Spitalele administrează banii diferit de la 1 iunie. „Suntem stresați. Umblăm cu teancurile de hârtie”

Sursa Foto:

redactor

15 iunie, 2015, 14:39

Vizualizări: 2589

De la 1 iunie toate instituțiile contractate de către CNAM își gestionează veniturile prin intermediul Trezoreriei de stat, și nu la bănci comerciale, așa cum a fost până acum. Deocamdată cea mai mare problemă este că toată documentația este disponibilă doar pe suport de hârtie și nu on-line, ceea ce complică o serie de proceduri și transferuri.

Autor: Irina Papuc

Toate instituțiile medicale din țară, aflate la autogestiune și care sunt contractate de către CNAM, au fost obligate să-și deschidă cont unic la Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanțelor până la 1 iunie. Acest lucru a devenit obligatoriu după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pentru adoptarea Legii bugetului de stat pentru 2015.

Astfel, toate mijloacele financiare ale instituțiilor sunt gestionate acum prin Trezorerie. La modul practic, acest lucru se petrece în felul următor – CNAM transferă banii către Trezorerie, iar aceasta, prin intermediul contului unic deschis, efectuează transferurile către instituții. Practica este una nouă pentru managerii de spitale, care spun că deocamdată nu au înregistrat probleme. Există însă cel puțin o dificultate majoră – pentru orice transfer se cere act pe suport de hârtie, ceea ce înseamnă că persoana responsabilă de finanțe trebuie să se deplaseze singură la Trezorerie să prezinte toată documentația și, plus la toate, să reușească într-un termen record – până la ora 12.00.

„Suntem abia la început, adică din 1 iunie și nu avem prea mare experiență. O să vedem pe termen lung ce se va întâmpla. Marea problemă este că am trecut înapoi la documentația pe hârtie și este foarte incomod”, spune Irina Blându, șefa Stației Zonale de Urgență Nord, care este inclusă în lista instituțiilor ce trebuie gestionate prin Trezorerie.

█ CNAM riscă să nu mai aibă de unde plăti bani spitalelor. Ministerul Finanțelor vrea ca banii din asigurări să fie folosiți altfel și nu doar în medicină

Și directorii de spitale sunt deranjați de acest aspect.

„Suntem îngrijorați, pentru că orice schimbare aduce ceva nou. Nu ni s-a explicat de ce este nevoie de această schimbare, decât foarte scurt – că astfel se va asigura transparența și eficiența banilor. Totuși este foarte incomod, plus că facem un lucru suplimentar – toate transferurile sunt pe suport de hârtie, nu mai putem efectua prin internet, așa cum făceam atunci când avea conturi în băncile comerciale”, spune și Mariana Florea, manager la spitalul din Cimișlia.

„Ne-am întors înapoi în altă eră, dar cel puțin e bine că asta este singura dificultate pe care am întâlnit-o”, spune și Lidia Crăciun, directoarea spitalului din Ungheni.

Unele organizații care au conturi și la bănci comerciale și la Trezoreria de Stat spun că diferențele dintre cele două sisteme sunt foarte mari. „Este foarte incomod anume din cauza faptului că lipsește un sistem electronic. Este nevoie să mergi cu un teanc de acte, trebuie să ajungi până la ora 12.00 și, dacă mai este ceva indicat greșit într-un document, trebuie să te întorci înapoi, să-l modifici, să obții semnătura directorului și apoi să te întorci iarăși la Trezorerie”, spune Nicolae Ivanov, specialist financiar la UCIMP. O altă diferență este că banca comercială te percepe și, respectiv, te deservește ca și client, iar la stat e ca la stat. „Există diferențe mari în privința calității de deservire și apoi la Trezorerie te confrunți cu o doză de birocrație”, a mai adăugat acesta.

Experții în sănătate presupun că spitalele vor începe să simtă primele efecte negative după câte luni de experiență, în special în cazuri de deficit bugetar și neacumulări la Buget. Acestea se vor reflecta, inclusiv, prin întârzieri de transferuri. Mai puțin explicit a fost și ministrul Sănătății, care ne-a sugerat să-i întrebăm pe cei de la Finanțe de ce au fost necesare modificările.

█ Promisiuni mărețe, care ascund bugete goale. Furtul de 1 miliard poate duce sistemul medical în colaps

„Nu vedem riscuri imediate, mai ales că este vorba despre bani publici. Totul va depinde de formula de gestionare aleasă de Trezorerie. Întrebați Ministerul Finanțelor de ce a fost condiționată modificarea legislației”, a spus Mircea Buga, fără să precizeze care sunt eventualele riscuri, fie ele și pe termen lung.

Recent, Ministerul Finanțelor propunea, printr-un proiect de modificare a Legii privind responsabilitatea bugetar-fiscală, ca CNAM să devină instituție publică, iar stabilirea bugetului și procedurile bugetare să fie conforme acestei legi. În Nota Informativă a proiectului se argumenta că practica actuală de adoptare separată a bugetelor autorităţilor publice independente distorsionează procesul bugetar.

În același timp, Fondul Monetar Internațional preciza într-un raport că Republica Moldova trebuie să efectueze și integrarea cheltuielilor pentru proiectele de investiţii finanţate de donatori în mod progresiv în contabilitatea trezoreriei. Cu toate acestea, transparența fiscală are lacune majore.

█ Articole relaționate:

Spitalele, puse pe brânci. O parte din doctori nu și-au primit salariile. Ministerul Finanțelor recunoaște: „Nu se acumulează suficienți bani în buget”

Mircea Buga, ministrul Sănătății, partea II: „Salariile doctorilor se dau după un mecanism stufos, care nu promovează performanța, ci egalitarismul. Ca pe vremea sovietică”

De ce am avut criză de medicamente - statul a tăiat 6 milioane de euro din finanțarea sănătății

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.