Femeile din țările sărace, victime ale sistemului. Medicii le înlătură uterele fără nicio cauză

Sursa Foto:

redactor

05 octombrie, 2015, 12:25

Vizualizări: 1656

În Chapla Naik, un sat mic din districtul Kalaburgi Karnataka, aproape de frontiera de stat cu Telangana, în acest an au murit două femei. Arati (n.s.) a decedat de cancer pancreatic. Sumana Bai (n.s.) a murit de septicemie în abdomen.

Redactor: Elena Cioina

Ceea ce au avut în comun cele două femei, dar și cu multe altele din acest sat, este că toate aveau puțin peste 30 de ani și toate au suferit recent histerectomii, scrie scroll.in.

Soțul Sumanei Bai povestește că soția lui a acuzat dureri în abdomen acum un an. Astfel cuplul a mers la un spital privat din Tandur, un oraș situat la o distanță de doar 45 minute de mers cu mașina, dar peste graniță, în Telangana. Medicii i-au spus femeii că ar avea o problemă cu uterul și că acesta ar trebui eliminat imediat.

Bărbatul le-a cerut doctorilor timp ca să poată aduna bani pentru operație. După ce au strâns suma necesară cuplul a revenit la spital și Sumana Bai a suferit o histerectomie. Femeia s-a simțit tot mai rău în următoarele luni. După operație abdomenul ei s-a umflat, povestește soțul. Pacienta a fost spitalizată de câteva în spitale diferite, iar în final a murit din cauza unei infecții în abdomen. Dăduse o complicație în urma intervenției la uter.

Ca și Sumana, Arati a acuzat dureri abdominale. Ea a mers la un spital din Zaheerabad în Telangana. Și ei i-au făcut histerectomie. Operația a costat familia 25 de mii de rupi.

"Chiar și așa, ea se simțea rău și ne-am dus la un alt spital", povestește soțul Aratei. „Acolo ne-au spus că nu a existat nicio problemă cu uterul, dar că a fost cancer.” Arati a murit de cancer pancreatic la două luni după intervenția de histerectomie.

█ Una din cinci femei care a suferit o operație de înlăturare a uterului putea fi tratată fără consecințe atât de grave

Atât familia Aratei, cât și a Sumanei au petrecut luni în șir prin spitale și a cheltuit bani grei pentru medicamente și proceduri chirurgicale.

Locuitorii din Chapla Naik spun că cel puțin 50 de femei dintre cele 450 din sat au suferit histerectomii. Mulți au devenit suspicioși și cred că procedura ar fi fost inutilă.

Exploatarea femeile tinere

Un grup de activiști din Mișcarea de sănătate Karnataka Janaarogya Chaaluvali a efectuat o investigație amplă în cele 38 de sate din districtul Kalaburgi, încercând să afle ce s-a întâmplat. Ei au descoperit că 707 femei au suferit histerectomii, iar dintre ele mai mult de jumătate au fost mai tinere de 35 de ani. Peste 20% aveau mai puțin de 30.

Histerectomiile sunt intervenții chirurgicale elective (de urgență), care uneori sunt recomandate femeilor de 35 de ani și mai în vârstă pentru a trata, de exemplu, fibromul uterin ori sângerările post-menopauză.

În multe state ale Indiei histerectomiile sunt însă adesea efectuate nejustificat pentru a stoarce bani din femeile sărace, dar și din sistemele de asigurare de stat.

„O ruptură de uter în timpul nașterii este o urgență, dar nicidecum nu este nevoie de o histerectomie”, a declarat un doctor ginecolog de la un spital public din orașul Kalamburgi, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

În cele mai multe cazuri, activiștii de la Karnataka Janaarogya Chaaluvali au observant că femeile care au acuzat dureri de burtă sau dereglări ale ciclului menstrual au mers la spitalele private sau în cele din orașele situate la frontieră. Aici medicii le-ar fi spus că uterul lor: „este afectat, umflat, are viermi, și-a schimbat culoarea, din verde a devenit negru”.

