„Noi am introdus manuale, am făcut standarde, am instruit, dar nu am schimbat procedurile. Au rămas cele din URSS. De aceea mereu o să avem probleme”

Sursa Foto:

redactor

07 august, 2015, 17:02

Vizualizări: 2375

Problema controlului infecţiilor nosocomiale sau intraspitaliceşti este una de importanţă majoră şi căreia parcă chiar dacă şi i se acordă importanţă, carul din loc nu se mişcă. Personal consider că totul începe de la raportare şi înregistrare. Nu poate un serviciu să-şi facă munca bine pe un front invizibil.

Ala Nemerenco, șef al Clinicii de Asistență Medicală Primară, expert în sănătate

Să vorbim despre raportare. Aş putea greşi, nu am cifrele în faţă, dar se vehicula cifra de 1.000 cazuri înregistrate în 2014 în ţară. Ce este o infecţie nosocomială? Pe înţelesul tuturor: este infecţia dobândită de pacient în perioada aflării sale în spital sau vizitării unei instituţii ambulatorii la care s-a adresat cu totul cu altă boală. Pentru informare: doar în SUA, Centrul de Profilaxie şi Control al maladiilor comunică cifra de aproximativ 1,7 milioane cazuri de infecţii intraspitaliceşti înregistrate anual care duc la 99 mii cazuri de decese şi induc total cheltuieli suplimentare de la 5 la 11 miliarde de dolari anual. În Franţa se înregistrează circa 6,7-7,1% infecţii nosocomiale, care duc la creşterea duratei de spitalizare cu încă 5 zile suplimentar şi provoacă aproximativ 9.000 de decese anual, dintre care 4.200 puteau fi evitabile, în Belgia se raportează 6,2%, reflectate în 125. 000 pacienţi şi 3,000 decese şi costuri suplimentare pentru sistemul sănătăţii în sumă de 400 milioane de euro anual.

Se presupune că un pacient din 25 spitalizaţi se confruntă cu o infecţie nosocomială. Îmi este foarte interesant să aflu câte cazuri de decese în urma unor infecţii intraspitaliceşti au fost înregistrate în Republica Moldova. Sunt sigură că nici unul. Şi raportate sunt foarte puţine cazuri. Problema dată e ca un aisberg la care nu i se vede partea de sub apă. De ce? Fiindcă nu s-a schimbat nici atitudinea şi nici mentalitatea sistemului (nu a medicilor!) faţă de problemă. Fiindcă şi până acum personalul medical nu este încurajat să raporteze orice caz, ci este pedepsit. Prin mustrări, amenzi şi alte metode. Şi toţi ascund. Şi raportăm cifre mizere. Şi ne bucurăm de partea de sus a aisbergului. Şi doar când explodează ceva, ne alarmăm pentru o perioadă scurtă de timp.

Vreau sa vă asigur, dacă numărul victimelor de la Spitalul Municipal „Sfânta Treime” nu ar fi fost în aşa număr mare, ci doar două, sau unul, nimeni nu cunoştea despre aceasta. De asemenea, de aproximativ zece ani se discută despre indicatorii de performanţă din spitale, care nici până astăzi nu au fost dezvoltaţi, şi desigur nici implementaţi, deşi au fost susţinuţi de toţi experţii organizaţiilor internaţionale. O parte din aceşti indicatori au legătură directă cu starea la capitolul infecţiilor noscomiale.

Toamna trecută am organizat, prin intermediul OMS, o vizită de studiu în Estonia la subiectul educaţiei medicale universitare, dar am vizitat şi spitalul universitar. Forma în care este pusă la punct această problemă în orice spital estonian, fie el mare sau mic, ne-a mirat enorm. Cel mai important departament în spital, care aproape nici nu se supune administraţiei, este departamentul de control al infecţiilor intraspitaliceşti. Este aproape militarizat, adică lucrează ca în condiţii de front. Cu un personal instruit şi proceduri stricte standardizate ca la carte.

Noi am introdus manuale, am făcut standarde, am instruit, dar nu am schimbat procedurile. Ele au rămas cele din URSS. De aceea mereu o să avem probleme. Merg mai departe şi citez dintr-un document care tot ţine de infecţiile nosocomiale despre procedurile recomandate de nimicire a deşeurilor: „… în instituţiile medicale din localităţile rurale, cutiile de siguranţă vor fi incinerate prin ardere la aer deschis în groapă…, …. resturile vor fi extrase şi îngropate într-o groapă pentru gunoi…”. Nu vă vine să credeți, nu? Totuși nu suntem în secolul XVIII. Nu putem să avem rezonanţe magnetice, operaţii de transplant şi aşa abordare a distrugerii materialelor periculoase.

Siguranţa procedurilor, echipamentelor, consumabilelor, mediului, pacienţilor, personalului medical este cel mai important factor al procesului medical şi este timpul să-i acordăm cea mai mare atenţie. De el depinde într-o măsură enormă rezultatul final al tratamentului, e timpul să ne dăm seama de aceasta.

Антоница Фонарь, директор CAP: Без туалетов, но с местами для курения – «приоритеты» одной партии

Antonița Fonari, Directoarea CAP: Fără toalete, dar cu spații pentru fumat – „prioritățile” unui partid

OPINIE//Adrian Belîi, președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie din Parlament: „Eu sunt pentru interzicerea vânzării pliculețelor cu nicotină în R.Moldova”

Tag:

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.