Sănătății, pe când alte țări au Strategii de Sănătate. Deosebirea dintre aceste două este că primul are un mecanism de buget, pe când Strategiile nu prevăd așa ceva. La noi, Planul Național stabilește cum va fi cheltuit bugetul de stat, așa că nu mai avem nevoie de legi care să prevadă finanțarea serviciilor de prevenire și control al HIV, etc”, explică specialista de la Institutul de Dezvoltarea a Sănătății din Estonia.

█ Moldova nu va mai primi bani din exterior pentru prevenirea unei infecții greu de controlat. Ce ar putea urma

La rândul său, Planul Național al Sănătății este elaborat de mai multe grupuri de experți, formate din specialiști de la toate ministerele. În așa mod, explică specialiștii estonieni, fiecare minister se asigură că include în document toate aspectele legislative, dar și financiare, ce le vizează activitatea. Planul este elaborat pentru o perioadă de patru ani, însă documentul nu expiră după această perioadă, pentru că este actualizat în fiecare an. În așa mod bugetul de stat să rămână planificat până la cel mai mic detaliu pentru patru ani înainte. Estoniei sunt de părere că este mult mai greu să faci o planificare eficientă a cheltuielilor doar pentru un an, pe când planificarea pe o perioadă mai îndelungată îți permite să studiezi foarte bine piața, astfel încât să afli aproape cu exactitate necesitățile populației, dar și posibilitățile statului.

„Înainte de elabora sau actualiza Planul noi facem cercetări, astfel încât să nu avem suprize. Planificăm cu exactitate volumul serviciilor necesare și costul exact al acestora. În document este scris detaliat bugetul alocat pentru fiecare serviciu în parte, astfel că nu se lasă loc de interpretări. Noi nu stabilim, de exemplu, că pe un an o să cheltuim un milion de euro pentru serviciile de reducere a riscurilor, dar scriem detaliat – pentru terapia de substituție cu metadonă se dă suma X, pentru programul de schimb de seringi se alocă suma N, iar pentru testare preventivă –suma Y”, a explicat Aliona Curbatova.

Un alt pas important care a ajutat Estonia să facă față cu succes perioade de tranziție de la finanțare externă la cea din bugetul de stat a fost delimitarea serviciilor sociale de cele medicale, astfel încât și finanțarea acestora să se facă în mod diferit. Astfel, serviciile clasificate drept sociale sunt prestate de organizații non-guvernamentale, iar cele medicale – doar de instituțiile medico-sanitare. De altfel, în Estonia toate instituțiile medicale sunt autonome, dar nu aparțin statului așa cum este în Republica Moldova și în majoritatea țărilor din regiunea fostei URSS.

█ Ministrul Sănătății din Lituania, despre cum luptă țara sa cu infecțiile greu de controlat

„Aceeași echipă care a înființat un ONG și prestează servicii sociale poate să înființeze și o instituție medicală licențiată și poate presta și servicii medicale. Această practică este binevenită, pentru că consumatorii, dacă capătă încredere într-un ONG, lui îi vine greu să meargă la un spital din altă regiune și să vorbească cu oameni străini, pe când dacă organizația prestează ambele tipouri de servicii este binevenit atât pentru stat, cât și pentru beneficiar”, a adăugat spre final șefa Direcției Profilaxia maladiilor transmisibile și dependența de droguri, din cadrul Institutul de Dezvoltarea a Sănătății din Estonia.

Notă: Materialul este realizat în cadrul campaniei „Moldova, ultima linie”.

█ Articole relaționate:

Ala Iațco, președintele Uniunii pentru prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor: „Tinerii cred că lor nu li se poate întâmpla nimic grav și că starea de bine va dura la infinit. Nu este așa“

Poate sau nu un cuplu, în care un partener este HIV-pozitiv, să aibă copii sănătoși. Ce reguli trebuie să respecte acestea. „În Moldova sunt multe astfel de cupluri”

HIV devine mai agresiv. Virusul dezvoltă boala SIDA în doar trei ani de la infectare

„Suntem o școală liberă de fum!”- Reportaj realizat de elevii Gimnaziului Todirești, Anenii Noi

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.