█ După o operație, medicii i-au uitat în corp un burete chirurgical, motiv pentru care ani la rând a răbdat dureri chinuitoare și a rămas fără

Drumul spre Chapla Naik se termină aici. O pistă îngustă de beton, o adiere de vânt, un deal mic cu 200 de case. Locuitorii de aici sunt agricultori, ca și alții din alte sate. Cele mai multe dintre femeile și bărbații apți de muncă sunt fără studii. Abia copiii lor sunt prima generație care ar urma să se bucure de instruire și vor merge la școală.

O imagine similară este în districtul vecin. În satul Kalbavi, Sunitha (nume schimbat) se chinuie după operație. Ea spune că este dificil să muncească, chiar și acasă, pentru că brațele și picioarele îi amorțesc. Sunitha a acuzat dureri de burtă. A aflat de la femeile din sat, care au acuzat dureri similare, despre spitalul din Tandur și a mers acolo.

„Imediat mi-au spus că am nevoie de operație”, povestește soțul Sunithei. „A doua zi i-au făcut intervenția, iar după aceasta o parte a stomacului a început să se umfle”.
Panicați, soții au mers la spitalele din Gulbarga și Hyderabad și a constatat că un vas de sânge au fost crestat în timpul histerectomiei, o operație care a fost, de altfel, nejustificată. Sunitha spune că durerile ei abdominale înainte de operație erau o nimic toată în comparație cu cele de după.

Problema în India

Valul de histerectomii în Kalaburgi scoate la iveală o serie de cazuri similare de malpraxis descoperite de organizație în 2013 în districtul de sud Karnataka, Chikkamagalur. De cele mai deseori femeile au fost încurajate să facă histerectomii pentru a evita cancerul sau problemele menstruale.

În ultimii ani, histerectomii nejustificate au fost raportate în toată India. În 2011, 16 mii de femei din Bihor au optat pentru histerectomii ca să beneficieze de asigurare medicală. Mii de cazuri de histerectomii efectuate în același scop au fost raportate și în alte state. În 2013, organizația de caritate internațională Oxfam a cerut „măsuri imediate pentru a opri medicii în efectuarea histerectomiilor inutile în clinicile private.”

Oamenii nu au încrede în sistemul de sănătate publică

Oamenii din Chapla Naik și Kalbavi cheltuie mii de rupii pentru histerectomii efectuate în spitalele private, deoarece ei nu au încredere în sistemul de sănătate publică.
„Specialiștii din sistemul public nu ne spun nimic despre bolile grave”, spune soțul Sumanei Bai din Chapla Naik. „Ei vin și ne vorbesc doar despre lucruri mici cum ar fi febra sau tratamentul unor boli la copii. Nimeni nu ne ascultă în spitale de stat. M-am dus cu dureri în abdomen și mi-au spus că totul e în regulă cu mine”.

„Ne lipsesc specialiștii, ginecologii în mod special", declară Ansari, unul dintre activiștii Karnataka Janaarogya Chaaluvali.

„Toate afecțiunile de care se plâng femeile – dureri abdominale, disfuncții menstruale pot fi simptome ale tractului de reproducere sau ale infecțiilor cu transmitere sexuală, pot fi tratate în cadrul unui program național de sănătate. Dar ce se întâmplă cu aceste medicamente, de ele nu sunt disponibile?”…

█ Articole relaționate:

O femeie a murit de cancer după ce doctorii au diagnosticat-o greșit de 30 de ori. Aceștia susțineau că avea ligamente rupte, hernie de disc și dureri pe fond nervos

Aceasta este ultima fotografie a unei femei care a murit la scurt timp în spital, după ce s-a târât în genunchi, în agonie, cerând analgezice de la asistentele medicale

O femeie de 64 de ani a murit la scurt timp după ce un dentist i-a sustras 20 de dinți într-o singură ședință

Milioane de copii din întreaga lume ar putea deveni obezi în următorii 15 ani. Experții cer taxe pe zahăr și restricții la publicitatea alimentelor nesănătoase

Speranță pentru pacienți oncologici. Un om de ştiinţă spaniol a găsit leacul pentru cancerul pancreatic

Nouă bebeluși au murit în doar câteva zile la o maternitate din Rusia. Medicii riscă închisoare

Tag:

Categoria: Știri Externe

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.