Luptăm cu hepatitele virale „cu mâinile goale”. Boala nu poate fi diagnosticată corect în majoritatea raioanelor din Moldova

Sursa Foto:

redactor

08 iulie, 2015, 16:33

Vizualizări: 1954

Autor: Sorina Bujarov

Moldova este una din țările endemice la capitolul hepatite virale. Altfel spus, riscurile sunt permanente, maladia devenind caracteristică acestei regiuni. Anul trecut, de exemplu, s-au înregistrat aproximativ 1.900 de cazuri noi, fiind deja luați în evidență peste 40 de mii de moldoveni care suferă de hepatită cronică. Răspândirea acestor patologii ar putea fi prevenită, dacă serviciul de sănătate publică ar avea la dispoziție toate instrumentele necesare pentru acest lucru, mai ales dacă vorbim de un caracter constant al bolii. Însă, potrivit specialiștilor din sănătate publică Centrele de Sănătate din teritoriu și acum duc lispă de reactivi de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale, cea mai performantă metodă de diagnostic.

Din 2012 și până în 2016 metodele de diagnosticare a hepatitelor virale în Moldova ar fi trebui să fie aduse la cel mai înalt nivel, așa cum se practică și în străinătate. Acest lucru este prevăzut în Programul Național de combatere a hepatitelor virale B, C şi D. Din lipsă de bani însă, și astăzi Centrele de Sănătate Publică din teritoriu duc lipsă de reactivii de laborator necesari pentru diagnosticarea patologiilor ce afectează ficatul. „Din cauza lipsei reactivelor de laborator pentru diagnosticarea markerilor hepatitelor virale în laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică şi spitalele raionale nu se utilizează algoritmele standardizate de diagnostic de laborator a hepatitelor virale A, B, C şi D”, se precizează în raportul de activitate a Centrului Național de Sănătate Publică.

█ Ce infecții iau moldovenii din spitale

La modul practic, explică specialiștii, metodele folosite de doctorii din raioane pentru a depista hepatitele nu sunt foarte exacte. Astfel, de cele mai multe ori probele necesită confirmare repetată la laboratorul de referință, adică cel național. Asta presupune pierdere de timp, dar și de bani.

„Există mai multe nivele de confirmare a diagnosticului de hepatită virală. În teritorii se face doar cel primar. Aici însă trebuie să existe aceleași metode complexe de diagnosticare, care acum există doar în laboratorul național. Dacă acești reactivi ar fi disponibili și în raioane, ar fi posibil screeningul persoanelor din cadrul grupelor cu risc sporit de infectare, diagnosticare şi confirmare mai rapidă a acestor patologii, ceea ce ar reduce semnificativ răspândirea maladiei în rândul populației – capitol la care avem probleme”, a explicat pentru Sănătate INFO Vladimir Guriev, șeful Laboratorului „Epidemiologia Hepatitelor Virale”, din cadrul CNSP.

„La Centrul Național noi stabilim diagnosticul urgent, pentru că e vorba de sănătate publică, însă în teritorii, spitalele care au contracte cu laboratoarele private pot diagnostica infecția într-o săptămână, ceea ce nu este bine”, a mai adăugat doctorul. Pentru a remedia situația este nevoie de a implementa la toate nivelele de asistenţă medicală algoritmul de diagnostic de laborator al hepatitelor virale, adaptat la cerinţele internaţionale, spune expertul. Pentru asta însă este nevoie de bani, nu de milioane, dar de câteva sute de mii anual – bani care ar salva viața a zeci de pacienți.

█ Cadrele medicale din Moldova, printre cei mai expuși infecției cu Hepatita C. Care sunt specialitățile cu cel mai mare risc și factorii care-l generează

În timp ce specialiștii de la CNSP trag un semnal de alarmă în această privință, cei din teritoriu spun că, de fapt, nu au probleme la capitolul diagnosticarea hepatitelor virale. „Avem la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a diagnostica hepatitele virale. Din fericire nu avem așa multe cazuri, așa că nici probleme multe nu sunt. Anul trecut s-au înregistrat două cazuri, iar în acest an - zero”, a afirmat succint Virgil Manole, medic șef la Centrul de Sănătate Publică din Rîșcani.

În aceste condiții, Programul Național de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012- 2016 nu și-a demonstrat eficacitatea. La trei ani de la implementarea acestuia, Moldova a rămas o zonă cu endemicitate medie privind hepatita virală B, riscul de infectare a unei persoane pe parcursul vieţii fiind de 20-60 la sută. Conform Programului Național însă această cifră trebuia să scadă în ultimii ani până la 30 la sută. Precizăm că costul prorgamului este de aproximativ 977 de mii de lei.

Sistemul de sănătate din Moldova este restanțier nu doar la capitolul diagnosticare, dar și la tratamentul hepatitelor virale. Astfel, deși numărul bolnavilor cu hepatite întrece cifra de 40 de mii, doar 700 de pacienți pe an sunt supuși tratamentului antiviral, numărul fiind mult mai mic decât cel recomandat de OMS.

█ Articole relaționate:

Moldovenii iau tot mai des infecții din spitale. De zece ani este în creștere numărul infecțiilor la femeile care nasc

Tratează o afecțiune și se aleg cu infecții. Pacienții sunt nevoiți să mai stea la spital ca să scape și de ele

Afaceri cu bahile în spitalele din Moldova. Vizitatorii și pacienții sunt nevoiți să le cumpere. Managerii afirmă că au bugete prea sărace ca să le dea gratuit. „Poate în 20 de ani vom fi mai bogați”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.