Câți doctori din Moldova ajung să fie pedepsiți pentru corupție

Sursa Foto:

redactor

01 iulie, 2015, 13:59

Vizualizări: 1906

În Moldova, medicina ocupă locul șase în topul specialităților în care se ia cel mai mult mită. Cel puțin asta reiese dintr-un raport al Centrului Național Anticorupție, potrivit căruia anul trecut în acest domeniu au fost înregistrate 19 infracțiuni de corupție. Dintre acestea, zece cauze penale au fost inițiate pe numele unor medici angajați în instituțiile medicale publice, dintre care și un manager.

Autor: Sorina Bujarov

Fenomenul corupției continuă să fie una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemul medical din Moldova. Însă, dacă analizăm sentițele în cazurile de corupție vedem că majoritatea celor care au comis astfel de infracțiuni se aleg doar cu amenzi. Astfel, din cele nouă cauze penale inițiate, în care sunt vizați lucrători din domeniul sănătății, doar în trei cazuri s-a ajuns la pedeapsă cu privațiune de libertate.

Printre aceștia se numără un medic chirurg de la Spitalul Clinic Republican, care a luat mită în valoare de 1.500 de euro de la un pacient. Banii ar fi trebuit să acopere cheltuielile pentru operație, dar și pentru medicamente. Cazul a avut loc în anul 2012, iar doctorul a fost condamnat la trei ani de închisoare, a primit o amendă de 20 de mii de lei, fără să-i fie privat dreptul de a practica medicina. Tot în 2012 un doctor de la Spitalul Clinic Republican de Traumatologie și Ortopedie a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență, iar un medic legist din Cahul a primit trei ani de detenție cu suspendare, pentru că a luat mită 300 de euro de la un bărbat.

█ Topul serviciilor medicale pentru care moldovenii plătesc cel mai des mită

În restul cazurilor s-a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă. Un prim exemplu în acest sens este cazul unui medic de la Dispensarul Narcologic Republican, care la începutul lui 2014 a primit 600 de euro în schimbul falsificării analizelor de verificare a nivelului de alcool și a substanțelor narcotice din sângele unui bărbat. Drept pedeapsă, medicul a primit o amendă de 10.000 de lei, adică echivalentul sumei pe care a luat-o ca mită. Acesta nici măcar nu a fost privat de dreptul de a ocupa funcția pe care o deținea pe un termen limitat.

Un alt exemplu în acest sens este și cazul medicului șef de la Centrul Medicilor de Familie din Drochia, care în 2013 a luat mită de la angajații săi în valoare de 35.250 de lei. Directorul a spus că banii urmau să ajungă la membrii Consiliului Național de Evaluare și Acreditare de pe lângă Ministerul Sănătății, pentru ca să obțină acreditare. Pentru această infracțiune managerul Centrului Medicilor de Familie din Drochia a primit drept pedeapsă o amendă de doar 2.000 de lei, fără privarea dreptului de a ocupa funcția pe care o deținea.

Aceeași situție și în cazul unei infirmiere de la Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii din Chișinău. Aceasta a luat de la un pacient suma de 1.500 de lei, promțându-i acestuia că o să convingă pe membrii Consiliului să-i acorde grad de invaliditate. Ulterior, aceasta a fost doar mustrată administrativ.

█ Topul specialităților medicale care iau cel mai mult mită

Potrivit responsabililor de la Centrul Național Anticorupție cazurile de corupție în domeniul sănătății ar fi mult mai multe, însă „din cauza ambiguităţii în legislaţia procesual-penală, au fost cazuri când a fost imposibil de încadrat corect calitatea procesuală a medicilor şi profesorilor – persoane publice sau persoane care oferă servicii populaţiei”. Cu alte cuvinte, ambiguitățile se creează din cauza statutului doctorilor, care prestează servicii publice, dar nu sunt funcționari publici.

Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, „pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvîrşite, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani…”.

Potrivit studiului „Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), volumul plăților neformale din sistemul de sănătate din Moldova ajunge la aproximativ 300 de milioane de lei anual.

█ Articole relaționate:

„Am dat doctorului 200 de dolari, dar n-au ajuns și pentru moașă”. Directorii de spitale, obligați să organizeze chestionare anonime pentru a „prinde în flagrant” subalternii care iau mită

Ministerul Sănătății a creat un Consiliu pentru prevenirea corupției și diminuarea plăților neformale în sistem

Aproape jumătate din moldoveni nu ar depune vreo plângere, dacă li s-ar cere bani suplimentari pentru serviciile medicale

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.